Dezbateri parlamentare

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ben-Oni Ardelean, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Bună ziua!

Declar deschisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări şi interpelări, din data de 23 aprilie 2018.

Daţi-mi voie, pentru început, să întreb dacă este în sală domnul Gheorghe Andrei Daniel? Este în sală domnul deputat.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne, o invit la microfon pe doamna secretar de stat Ştefania Bîrlibescu.

Vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, având ca obiect "Municipiul Sfântu Gheorghe a fost pavoazat cu steagurile Ungariei", precizăm următoarele.

Potrivit dispoziţiilor art. 7 din Legea nr. 75 din 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 6 din Normele privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1157 din 2001, pe teritoriul României, drapelele altor state pot fi arborate numai împreună cu drapelul naţional al României şi numai cu prilejul vizitelor cu caracter oficial de stat, al unor festivităţi şi reuniuni internaţionale, pe clădirile oficiale şi în locurile publice stabilite de autorităţile administraţiei publice locale.

De asemenea, menţionăm şi faptul că nerespectarea prevederilor anterior invocate constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă, conform art. 24 alin. (1) lit. g) din Normele metodologice anterior menţionate.

Informaţiile puse la dispoziţie de Instituţia Prefectului judeţului Covasna relevă faptul că, la data de 13 martie 2018, în centrul municipiului Sfântu Gheorghe au fost arborate mai multe steaguri ale Ungariei, cu încălcarea prevederilor legale în discuţie, context în care prefectul a transmis o somaţie primarului municipiului Sfântu Gheorghe, prin care i s-a solicitat respectarea legislaţiei în vigoare, în caz contrar urmând a fi aplicată sancţiunea contravenţională prevăzută de lege.

Constatând că nu s-a procedat la intrarea în legalitate, în data de 14 martie 2018, respectiv în data de 15 martie 2018, prefectul judeţului Covasna a aplicat primarului municipiului Sfântu Gheorghe două sancţiuni contravenţionale cu amendă, conform art. 24 alin. (1) lit. g) din Normele metodologice anterior menţionate, norme metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 1115 din 2001.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc foarte mult.

Dacă domnul deputat are...?

Mulţumesc.

Haideţi, poftiţi.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

În primul rând, vă mulţumesc pentru răspuns.

Cred că aici - în astfel de situaţii, care încearcă a se transforma într-un fel de sfidări, pentru că acel gest a fost un gest de provocare al primarului din Sfântu Gheorghe - ar trebui acţionat mai rapid şi mai ferm.

Şi cred că şi legea ar trebui înăsprită în ceea ce înseamnă protecţia simbolurilor naţionale şi cadrul legal, juridic, în care un primar, un ales local, un demnitar de cetăţenie română, indiferent de etnia lui, poate sau nu poate să arboreze, după cum îl taie capul, tot felul de steaguri în localitatea pe care o administrează.

Nu este prima abatere, îmi permit să spun, şi prima obrăznicie a acestui primar. Mai sunt şi alţi primari de localităţi mai mici care fac gesturi similare, dar dumnealui a fost mediatizat mai mult de presă.

Şi cred că ar trebui să existe mai mult curaj în prefecturi.

Chiar mă uitam, atunci când s-au arborat drapelele respective, nici nu ştiau bine al cui steag îl pun, al Italiei sau al Ungariei. Până la urmă, şi-au dat seama că este al Ungariei, dar seamănă mai mult cu al Italiei.

Da, pur şi simplu, cred că autorităţile române ar trebui să-şi facă datoria mai des şi să nu mai asistăm la tot felul de sfidări de acest tip, pentru că nu există vreo suveranitate paralelă, nici la nivel regional, nici la nivel local. În România avem un tricolor - roşu, galben şi albastru -, iar steagurile altor naţiuni, altor ţări se pot arbora doar în baza legii.

Aşa că să nu ne fie frică când aplicăm legea.

Pentru că, de multe ori, în România, aplicarea legii este tradusă, aşa, ca un fel de discriminare, ca un fel de atac la mai ştiu eu ce.

Nu, legea trebuie aplicată şi trebuie oprit acest război al steagurilor şi al drapelelor pe care primarul de la Sfântu Gheorghe şi alţi aleşi locali tot încearcă să-l provoace.

Probabil nu au alte preocupări, cu administraţia stau mai prost şi au găsit aici o soluţie, pur şi simplu, de a se exprima, şi de a ieşi în evidenţă, şi de a deveni situaţie de dezbateri la nivel naţional.

Aşadar, cu curaj, aplicaţi legea, pentru că este de partea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea Guvernului mai aveţi...? Nu.

Întreb dacă este în sală domnul Lovin Dumitru, din partea ALDE? Nu este.

Atunci rog reprezentantul, secretarul de stat din partea Ministerului Finanţelor Publice, Attila György, să depună în scris.

Dacă domnul Codreanu Constantin este în sală? Da.

Vă rog, din partea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Claudiu-Sorin Mareş.

Vă rog, domnule secretar.

Domnul Claudiu-Sorin Roşu-Mareş (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1357B/2018, având ca obiect "Sprijinirea agricultorilor din Republica Moldova, în vederea vânzării produselor pe piaţa din România", vă comunic următoarele.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale colaborează cu ministerul omolog din Republica Moldova, în baza Acordului dintre Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din România şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Prelucrătoare din Republica Moldova privind colaborarea economică şi tehnico-ştiinţifică.

Colaborarea se realizează, în principal, prin schimburi de informaţii, experţi, organizarea de sesiuni de instruire, ţinând cont de interesul manifestat de reprezentanţii Republicii Moldova, în domeniul agricol, fitosanitar şi material săditor, îmbunătăţiri funciare, indicaţii geografice şi denumiri de origini etc.

Documentul menţionat conţine principalele domenii de cooperare - vegetal, zootehnic, fitosanitar etc. - şi forme de cooperare - expertiză în cadrul sesiunilor de instruire, proiecte comune, vizite reciproce, atât la nivel înalt, cât şi la nivel de experţi, inclusiv încurajarea participării agenţilor economici din cele două state la târguri şi expoziţii de profil.

Alte acţiuni de colaborare:

• Colaborarea în domeniul materialului de plantare fructifer, între Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Republica Moldova, în vederea stabilirii procedurilor necesare pentru autorizare a furnizorului de material de plantare fructifer din Republica Moldova, precum şi de autorizare a importatorului din România;
• Reuniunea la nivel de secretar de stat, cu participarea reprezentanţilor Asociaţiilor Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe şi Struguri de Masă şi a reprezentanţilor marilor lanţuri de distribuţie şi procesatori din România. Scopul acesteia a fost de a stabili relaţii directe între părţi, în vederea desfacerii pe piaţa din ţara noastră a fructelor şi legumelor proaspete din Republica Moldova, în urma restricţiilor la exportul produselor agricole pe piaţa Federaţiei Ruse. La final, s-a convenit monitorizarea stadiului realizării angajamentelor celor două părţi, astfel încât, prin efortul agenţilor economici din România, să poată fi combătute efectele negative pe care le simt producătorii din Republica Moldova, ca urmare a restricţiilor impuse de Federaţia Rusă. MADR a trimis în Republica Moldova o echipă de experţi pe domeniul fitosanitar, pentru a pune la punct procedurile de acces la produsele agricole pe piaţa comunitară;
• Guvernul României, prin Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, a oferit Guvernului Republicii Moldova, reprezentat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, 110 tone de grâu, categorie certificată. Transportul a fost asigurat de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii din România, până la locul de destinaţie indicat de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare din Republica Moldova.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nu deţine date privind produsele din Republica Moldova, importate de România, de la începutul anului 2018.

Din datele MADR, pentru perioada 2016-2017, top 10 produse importate au fost: seminţe de floarea-soarelui; seminţe de grâu; zahăr şi melase rezultate din extracţia sau rafinarea zahărului; tărâţe, spărturi şi alte reziduuri provenite din procedee de prelucrare a cerealelor sau a leguminoaselor; seminţe de rapiţă; boabe de soia; porumb; struguri proaspeţi sau uscaţi; vinuri din struguri proaspeţi, porumb.

De asemenea, Republica Moldova a exportat şi alte produse agroalimentare pe piaţa din România, respectiv: produse de brutărie şi de patiserie, orz, fructe proaspete - caise, cireşe, vişine, piersici -, precum şi fructe uscate şi amestecuri de fructe uscate, făină de grâu, legume păstăi uscate, sucuri de fructe, ulei de soia, seminţe şi fructe oleaginoase, reziduuri rezultate de la fabricarea amidonului, ciocolată şi produse zaharoase, ulei de seminţe de floarea-soarelui, ape şi băuturi nealcoolice, miere naturală.

În baza Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene, al cărui semnatar este şi România, s-a stabilit obligativitatea ambelor părţi privind libera circulaţie a mărfurilor, şi ca atare comerţul cu produse agroalimentare este scutit de plata taxelor vamale.

Nu acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul schimburilor comerciale dintre România şi Republica Moldova, rezultând astfel că în această situaţie este obligatorie plata de taxe vamale, neexistând la această dată niciun acord de liber schimb.

De asemenea, în vederea efectuării de schimburi comerciale între cele două state, trebuie luate măsuri de punere de acord a celor stabilite prin Codul fiscal, cât şi în domeniul TVA.

Un alt aspect care trebuie pus în acord, în vederea creşterii cantitativ-valorice a schimburilor de mărfuri agroalimentare dintre cele două state, este acela din domeniul sanitar-veterinar, cu respectarea legislaţiei Uniunii Europene din acest domeniu, al calităţii alimentare, în situaţia în care se solicită efectuarea de schimburi de produse de origine animală.

Totodată, este cunoscut faptul că în prezent, în anumite zone din Moldova, respectiv, Iaşi, Galaţi, Botoşani, se practică un comerţ redus de produse agroalimentare.

În anul 2017, în conformitate cu datele furnizate de INS, comerţul cu produse agroalimentare dintre cele două state a avut următoarele valori:

• Import din Republica Moldova - 458,7 mii tone produse agroalimentare, cu valoarea de 181,6 milioane de dolari;
• Export către Republica Moldova - 106,5 mii tone produse agroalimentare, cu valoarea de 98 milioane de dolari.

În ceea ce priveşte încurajarea producătorilor din Republica Moldova, de a comercializa alimente pe piaţa din România, vă aducem la cunoştinţă că în această etapă nu există un proiect naţional.

În măsura în care operatorii economici din ţara vecină vor solicita acest lucru, instituţiile cu atribuţii din România pot analiza posibilităţi de efectuare a unor schimburi comerciale avantajoase pentru ambele părţi, adaptând legislaţia în acest scop.

Cu deosebită consideraţie, ministrul agriculturii şi dezvoltării rurale, Petre Daea.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule ministru.

Dacă domnul deputat Codreanu vrea să intervină?

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Codreanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Îi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru acest răspuns.

Regret totuşi că o parte dintre întrebările care au fost încorporate în această interpelare au rămas fără răspuns. Una dintre ele referindu-se la proiecte care să prevadă mărirea volumului de producţie agricolă care să fie importat pe piaţa din România din cel de-al doilea stat românesc.

Este păcat că nu se cunoaşte care a fost cantitatea de produse agricole din Republica Moldova, importată în România. Şi mai ales este păcat că a rămas fără răspuns şi întrebarea privind eventualele măsuri legislative iniţiate, de ce nu, dinspre Guvern sau împreună cu Parlamentul, pentru a oferi acces mai uşor fermierilor, producătorilor din Republica Moldova, mai ales în acest an, 2018, anul Centenarului Marii Uniri, atunci când trebuie să ne comportăm într-un mod cât mai pragmatic, pentru a-i ajuta pe românii din Republica Moldova, mai ales într-un an în care, dacă e să comparăm cu anii precedenţi, a existat un deficit între importuri şi exporturi.

Şi, în loc să beneficiem de ceea ce există în acest moment în Republica Moldova, noi nu facem decât să aducem produse de mai proastă calitate, pentru care transportul prezintă costuri mult mai mari.

Şi la fel de regretabil este faptul că nu există un proiect la nivel naţional, asumat de statul român, pentru a încuraja această cooperare.

Voi încerca, pe viitor, să aducem, dacă este nevoie de aşa ceva, dacă este nevoie să se ceară din Republica Moldova şi nu este suficient ca eu, în calitate de deputat şi de cetăţean al celor două state româneşti, să cer acest lucru, vom veni şi cu asociaţiile de producători din Republica Moldova să cerem ca acest lucru să fie îmbunătăţit în perioada imediat următoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea ministerului mai doriţi vreo intervenţie? Nu.

Domnul Codreanu Constantin, care este în sală, a mai adresat o interpelare Ministerului Sănătăţii.

Aşadar, fiind în sală, dacă este domnul secretar de stat Dan Dumitrescu?

Vă rog, poftiţi.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind "Facilitarea accesului medicilor basarabeni în câmpul muncii din România", vă comunicăm următoarele.

Până în prezent, s-au înregistrat la Ministerul Sănătăţii 154 de solicitări de recunoaştere.

Menţionăm că, la data de 2 aprilie, comisiile mixte de recunoaştere au fost constituite prin ordin al ministrului sănătăţii, conform prevederilor art. 1 din Hotărârea de Guvern nr. 764 din 2017.

La stabilirea termenului de 90 de zile s-au avut în vedere, pe de o parte, complexitatea procedurii de recunoaştere, care presupune analiza curriculumului de pregătire în specialitate şi a documentelor de experienţă profesională şi, pe de altă parte, necesitatea unei aplicări unitare, cu procedura de recunoaştere a titlurilor de calificare dobândite în statele Uniunii Europene al căror termen este prevăzut de Legea nr. 95 din 2006.

De asemenea, o procedură similară de recunoaştere se aplică pentru titlurile de medic specialist obţinute în Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi SUA şi are termen de soluţionare de 90 de zile, prevăzut prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 969/2013.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc.

Domnul deputat? Este bine.

Mulţumesc tare mult.

Mergem mai departe.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel este în sală.

Aşadar, din partea Ministerului Sănătăţii, acelaşi domn secretar de stat, Dan Dumitrescu.

Domnul Dan Dumitrescu:

Bună ziua, stimate domnule deputat.

O să fiu puţin mai succint în prezentare şi să vă las întregul răspuns în formă scrisă.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind "Calitatea actului medical" care "nu poate fi îngrădită din raţiuni contabile sau financiare", vă comunicăm următoarele.

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal, a mărimii concrete a sporului pentru condiţii de muncă, prevăzut în Anexa nr. 2 la Legea-cadru, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia, a fost transmis pentru consultare şi punct de vedere Ministerului Sănătăţii, Ministerului Justiţiei, Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene, Asociaţiei Municipiilor din România, Asociaţiei Oraşelor şi încă altor câteva autorităţi.

De asemenea, proiectul de act normativ a fost transmis spre consultare federaţiilor sindicale reprezentative domeniului de activitate "sănătate şi asistenţă socială".

Potrivit prevederilor art. 33 alin. (1) din Ordinul ministrului sănătăţii pentru aprobarea Regulamentului privind timpul de muncă, organizarea şi efectuarea gărzilor în unităţile publice din sectorul sanitar, cu modificările ulterioare, medicii rezidenţi, în perioada de pregătire în specialitate, vor fi incluşi obligatoriu în linia de gardă în unitatea sanitară care efectuează stagiul de pregătire, dublând medicul de gardă şi efectuând o gardă cu durată de 18-19 ore, lunar, pentru completarea duratei normale a timpului de muncă.

Începând cu anul III de pregătire în specialitate, medicii rezidenţi pot fi incluşi, la cerere, în linia I de gardă, efectuată în specialitatea în care îşi desfăşoară rezidenţiatul, în afara programului normal de lucru, cu respectarea limitelor de competenţă aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii.

Medicii rezidenţi care efectuează gărzi în afara programului de lucru normal sunt salarizaţi pentru această activitate de unitatea sanitară unde efectuează garda, cu respectarea prevederilor legale.

Totodată, începând cu luna martie 2018, până la 31 decembrie 2018, drepturile salariale aferente activităţii prestate în linia de gardă, sporul pentru activitatea prestată în ture, sporul acordat pentru munca prestată în zilele de repaus săptămânal şi pentru munca prestată în timpul nopţii vor fi determinate conform prevederilor legale aplicabile pentru luna ianuarie 2018.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc.

Domnul deputat?

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc domnului secretar de stat.

Voi fi destul de rapid. Cred că această problemă gravă, problemă de siguranţă naţională, problema şocului creat în sistemul medical din România, de scăderea acelor sporuri, de problema plăţii gărzilor, de aplicarea noii grile de salarizare, care, din păcate, nu a ieşit foarte bine din impactul trecerii contribuţiilor de la angajator către angajat, şi toate celelalte decizii luate în baza aşa-numitei revoluţii fiscale, trebuie să reprezinte o prioritate. Şi nu, nu putem să stăm prea mult, nu putem să aşteptăm.

Este drept, salariile medicilor au crescut, dar abordarea egalitaristă în ceea ce înseamnă salarizarea personalului medical a dus la mari inechităţi şi, îmi permit să spun, chiar la nedreptăţi.

De asemenea, sunt câteva sectoare, precum psihiatria, unităţile de primiri urgenţe, terapia intensivă, unde efortul psihic, fizic şi intelectual pe care îl depun medicii este uriaş.

De aceea, cred că aceste sectoare, care ţin de medicina de urgenţă şi de specialităţile medicale cele mai delicate, ar trebui să constituie o prioritate.

Şi regret că aici au apărut probleme legate de plata sporurilor şi probleme legate de aplicarea noii grile de salarizare.

Sistemul medical trebuie să reprezinte o prioritate.

Este firesc ca Guvernul să ia în calcul toate cerinţele care sunt în România şi tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu atât de important, dar cred că aceste măsuri ar trebui să vină în maximă urgenţă.

Şi cred că ministerul nu poate întârzia, atât timp cât vorbim despre vieţile oamenilor, vorbim despre sănătatea publică şi mai ales vorbim despre un lucru foarte important - păstrarea medicilor români, foarte mulţi dintre ei profesionişti de excepţie, în sistemul medical din România.

Astfel de gafe guvernamentale, astfel de erori, comise în lanţ, nu duc decât, din păcate, la plecarea medicilor din România, la plecarea celor mai buni şi mai pregătiţi oameni din sistemul medical românesc, lucru care ne pune, din păcate, în faţa unor situaţii deosebit de delicate, care privesc viaţa oamenilor.

Sper că aceste măsuri se vor lua cât se poate de rapid şi situaţia va reintra în normal.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă din partea ministerului mai aveţi ceva de adăugat?

Mulţumesc.

Tot domnul Andrei Daniel Gheorghe, tot Ministerul Sănătăţii - "Situaţia Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca".

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Dan Dumitrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, Ministerul Sănătăţii vă comunică următoarele.

România a adoptat într-o măsură mai mare sau mică acte normative armonizate parţial sau în totalitate cu legislaţia Uniunii Europene.

Armonizarea legislaţiei naţionale este un proces continuu, care evoluează în contextul integrării europene propriu-zise, contribuind astfel la crearea unui cadru legislativ modern şi coerent şi la respectarea obligaţiilor care decurg din calitatea României de stat membru al Uniunii Europene.

Precizăm că procedurile operaţionale din domeniul transplantului se adoptă la nivel de unitate sanitară.

În conformitate cu prevederile art. 14 din Hotărârea Guvernului nr. 144 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii structura organizatorică a instituţiilor publice din reţeaua proprie a Ministerului Sănătăţii, regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora, organigrama şi statele de funcţii pentru instituţiile din subordinea Ministerului Sănătăţii.

Conform art. 26 din Ordinul ministrului sănătăţii nr. 183 din 2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare şi a competenţelor Consiliului Ştiinţific al Agenţiei Naţionale de Transplant, cu modificările şi completările ulterioare, Agenţia Naţională de Transplant este reprezentată în teritoriu de oficiile regionale de transplant care funcţionează pe lângă centre clinice universitare, regionale care desfăşoară activitatea de transplant de organe, ţesuturi şi celule umane.

În cadrul Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj Napoca este aprobată şi funcţionează Secţia Clinică de Urologie II - Transplant Renal.

Conform pct. 13 lit. b) din Anexa nr. 2 a Regulamentului-cadru aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 153 din 2018 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea locurilor de muncă, a categoriilor de personal şi a mărimii concrete a sporului pentru condiţiile de muncă prevăzut în Anexa nr. 2, Legea-cadru nr. 153 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a condiţiilor de acordare a acestuia pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare sănătate şi asistenţă socială, personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar din secţii şi din compartimentele cu paturi la nivelul cărora se efectuează transplant de organe, ţesuturi sau celule de origine umană, prin laboratoarele sau compartimentele care deservesc aceste paturi, precum şi personalul de specialitate medico-sanitar şi auxiliar sanitar care asigură prelevarea şi transportul organelor şi ţesuturilor de origine umană prelevate beneficiază de spor de la 50% până la 75% din salariul de bază.

De asemenea, art. 25 din Legea-cadru precizează faptul că pentru instituţiile din sistemul sanitar suma sporurilor, compensaţiilor, adaosurilor, primelor şi indemnizaţiilor, inclusiv cele pentru hrană şi vacanţe, acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăşi 30% din suma salariilor de bază.

Mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Foarte pe scurt. Cred că astfel de instituţii, precum este şi Institutul pentru Transplant Urologic, ar trebui să fie în strategia Ministerului Sănătăţii, unităţi medical de tip strategic, ţinând cont de importanţa pe care acestea o au la nivel naţional, cât şi regional.

Sunt instituţii care lucrează la cel mai înalt nivel de competenţă, recunoscut european şi internaţional.

Institutul de Urologie, ca şi alte structuri similare, reprezintă un factor a ceea ce putem numi cercetare avansată în domeniul medical şi totodată reprezintă un punct de inovaţie pentru domeniul medical de la noi din ţară.

Ca atare, sper ca toate aceste măsuri să fie luate cât mai rapid şi să dea rezultate, dat fiind faptul că, în ultimii ani, personal vorbind, mie mi s-a părut că activitatea de transplant din România a fost oarecum sabotată şi s-a dorit scoaterea ei în derizoriu.

Poate că au fost interese, nu ştim de unde, ca România să nu mai aibă capacitate de transplant, iar sistemul medical din România să fie lipsit de astfel de unităţi medicale, care pot face oricând, fără probleme, competiţie oricărui mare institut similar din orice ţară a Uniunii Europene.

Sper că toate aceste probleme se vor rezolva şi, cât mai curând, nu doar Institutul de Transplant din Cluj, ci şi toate structurile similare din România vor putea funcţiona în mod normal, eficient şi fără niciun fel de ingerinţe exterioare care să le perturbe activitatea, şi dincolo de orice, să spunem aşa, orice problemă care poate apărea din exterior şi care le poate periclita activitatea şi actul medical.

Vă mulţumesc.

Domnul Ben-Oni Ardelean:

Mulţumim, domnule deputat.

Doamna deputat Cosma Lavinia-Corina din partea USR? Nu este în sală.

Aşadar, din partea Ministerului Sănătăţii, rog răspuns în scris.

Domnul Nistor Laurenţiu nu este în sală.

Aşadar, din partea Ministerului Mediului, rog răspuns în scris.

Din partea USR, domnul Benga Tudor-Vlad? Nu este în sală.

Din partea Ministerului Transporturilor, solicit răspuns în scris.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel este în sală.

Din partea Ministerului Cercetării şi Inovării se solicită amânare.

Din nou, domnul Lovin Dumitru, ALDE.

Din partea Ministerului Economiei se solicită amânare.

Domnul Paşcan Emil-Marius nu este în sală. Dar oricum se solicită amânare.

Tot pentru domnul deputat Paşcan Emil-Marius, din partea Ministerului Tineretului şi Sportului se solicită amânare.

Aşadar, declar închisă şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări, din data de 23 aprilie 2018.

Şi vă mulţumesc.

O după-amiază plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,37.