Dezbateri parlamentare

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Acestea fiind spuse, continuăm cu sesiunea din partea şedinţei noastre consacrată prezentării interpelărilor.

De la Grupul parlamentar al UDMR, domnul Kolcsár Anquetil-Károly?

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Domnule preşedinte,

Interpelare având ca obiect "Aplicarea Ordinului Ministerului Sănătăţii nr. 1.819/2020 de către unităţile sanitare".

Ordinul nr. 1.819 din 27 octombrie 2020 a modificat Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către Direcţiile de Sănătate Publică Judeţene şi a municipiului Bucureşti, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, de către Unităţile Sanitare, precum şi de către Serviciile de Ambulanţă Judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi de medicii de familie a măsurilor domeniului sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2, prin introducerea unui punct 8, nou, care prevede:

Pacientul pozitiv nu mai trebuie testat/retestat Real Time-PCR timp de 90 de zile de la vindecare, cu excepţia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.

Dacă retestarea totuşi se petrece, un rezultat pozitiv în perioada de 90 de zile de la vindecare nu poate fi considerat o nouă infecţie, cu excepţia persoanelor cu imunodepresii severe sau a celor care dezvoltă simptomatologie clar sugestivă.

În aceste condiţii, este total de neînţeles procedura aplicată de personalul medical de la UPU Târgu Mureş, de întrerupere a investigaţiilor şi a tratamentului adecvat în cazul pacienţilor care se prezintă pentru alte probleme decât infecţia cu SARS-CoV-2 şi care, deşi demonstrează că au trecut prin boală şi s-au vindecat, în perioada celor 90 de zile prevăzute de ordin, totuşi personalul medical îi transferă în secţia de bolnavi COVID la orice bănuială de infecţie cu SARS-CoV-2.

Prin internarea în mod nejustificat a pacienţilor în secţia de boli infecţioase - COVID şi oprirea procedurilor medicale de diagnosticare a altor afecţiuni până la confirmarea rezultatului de infecţie cu SARS CoV-2, moralul pacientului este afectat, dar, mai mult decât atât, pot exista repercusiuni grave în cazul bolilor nediagnosticate la timp, care nu au legătură cu COVID-19.

De asemenea, nu lipsită de interes este remarca supraîncărcării inutile, nejustificate a facturilor decontate de spitale cu teste nerelevante.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să-mi răspundeţi la următoarea întrebare.

Există un sistem informatic sau o altă modalitate reglementată prin care unităţile sanitare pot verifica istoricul unei persoane diagnosticate cu boala COVID-19, în scopul de a evita posibilitatea repetării scenariului mai sus prezentat şi, dacă nu, din ce motive?

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris şi vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, domnule deputat.

Ştiu că aveţi două interpelări. Regulamentul spune să prezentăm doar una. Şi, dacă n-ar fi fost alţi colegi în sală, v-aş fi dat cuvântul.

Dar rugămintea este - dacă vreţi să mai staţi în sală, văd că sunt colegi foarte puţini, la sfârşitul şedinţei vă mai dau o dată cuvântul.

Şi îmi cer scuze, dar trebuie să respectăm...

Doamna deputat Stoica Elena, Grupul parlamentar al PSD? Nu este.

Domnul deputat Georgescu Nicolae? Nu este.

Domnul deputat Muraru Alexandru, Grupul PNL? Nu este.

Doamna deputat Natalia Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am depus şi eu două interpelări. Am să citesc textul uneia dintre acestea.

Interpelarea se adresează domnului ministru, respectiv Barna Tánczos, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Până la sfârşitul lunii aprilie 2021, România trebuie să trimită, la Bruxelles, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - PNRR - în forma finală. Având în vedere că acest plan urmăreşte, printre altele, şi protejarea mediului, prin adoptarea unor reforme şi investiţii potrivit Pilonului I - Tranziţia Verde, inclus în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, vă adresez următoarele întrebări:

1. Câte propuneri a formulat Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor spre a fi introduse în documentul final al PNRR şi care sunt acestea?

2. Câte dintre propunerile făcute de dumneavoastră devin investiţii înaintate prin ministerul dumneavoastră şi care dintre acestea deja fac parte din documentul final?

Şi 3. Care sunt ţintele concrete pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor doreşte să le atingă prin acest PNRR?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi oral.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Domnul deputat Tudorache Daniel - nu.

Trif Bogdan - nu.

Domnul deputat Năcuţă Sorin? Nu.

Domnul deputat Tuhuţ? Nu.

Domnul deputat Muraru Alexandru - nu.

Domnul deputat Popescu Vlad - nu.

Doamna deputat Gliga Dumitriţa, Grupul parlamentar al PSD, vă rog.

Doamna Dumitriţa Gliga:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne.

Obiectul interpelării - "Incidentele apărute în interacţiunea cadrelor MAI cu populaţia civilă".

Domnule ministru,

În ultimele luni, au devenit deja un element al realităţii cotidiene relatări ale mass-media referitoare la cazuri de abuz de autoritate sau de intervenţii în forţă, atunci când este, dar şi când nu este cazul, din partea unor cadre ale Ministerului Afacerilor Interne, poliţişti şi jandarmi, soldate uneori, din păcate, cu vătămări ale integrităţii fizice şi/sau pierderi de vieţi omeneşti.

Cu atât mai mult, în actualul context social, apreciem că se impun o atenţie sporită şi măsuri suplimentare din partea conducerii Ministerului Afacerilor Interne, în ceea ce priveşte buna pregătire şi instruire profesională, inclusiv pe dimensiunea interacţiunii şi comunicării cu cetăţenii, a cadrelor MAI însărcinate cu asigurarea şi menţinerea liniştii şi ordinii publice în acord deplin cu respectarea strictă a demnităţii umane, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.

Faţă de cele de mai sus, venim şi vă întrebăm, domnule ministru, dacă la nivelul conducerii MAI este pregătită o strategie specială de criză şi un pachet adecvat de măsuri aferente care să fie, prin urmare, adaptate circumstanţelor sociale particulare pe care le traversează societatea românească în momentul de faţă?

Ne interesează, în mod deosebit, dacă sunt avute în vedere măsuri suplimentare concrete, pe linia unei mai bune instruiri şi pregătiri profesionale a cadrelor MAI, nu doar pe linie pur tehnică, de strictă specialitate, ci şi pe dimensiunea comportamentală şi comunicaţională cu cetăţenii, pentru asigurarea unui climat civilizat de interacţiune cu aceştia, cu accent pe dezamorsarea paşnică a situaţiilor tensionate?

Solicit răspuns scris.

Deputat Dumitriţa Gliga.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Şlincu Dan-Constantin, Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte doamna deputat Huţu Alexandra, tot Grupul parlamentar al PSD.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, domnului ministru Cătălin Drulă.

Stimate domnule ministru,

În ultimul an şi jumătate, am constatat, alături de toţi locuitorii judeţului Botoşani, că investiţiile în infrastructura rutieră au fost o mare păcăleală din partea dumneavoastră şi a predecesorilor.

După ce aţi promis investiţii masive, fără precedent în acest domeniu, totul se rezumă la desene pe hârtie şi la vorbe goale. Botoşănenii aşteaptă şi finalizarea obiectivelor prioritare, iniţiate de Partidul Social Democrat, încă de la venirea la guvernare a domnului Orban, iar acum a domnului Cîţu, dar nu s-a mişcat nimic.

Propaganda guvernamentală nu poate acoperi realitatea pe care zeci de mii de botoşăneni o simt şi o trăiesc, zi de zi, când circulă pe drumurile naţionale din judeţul Botoşani şi îşi pun viaţa în pericol, pentru că, pur şi simplu, sar cu maşinile din groapă în groapă.

Este o crasă expresie a neputinţei, a incompetenţei şi este inacceptabil. Dacă nu puteţi sau nu ştiţi ce să faceţi ca să asfaltaţi drumurile din judeţul Botoşani şi din toată ţara, mai bine îi lăsaţi pe alţii în locul dumneavoastră, capabili să facă treabă.

Domnule ministru,

Am rugămintea să-mi transmiteţi care sunt lucrările de modernizare, lucrările de întreţinere sau de asfaltare a drumurilor naţionale din judeţul Botoşani care sunt stabilite a se realiza în cursul acestui an, luând în considerare faptul că o parte dintre aceste drumuri au nevoie urgentă de reparaţii.

Trebuie finalizate cele două obiective începute de guvernarea Partidului Social Democrat - Botoşani - Târgul Frumos şi Botoşani - Ştefăneşti -, dar trebuie reabilitate urgent şi alte tronsoane de drumuri naţionale, cum ar fi: Ştefăneşti-Manoleasa, Botoşani-Dorohoi, Dorohoi-Suceava, Darabani-Rădăuţi-Prut.

Domnule ministru,

Botoşănenii s-au săturat de promisiuni făcute de dumneavoastră şi de parlamentarii Dreptei din judeţul nostru!

Vă mulţumesc.

Cu stimă, deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Dau cuvântul doamnei deputat Huţu Alexandra.

Mai sunt colegi care lipsesc.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc frumos.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei, şi are ca obiect bursele elevilor, care sunt un drept legal, şi nu un privilegiu acordat de un Guvern sau altul.

Şi, în această idee, chiar dacă, prin hotărâre de Guvern, anul trecut, s-a stabilit ca valoarea minimă garantată pentru bursele şcolare să fie de 100 de lei, cred că nu este normal ca toate categoriile de burse şcolare să depindă de toanele guvernării de la un anumit moment. Şi spun "toane ale guvernării" deoarece, când a fost pus în dezbatere publică, în luna august 2020, Proiectul de Hotărâre de Guvern prevedea un cuantum minim de 150 de lei pentru aceste burse, însă - surpriză! - Guvernul a adoptat un alt cuantum şi a diminuat această sumă la 100 de lei.

Mai mult, dacă nu erau protestele elevilor în stradă, la momentul aprobării Bugetului de stat, acest lucru rămânea pe hârtie şi nu se alocau fonduri.

Totodată, solicit, domnule ministru, să stabiliţi clar sursa bugetară, pentru că în momentul de faţă aceeaşi hotărâre, dată de Guvernul de Dreapta, prevede că bursele se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale şi din sume defalcate din TVA, deci nu este doar de la bugetul de stat.

Prin urmare, vă rugăm să recomandaţi colegilor dumneavoastră din Guvern să nu mai spună că partidul din care faceţi parte se îngrijeşte de soarta burselor elevilor, pentru că acest lucru se întâmplă şi cu sprijinul autorităţilor locale.

Aşadar, vă solicit mai multe explicaţii referitor la aceste burse şi, cel mai important, vă rog să-mi spuneţi dacă pentru suma de 100 de lei/bursă/elev contribuie atât autorităţile locale, cât şi Guvernul, pentru că acest lucru nu este clar, din expunerile dumneavoastră publice.

Pentru celelalte întrebări aştept răspuns scris, pentru că sunt mai multe neclarităţi pe care dumneavoastră le expuneţi în spaţiul public.

Mulţumesc frumos.

Deputat al PSD, Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, doamnă deputat.

Doamna deputat Prună Cristina-Mădălina, Grupul parlamentar al USR PLUS? Nu este în sală.

Doamna deputat Trăilă Cristina, Grupul parlamentar al PNL? Nu este în sală.

Domnul deputat Adruşceac Antonio, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Antonio Andruşceac:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată către domnul Florin-Vasile Cîţu, ministrul interimar al sănătăţii, iar subiectul acestei interpelări este "Solicitarea de informaţii referitoare la securitatea la incendiu a unităţilor spitaliceşti din România".

Stimate domnule ministru,

Incendiile provocate în ultima jumătate de an au declanşat un semnal de alarmă serios în ceea ce priveşte starea infrastructurii sistemului de sănătate din România. Zeci de pacienţi şi-au pierdut vieţile în condiţii greu de tolerat.

În acest context şi având în vedere aplicabilitatea Legii nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor, vă rog să aveţi amabilitatea de a-mi răspunde, în scris, la următoarele întrebări:

• Câte unităţi spitaliceşti din România funcţionează doar în baza avizului de securitate la incendiu?
• Câte unităţi spitaliceşti din România funcţionează în baza autorizaţiei de securitate la incendiu?

Cu deosebită consideraţie, deputat Antonio Andruşceac.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos, domnule deputat.

Domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe şi domnul deputat Puşcaşu Lucian-Florin? Nu sunt.

Doamna deputat Şerban Gianina? Nu este.

Domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat.

Se pregăteşte domnul Cristian Brian, Grupul parlamentar al USR PLUS.

Observaţi că acum, chiar dacă sunteţi în spate, v-am remarcat.

Domnul Brian Cristian (din sală):

Mulţumesc.

Domnul Ringo Dămureanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează doamnei Raluca Turcan, ministrul muncii.

Obiectul interpelării: "De ce evită să răspundă Ministerul Muncii întrebărilor lucrătorilor din sistemul public de asistenţă socială pe tema stimulentului de risc?".

Stimată doamnă ministru,

Prin întrebarea noastră scrisă nr. 295A/10 februarie 2021, deci cu mai bine de două luni în urmă, comunicată Biroului permanent al Camerei Deputaţilor la data de 17 februarie 2021, având ca termen de răspuns din partea dumneavoastră data de 10 martie 2021, vi s-au comunicat următoarele.

Prin O.U.G. nr. 43/2020, aprobată prin Legea nr. 82/2020, s-a aprobat acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 de lei brut, pe lună, pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii publice, implicat direct în sprijinirea şi/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgenţă.

În perioada aceea vitregă a stării de urgenţă, această categorie de personal a fost singura care a suportat o efectivă detenţie la locul de muncă, dar şi la domiciliu, deoarece i s-a impus efectiv măsura de izolare continuă, alternativ, câte 14 zile la locul de muncă şi 14 zile la domiciliu, pentru care Sindicatul Naţional "Forţa Legii" şi alte organizaţii reprezentative au cerut imperativ, în numele acestor lucrători, acordarea unei măsuri compensatorii pentru acest regim impus, reglementat prin acordarea stimulentului de risc. Aceasta reprezintă nu doar un drept al lucrătorilor care au suportat rigorile respectivei perioade, cât mai ales o recompensare morală a regimului izolator pe care lucrătorii din asistenţa socială l-au suportat în exclusivitate.

Prin întrebarea noastră formulată anterior, în numele acestor mii de lucrători, care aşteaptă să li se facă dreptate şi să li se acorde drepturile legal recunoscute, v-am rugat să ne răspundeţi dacă, în vederea acordării stimulentului de risc, prevăzut de art. 7 din O.U.G. nr. 43/2020, aprobată prin Legea nr 82/2020, pentru personalul plătit din fonduri publice, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a emis ordinul pentru aprobarea procedurii de decontare a sumelor necesare plăţii.

V-am solicitat răspuns scris şi oral.

Deşi termenul a expirat de mai bine de o lună, nu am primit de la dumneavoastră niciun răspuns.

De aceea, prin prezenta interpelare, vă rugăm să explicaţi motivul pentru care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale evită să răspundă întrebării formulate la cererea lucrătorilor din sistemul public de asistenţă socială pe tema stimulentului de risc.

Stăruim să primim răspuns scris şi oral atât la întrebare, cât şi la această interpelare.

Ringo Dămureanu, deputat AUR, Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Domnul deputat Cristian Brian, după care o să-i dau cuvântul domnului Kolcsár Anquetil-Károly, dar o să vă rog să scurtaţi, fiind a doua interpelare, suntem deja trecuţi peste programul aprobat.

Vă rog, domnule deputat Cristian Brian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne şi domnului Sorin-Mihai Cîmpeanu, ministrul educaţiei.

Obiectul interpelării este "Aplicarea Legii educaţiei în instituţiile de învăţământ superior militar sau de ordine publică".

Domnule ministru,

În spaţiul public sunt prezentate proceduri şi practici care nu respectă Legea educaţiei naţionale cu privire la modalitatea prin care se ocupă poziţia de rector al Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". Ne-a fost adus în atenţie faptul că Ministerul de Interne a aplicat, după anul 2011, exclusiv Legea privind Statutul poliţistului, pentru a împuternici rectorul instituţiei atunci când postul a devenit vacant, deşi desemnarea rectorului interimar este reglementată de Legea educaţiei, care prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative.

Potrivit legislaţiei, în toate universităţile, civile sau de ordine publică, rectorul interimar este numit de Senatul universitar. Ni s-a semnalat că Ministerul de Interne şi-a arogat dreptul de a desemna, prin împuternicire, în baza Legii privind Statutul poliţistului, rectorul Academiei de Poliţie şi că această practică s-a extins şi la alte funcţii didactice de conducere, devenind o regulă în instituţie. Mă refer aici la desemnarea decanului interimar, care, deşi este atributul Consiliului facultăţii, procedura se realizează prin împuternicire din partea rectorului.

Din acest motiv, asupra întregului sistem de învăţământ superior militar sau de ordine publică planează grave acuzaţii, accentuate de o lipsă de transparenţă chiar şi acolo unde s-ar putea clarifica anumite aspecte ale activităţii.

Având în vedere art. 112 din Constituţia României şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată.

Câte mandate de rector al Academiei de Poliţie au fost confirmate prin ordin al ministrului educaţiei în ultimii 10 ani?

Cum justificaţi schimbările atât de frecvente din conducerea acestei instituţii de învăţământ?

Care sunt motivele pentru care nu s-au organizat concursuri pentru conducerea Academiei de Poliţie?

Consideraţi că implicarea directă a politicului are o influenţă negativă asupra calităţii învăţământului?

Care este rolul Senatului Universitar din instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională dacă deciziile sunt luate de ministrul afacerilor interne şi se apelează la varianta numirilor fără concurs?

Consideraţi justă procedura de numire a decanilor interimari prin hotărâri de împuternicire semnate de rectorul Academiei de Poliţie?

În acest caz, care este rolul consiliului facultăţii, care ar trebui să desemneze un decan interimar până la organizarea de alegeri parţiale sau de concurs public?

Care sunt măsurile pe care intenţionaţi să le luaţi pentru ca legea să fie respectată în cadrul instituţiilor de învăţământ superior MAI?

Şi ultima. Cum s-a implicat Ministerul Educaţiei şi Cercetării în cazurile semnalate public cu privire la încălcarea legislaţiei de către instituţiile de învăţământ aflate în subordinea altor ministere?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul verbal şi în scris.

Cu aleasă consideraţie, Brian Cristian, deputat USR PLUS, Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos şi eu, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Kolcsár Anquetil-Károly.

Pe scurt, aşa cum v-am rugat, o s-o depuneţi în scris oricum.

Domnul Kolcsár Anquetil-Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne, domnul Lucian Nicolae Bode.

Obiectul întrebării: "Aplicarea prevederilor art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice coroborat cu art. 23 din Ordinul nr. 1.501/2006 privind procedura înmatriculării, înregistrării, radierii şi eliberarea autorizaţiei de circulaţie provizorie sau pentru probe a vehiculelor".

În practică se constată o interpretare ambiguă şi neunitară cu privire la legislaţia în domeniul înregistrării şi înmatriculării utilajelor agricole, generatoare de situaţii conflictuale între reprezentanţii unităţilor administrativ-teritoriale, posesorii de vehicule care se supun regimului de înregistrare şi autorităţile care aplică şi urmăresc modul de punere în practică a reglementărilor în vigoare.

Având în vedere semnalele din teritoriu, se impun măsuri legislative urgente pentru aplicarea coerentă a reglementărilor solicitate atât de către UAT, cât şi de către poliţia rutieră, astfel încât posesorii de vehicule care se supun regimului de înregistrare, îndeosebi fermierii, să fie corect informaţi asupra regulilor de respectat, asupra contravenţiilor în cazul nerespectării acestora, respectiv asupra cuantumului amenzilor.

Astfel, vă rog să clarificaţi următoarele aspecte:

1. În ce condiţii este permisă circulaţia vehiculelor care se supun înregistrării - de exemplu, tractoare, alte utilaje agricole - pe drumurile publice judeţene şi naţionale, atât la nivelul UAT-ului, unde este înregistrat vehiculul în cauză, cât şi în alte UAT-uri, respectiv alte judeţe, şi prevederile legale care reglementează punctual aceste aspecte?
2. Analizează instituţia dumneavoastră posibilitatea modificării legislaţiei existente cu privire la vehiculele care se supun înregistrării, în scopul de a clarifica condiţiile de circulaţie pe drumurile publice, cu excepţia autostrăzilor?
3. Când vor fi implementate clarificările necesare rezultate din analiza efectuată?

Vă mulţumesc şi solicit răspuns în scris.

Deputat Kolcsár Károly, Grupul UDMR.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Declar închisă partea a doua a şedinţei noastre de astăzi şi mulţumesc frumos staffului tehnic pentru sprijin.

O seară frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,25.