Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Marius-Constantin Budăi, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Bună ziua, dragi colegi!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, dedicată răspunsurilor orale la întrebările şi interpelările adresate membrilor Guvernului.

Începem cu Ministerul Afacerilor Externe şi întreb dacă în sală este domnul deputat Dămureanu Ringo, de la Grupul parlamentar AUR. Este.

Aveţi de la Ministerul Afacerilor Externe - unu, două, trei, patru, cinci, şase răspunsuri.

Le vreţi rând pe rând şi interveniţi la rând pe rând?

De la Ministerul Afacerilor Externe, doamna secretar de stat Daniela Grigore Gîtman.

Vă rog.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima interpelare.

Ca urmare a întrebării dumneavoastră cu privire la subiectul dublei cetăţenii - româno-spaniole -, doresc să vă comunic următoarele.

Relaţiile diplomatice româno-spaniole, ridicate în 2013 la nivel de parteneriat strategic, au cunoscut o curbă ascendentă în ultima perioadă, fiind fundamentate pe prezenţa în Spania a celei de-a doua comunităţi româneşti de peste hotare, pe numeroase afinităţi de ordin cultural şi având la bază obiectivele politice convergente atât în plan bilateral, cât şi în plan internaţional şi european.

Problematica dublei cetăţenii este un atribut al suveranităţii naţionale, limitarea recunoaşterii dublei cetăţenii fiind inclusă în Constituţia Regatului Spaniei.

Chiar şi în acest context, în care prevederile legale spaniole în vigoare nu permit dubla cetăţenie decât în condiţii excepţionale, tema înscrierii şi încheierii unui acord de recunoaştere a dublei cetăţenii a fost prezentă permanent pe agenda întâlnirilor demnitarilor români, în contactele cu autorităţile spaniole, încă începând din anul 2015.

Astfel, Ministerul Afacerilor Externe a reiterat constant părţii spaniole, cu ocazia tuturor întrevederilor bilaterale, precum şi prin intermediul Ambasadei României la Madrid, interesul comunităţii române stabilite în Regatul Spaniei cu privire la păstrarea cetăţeniei române la momentul obţinerii celei spaniole.

Cel mai recent a fost ridicat acest subiect în dialogul cu ministrul afacerilor externe spaniol, cu ocazia vizitei sale la Bucureşti, la 3 februarie 2021. Cu această ocazie, am evidenţiat contribuţia importantă a diasporei româneşti la economia şi viaţa socială a Regatului Spaniei şi am pledat pentru continuarea discuţiilor cu autorităţile spaniole pentru identificarea unei soluţii juridice pentru ca românii din Spania, care îşi doresc acest lucru, să poată deţine dubla cetăţenie - română şi spaniolă. Am supus atenţiei părţii spaniole inclusiv preluarea modelului Germaniei, care permite dubla cetăţenie în cazul cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene.

Dezideratul cetăţenilor români din Regatul Spaniei, de a-şi păstra cetăţenia română la momentul dobândirii celei spaniole, a fost susţinut, de asemenea, constant, pe linia Ministerului Afacerilor Externe, în cadrul consultărilor periodice la nivel de secretar de stat pentru afaceri europene - cel mai recent, la Madrid, la data de 29 aprilie 2021 şi la Bucureşti, 29 octombrie 2020.

În dialogul cu partea română, interlocutorii spanioli au exprimat constant aprecieri pentru contribuţia deosebită şi nivelul excelent de integrare a comunităţii române din Regatul Spaniei.

Pe de altă parte, partea spaniolă a evidenţiat că, în calitate de cetăţeni europeni, românii cu rezidenţa înregistrată în Regatul Spaniei beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi cetăţenii spanioli în privinţa prestaţiilor sociale, acces pe piaţa muncii, la serviciile publice şi de sănătate, la dreptul de vot în alegerile locale.

Totodată, autorităţile spaniole au menţionat faptul că tema dublei cetăţenii, care face obiectul unor situaţii prevăzute limitativ în cadrul legal existent, reprezintă un proces sensibil şi a cărui adaptare ar presupune o durată îndelungată.

Doresc să vă asigur că Ministerul Afacerilor Externe va continua să menţină subiectul pe agenda bilaterală şi va continua dialogul cu partea spaniolă, în vederea identificării unor soluţii care să vină în întâmpinarea solicitării cetăţenilor români stabiliţi în Regatul Spaniei.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Întreb, domnul deputat dacă vrea să intervină?

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Să răspundă la toate.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Să răspundă la toate doamna?

Doamnă secretar de stat, atunci, vă rog să îi răspundeţi domnului deputat.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman:

La 6, da.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

...la toate cele 6, după care, dacă e... intră în dialog.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman:

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră din data de...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Cu rugămintea ca, la fiecare întrebare, să ne încadrăm în 3 minute. Aţi depăşit un pic acum şi aş vrea ca...

Mai sunt şi alţi colegi după dumneavoastră, de aceea.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman:

Ştiu şi încerc.

Răspunsurile la unele interpelări sunt destul de ample. O să încerc să fac cât mai succinte aceste...

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman:

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră din data de 26 mai, pe tema organizării Congresului Românilor de Pretutindeni, vă comunic următoarele.

În actuala arhitectură guvernamentală, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Secretariatului General al Guvernului reprezintă structura care elaborează şi aplică politica statului român în domeniul relaţiilor cu românii de pretutindeni, în sensul atribuit acestui termen prin Legea nr. 299/2007 privind sprijinul acordat românilor de pretutindeni, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

În ceea ce priveşte obiectul întrebării dumneavoastră, precizăm că potrivit art. 8 al actualului act normativ - "convocarea Congresului Românilor de Pretutindeni se realizează de către Birourile permanente reunite ale Camerei Deputaţilor şi Senatului în colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, iar cheltuielile privind organizarea şi desfăşurarea Congresului Românilor de Pretutindeni se asigură prin bugetul Camerei Deputaţilor".

Facem menţiunea că toate competenţele fostului Minister pentru Românii de Pretutindeni sunt gestionate, în prezent, de către Departamentul pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Secretariatului General al Guvernului.

În acest context, vă recomandăm să abordaţi tema privind organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni în dialogul dumneavoastră cu Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Cu deosebită consideraţie.

Mulţumesc.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect cuantumul tuturor taxelor consulare percepute în prezent de Ministerul Afacerilor Externe pentru românii de pretutindeni, vă aduc la cunoştinţă următoarele.

Reglementarea-cadru în materia taxelor consulare este Legea nr. 198/2008. Una dintre cele mai importante prevederi ale legii sus-menţionate o reprezintă cea prevăzută în art. 9 din Legea nr. 1/2007, conform căreia s-a eliminat cvasitotalitatea taxelor consulare.

Astfel, s-a inversat principiul anterior al taxării serviciilor consulare prestate în misiunile diplomatice şi oficiile consulare din străinătate. Regimul de gratuitate a devenit regula, inclusiv din perspectiva faptului că acesta vizează majoritatea categoriilor şi a numărului de servicii consulare solicitate de cetăţenii români aflaţi în străinătate, de exemplu, acte de stare civilă, acte notariale, titluri de călătorie, iar prestaţiile cu titlu oneros, excepţii.

O consecinţă suplimentară a regimului de gratuitate pentru serviciile consulare cu o mare pondere în activitatea misiunilor diplomatice a fost creşterea semnificativă a numărului de servicii consulare solicitate, respectiv prestate.

Eliminarea taxelor consulare a atras, în mod accesoriu, eliminarea posibilităţii de a încasa taxe de urgenţă pentru serviciile consulare efectuate în termen de 48 de ore. Astfel, misiunile diplomatice şi oficiile consulare percep taxe consulare pentru servicii consulare prestate în favoarea cetăţenilor români, respectiv:

• înregistrarea cererii pentru renunţarea la cetăţenia română - 600 de euro;
• verificarea statutului juridic faţă de statul român - 30 de euro;
• valorificarea de bunuri sau de valori pentru succesiunile lichidate, prin intermediul misiunilor diplomatice, fără angajarea de avocat - 10% din sumele respective.

La acestea se adaugă sumele încasate cu titlu de recuperare a cheltuielilor bugetare, în cuantum de 5 euro/serviciu consular, ocazionate de prestarea de servicii consulare.

Renunţarea la taxele consulare a avut ca efect inclusiv eliminarea posibilităţii de a recupera de la solicitanţii serviciilor consulare sumele care se încasau prin acest titlu.

Documentele de călătorie pentru care Ministerul Afacerilor Externe încasează taxe consulare sunt:

• paşaport simplu - 59 de euro - prin care se achită contravaloarea blanchetei şi nu reprezintă taxă consulară;
• paşaport simplu temporar - 20 de euro -, se achită contravaloarea blanchetei, care nu reprezintă taxă consulară.

Aceste cuantumuri de sume sunt depuse de către Ministerul Afacerilor Externe fie producătorului de blanchete, pentru documentele de călătorie specificate, fie - în ceea ce priveşte actele notariale - sunt depuse către Centrul Naţional de Administrare a Registrelor Naţionale Notariale din cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România.

Pentru actele notariale se percep taxe:

• pentru redactarea şi autentificarea unei procuri care se înscrie în Registrul Naţional - în valoare de 3 euro -, şi aceasta reprezintă tarif de publicitate notarială, care nu reprezintă taxă consulară;
• şi pentru verificarea în registrele naţionale notariale - 5 euro, tarif de publicitate notarială, care nu reprezintă taxă consulară.

Mulţumesc.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind "Posibilitatea deschiderii unui consulat în Insulele Canare, Spania", vă comunic următoarele.

Unul dintre obiectivele pe termen mediu şi lung ale Ministerului Afacerilor Externe este adaptarea reţelei consulare a României din străinătate, prioritate având înfiinţarea oficiilor consulare de carieră în regiuni în care sunt prezente importante comunităţi româneşti, şi toate la distanţă considerabilă faţă de misiunile diplomatice de carieră deja existente, fără a exclude ca factori determinanţi raţiuni de natură politică, economică sau culturală.

Din punct de vedere consular, principalele criterii care stau la baza modernizării şi redimensionării reţelelor consulare sunt: accesibilitatea cetăţenilor români la oficiile consulare de carieră deja existente, volumul serviciilor consulare efectuate raportat la numărul de cetăţeni români arondaţi, precum şi mobilitatea cetăţenilor români generată de libera circulaţie în cadrul spaţiului european.

Luând în considerare cele de mai sus, între propunerile aprobate de către prim-ministrul României în Memorandumul cu tema "Redimensionarea şi modernizarea reţelei consulare a României - stadiul actual şi perspective de acţiune pentru perioada 2021-2025" se regăseşte şi cea de înfiinţare a unui birou consular în Insulele Canare, cu sediul la Santa Cruz de Tenerife, prevăzută a avea loc în anul 2023, parte integrantă a Ambasadei României la Madrid, din raţiuni legate de distanţa foarte mare faţă de Madrid şi prezenţa consistentă a comunităţii româneşti în arhipelag.

Subliniez că înfiinţarea unor oficii consulare de carieră implică obţinerea consimţământului prealabil al statului de reşedinţă, iar la nivel intern, parcurgerea mai multor etape de avizare-aprobare, precum şi eforturi substanţiale de ordin logistic şi de alocare de resurse umane specializate, motiv pentru care procesul de extindere a reţelei consulare nu se poate desfăşura decât gradual.

Un alt instrument pe care îl avem în vedere, pentru a veni în întâmpinarea solicitărilor de servicii consulare, este această reformă pe care am demarat-o la nivelul Ministerului Afacerilor Externe şi care vizează accelerarea digitalizării şi debirocratizării procesului de furnizare a serviciilor consulare, precum şi organizarea periodică a consulatelor itinerante. Este o modalitate de acoperire consulară, până la înfiinţarea/operaţionalizarea unor oficii consulare cu caracter permanent, a acelor regiuni/localităţi care au o prezenţă numeroasă a cetăţenilor români.

Vă mulţumesc.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, privind "Posibilitatea existenţei unor consilieri onorifici în ambasade şi consulate", vă aduc la cunoştinţă următoarele.

În conformitate cu dispoziţiile Capitolului V - Nomenclatorul funcţiilor şi coeficienţilor de ierarhizare pentru determinarea salariilor în valută pentru personalul trimis în misiune permanentă în străinătate, care fac obiectul Anexei nr. 4 la Legea-cadru nr. 153/2017, misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale române sunt încadrate, după caz, cu personal diplomatic consular şi cu personal contractual încadrat pe funcţii specifice.

În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 9/2020, au fost abrogate prevederile privind numirea consilierilor onorifici în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, aşa cum erau specificate în Hotărârea Guvernului nr. 16/2007.

De asemenea, în conformitate cu art. 2 lit. d) din Legea nr. 62/2019, misiunile diplomatice şi oficiile consulare de carieră stabilesc legături şi colaborează cu mediul asociativ, cu presa de expresie românească şi cu ceilalţi membri ai comunităţilor româneşti din statele acreditare, acordându-le sprijin pentru păstrarea şi promovarea identităţii, limbii, culturii şi spiritualităţii româneşti.

Totodată, în cadrul misiunilor diplomatice îşi desfăşoară activitatea şi personal diplomatic şi consular care asigură relaţionarea cu comunitatea românească din statul de reşedinţă.

Menţionăm că un loc important în menţinerea legăturii cu comunitatea românească din străinătate îl au şi consulii onorifici, în contextul mobilităţii comunităţilor româneşti din străinătate şi al posibilităţilor limitate de extindere a reţelei consulare de carieră a României pentru a acoperi geografic toate zonele/localităţile în care se regăsesc importante comunităţi de români. Instituţia consulilor onorifici a devenit un instrument instituţional important pentru promovarea relaţiilor economice, comerciale şi culturale ale României, reprezentând, totodată, un factor de coagulare a membrilor comunităţii româneşti şi o punte de legătură între România şi statele în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.

Nu în ultimul rând, începând cu anul 2015, la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României în străinătate, a fost demarat Programul "Dialog cu diaspora pe teme consulare". Obiectivul principal al acestui program, care a fost relansat în luna mai a acestui an, îl reprezintă promovarea dialogului direct între conducerea Departamentului Consular din Ministerul Afacerilor Externe şi reprezentanţii comunităţilor şi mediului asociativ românesc din străinătate.

Pe parcursul anului curent, au fost deja realizate sau sunt prevăzute să se desfăşoare întâlniri bilunare cu reprezentanţii comunităţilor româneşti din următoarele state - Austria, Belgia, Confederaţia Elveţiană, Luxemburg, Regatul Ţărilor de Jos, Republica Moldova, Republica Italiană, Statul Kuweit, Emiratele Arabe Unite, Statul Qatar, Iordania, Grecia, Bulgaria, Spania, Portugalia, Turcia, Cipru, Ungaria, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Irlanda şi bineînţeles că nu este exclusă extinderea sa şi la alte state.

Vă mulţumesc.

Şi ultima.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mai aveţi una, nu?

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman:

Da. Scurt.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

OK.

Doamna Daniela Anda Grigore Gîtman:

Ca urmare a întrebării dumneavoastră, privind "Situaţia posturilor ocupate şi a celor vacante din ambasade şi consultate", vă aducem la cunoştinţă următoarele.

În ceea ce priveşte situaţia ocupării posturilor din serviciul exterior al Ministerului Afacerilor Externe, cuprinzând misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate, din numărul maxim de posturi prevăzute, conform art. 12 alin. (8) din Hotărârea de Guvern nr. 16/2017 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările şi completările ulterioare, în prezent, sunt 1.488 de posturi; la data de 15 iunie 2021 erau ocupate un număr de 1.222 de posturi, iar un număr de 266 de posturi erau vacante.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos, doamnă secretar de stat.

Aveţi comentarii, domnule deputat?

Mulţumesc frumos.

Ministerul Educaţiei, un răspuns pentru doamna deputat Intotero Natalia-Elena.

Doamna secretar de stat Maria Ştefania Manea.

Vă rog.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Stimată doamnă deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1.623A din 2021, având ca obiect "Discipline opţionale preferate de elevi", vă comunic următoarele.

Prima dintre aceste întrebări era - "Care este numărul elevilor care au urmat un opţional de cunoaştere a mediului înconjurător în anul 2018, 2019 şi 2020?".

În conformitate cu prevederile art. 65 alin. (6) din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare, programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţională se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea Consiliului profesoral, Consiliului consultativ al elevilor, structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi, după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor.

În conformitate cu art. 12 alin. (2) şi (3) din O.M. nr. 3.238/2021 pentru aprobarea Metodologiei privind dezvoltarea curriculumului la decizia şcolii, mai sus-menţionat, Comisia pentru curriculum a unităţii de învăţământ centralizează opţionalele propuse de colectivele de cadre didactice şi realizează oferta CDS a şcolii, care conţine lista de opţionale propuse.

Oferta de curriculum la decizia şcolii este prezentată, dezbătută şi avizată de Consiliul profesoral, iar forma finală rezultată din această dezbatere este propusă spre aprobare Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.

În acest context legislativ, Ministerul Educaţiei nu centralizează date cu privire la curriculumul la decizia şcolii dezvoltat la nivelul unităţilor de învăţământ.

Cea de-a doua întrebare - "Care este disciplina opţională accesată de cei mai mulţi elevi din România în perioada 2018-2020?".

La nivel naţional, Ministerul Educaţiei are aprobate următoarele opţionale privind educaţia ecologică şi protecţia mediului - "Creează-ţi mediul" pentru clasele a III-a până în clasa a VII-a; "Educaţie ecologică şi protecţia mediului" pentru clasele a V-a până la clasa a VII-a; "Educaţie pentru sănătate" pentru clasele I şi a XII-a.

Disciplina opţională la care au participat cei mai mulţi elevi este "Educaţie pentru sănătate", fiind accesată, anual, în medie, de aproximativ 150.000 de elevi.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Doamnă deputat, aveţi intervenţii?

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Da, dumneavoastră aţi spus, de aici, de la acest pupitru, că "Educaţia pentru sănătate" a avut cele mai multe solicitări şi în acest an şcolar.

În consecinţă, "Educaţie pentru sănătate" există, se predă. Pentru a dezvolta acest opţional este foarte important să identificăm cât mai mulţi specialişti care să-l predea şi nu cred că alte legi, care să vină să discute despre o nouă materie, aşa cum doresc unii - "Educaţie sexuală" -, îşi au rostul.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumim frumos.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar AUR.

Doamna secretar de stat Mihaela-Cătălina Bădoiu.

Vă rog.

Doamna Mihaela-Cătălina Bădoiu (secretar de stat, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat, referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Existenţa unor programe de start-up pentru revenirea românilor în ţară", vă comunicăm succint următoarele.

România se află în plin proces de elaborare a documentelor de programare, aferente perioadei 2021-2027, în urma unei consultări ample cu toate părţile interesate.

În ceea ce priveşte antreprenoriatul şi încurajarea revenirii în ţară a românilor din diaspora subliniem faptul că acestea reprezintă o prioritate de finanţare pentru MIPE. În acest caz, în cadrul procesului curent de elaborare a programelor operaţionale pentru perioada de programare 2021-2027, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene caută soluţii optime de implementare a fondurilor europene, astfel încât să răspundă nevoilor reale ale tuturor categoriilor de beneficiari.

Astfel, la nivelul Programului Operaţional Educaţie şi Ocupare, Prioritatea 7 - "Antreprenoriat şi Economie Socială", sunt prevăzute intervenţii dedicate iniţierii de noi afaceri care vizează atât dezvoltarea de competenţe antreprenoriale, cât şi acordarea de granturi pentru iniţierea unei afaceri. Şi anume, scheme de tip Start-Up Student, Start-Up Diaspora, Start-Up Rural etc.

Totodată, pentru creşterea ratei de supravieţuire a întreprinderilor şi creşterea performanţei acestora o atenţie specială va fi acordată programelor de asistenţă şi consultanţă în afaceri post-înfiinţare, inclusiv prin pregătirea managerilor sau a unor măsuri de îmbunătăţire a accesului întreprinderilor mici şi mijlocii la diversele modalităţi de digitalizare a activităţii.

În cadrul viitoarelor programe operaţionale regionale 2021-2027 sunt propuse, de asemenea, spre finanţare intervenţii legate de sprijinirea dezvoltării start-up-urilor.

În Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, Pilonul 3, Componenta 3.1 - Suport pentru mediul de afaceri, cercetare, dezvoltare şi inovare, este vizată crearea unui program pentru atragerea resursei umane înalt specializate din străinătate în activităţi de CDI. Astfel, românii din diaspora care doresc să revină în ţară şi să iniţieze o afacere vor găsi oportunităţi de finanţare şi în perioada viitoare de programare, în condiţiile şi domeniile de finanţare care vor fi stabilite la momentul lansării ghidurilor solicitantului.

În prezent, la nivelul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene se află în etapa de evaluare, contractare sau implementare cereri de finanţare depuse în cadrul apelurilor care vizează măsuri destinate finanţării, creşterii ocupării pe cont propriu, destinate mai multor categorii de grup-ţintă, măsură ai căror beneficiari pot fi şi români din diaspora care doresc să înfiinţeze o afacere în România.

Putem enumera astfel: Programul Operaţional Capital Uman, care are în etapa de evaluare cereri de finanţare depuse în cadrul apelului "Sprijin pentru înfiinţarea de întreprinderi sociale în mediul rural", în care se va acorda atenţie deosebită înfiinţării de întreprinderi sociale în domeniul prelucrării şi comercializării produselor agricole.

Până la această dată sunt admise în etapa de verificare administrativă şi a lichidităţii 209 cereri de finanţare.

Tot în cadrul POCU sunt în etapa de contractare sau implementare proiectele aferente strategiilor de dezvoltare locală din mediul urban şi rural, în care sunt finanţate inclusiv măsuri de stimulare a antreprenoriatului. În funcţie de domiciliul sau de reşedinţa din România, persoanele interesate se pot adresa grupurilor de acţiune locală, în vederea identificării unor posibile proiecte care să deruleze acţiuni de dezvoltare antreprenorială.

În cadrul strategiilor de dezvoltare locală din mediul rural se află 90 de proiecte în implementare.

Programul Operaţional Competitivitate contribuie, de asemenea, la creşterea competitivităţii şi la dezvoltarea economică, prin acest program acordându-se finanţare pentru următoarele domenii: CDI, în sprijinul competitivităţii economice şi dezvoltării afacerilor, tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor pentru o economie digitală competitivă şi sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, ca reacţie la pandemia de COVID-19.

În speranţa că am răspuns întrebării dumneavoastră, vă mulţumesc pentru colaborare.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Aveţi intervenţii?

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Nu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc.

Ministerul Afacerilor Interne, pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar AUR, domnul secretar de stat Gabriel Marius Mureşan.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat Ringo Dămureanu,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Autorizarea pentru cumpărare unei arme legale de vânătoare", vă comunicăm următoarele.

Prevederile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor au făcut obiectul controlului de constituţionalitate.

Astfel, potrivit considerentelor din cuprinsul Deciziei Curţii Constituţionale nr. 481 din 25 iunie 2020 s-a reţinut că actele normative trebuie să respecte principiul legalităţii care impune obligaţia ca normele adoptate să fie precise, clare şi previzibile.

De asemenea, în cuprinsul deciziei la care am făcut referire, Curtea Constituţională a României a invocat faptul că, referitor la noţiunea de pericol pentru ordinea publică prin Decizia nr. 99/25.02.2020, Curtea Constituţională a reţinut că aceasta desemnează o stare de fapt, şi nu un fapt, ce ar putea periclita în viitor relaţiile sociale, suveranitatea, independenţa, unitatea şi indivizibilitatea statului, la persoană, drepturile şi libertăţile acesteia, la proprietate, precum şi întreaga ordine de drept.

Astfel, Curtea a constatat că prevederile art. 14 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 295/2004 sunt îndeajuns de clare, noţiunea de pericol social neputând fi reglementată cu precizie absolută, recurgându-se mai degrabă la categorii generale decât la legi exhaustive care să nu fie de ritmicitate excesivă şi să se poată adapta la schimbări de situaţie.

În acest sens, pentru acordarea autorizaţiei de procurare a armelor letale, persoanele care solicită asemenea autorizaţii trebuie să îndeplinească cumulativ anumite condiţii, printre care se regăseşte şi aceea de a nu prezenta pericol pentru ordinea publică, siguranţa naţională, viaţa şi integritatea corporală a persoanelor, conform datelor şi informaţiilor existente la organele competente.

De altfel, măsurile luate de autorităţile administrative în asemenea cazuri sunt supuse cenzurii instanţei de contencios administrativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Sunt intervenţii? Nu.

Tot Ministerul Afacerilor Interne, dar domnul Dunava Costel nu este. Vă rog să-i trimiteţi în scris.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Da.

Domnului deputat Coarnă i-am înmânat şi am discutat cu dânsul. Este într-o emisiune la un post de televiziune.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

OK.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Şi i-am comunicat răspunsul.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Atunci, domnule secretar, vă mulţumesc.

Domnul Gabriel Marius Mureşan:

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Domnul deputat Mitrea Dumitrina este?

A, doamna! Scuzaţi-mă!

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru doamna deputat Mitrea Dumitrina.

Domnul secretar de stat Gheorghe Ştefan.

Vă rog.

Îmi cer scuze încă o dată, doamnă!

Domnul Ştefan Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă deputat Dumitrina Mitrea, referitor la întrebarea dumneavoastră, înregistrată cu nr. 1.700A/2021, având ca obiect refuzul aplicării legii, în vederea asigurării suprafeţelor necesare pentru păşunat, vă comunicăm următoarele.

În vederea edificării modului de aplicare a prevederilor legislaţiei în vigoare în domeniul pajiştilor, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin inspectorii din cadrul structurilor teritoriale din subordine, a efectuat un control la Primăria Comunei Bălţăteşti, judeţul Neamţ, cu privire la închirierea în condiţiile legii a suprafeţelor de păşune aflate în administrarea consiliului local.

Din verificarea documentelor puse la dispoziţie de reprezentanţii Primăriei Bălţăteşti a reieşit faptul că domnul Munteanu Mihai deţine contractul de închiriere nr. 2.549/09.05.2015 cu o suprafaţă de 20,84 de hectare, situat în trupul de păşune Zîmbreşti, teren aflat în domeniul privat al Comunei Bălţăteşti, judeţul Neamţ. Perioada pentru care a fost încheiat contractul de închiriere a suprafeţei de păşune este de 10 ani, contractul fiind valabil începând cu data de 09.05.2015, pe care vi l-am prezentat anexat.

Perioada de contractare este de 10 ani pentru toţi crescătorii de animale, aşa cum este prevăzut la art. 9 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34 din 2013 privind organizarea, administrarea şi exploatarea pajiştilor permanente şi pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991.

De asemenea, petentul face referire în petiţie la o suprafaţă de 5,5 hectare, situată în acelaşi trup de păşune, care nu a fost scoasă la licitaţie pentru că nu a fost efectuată evaluarea, dar care este utilizată cu titlu gratuit de către petent.

Conform prevederilor art. 14 alin. (2) lit. f) din acelaşi act normativ, neverificarea respectării încărcăturii optime de animale pe hectar şi an, în vederea stabilirii disponibilului de pajişti ce pot face obiectul concesionării, închirierii, se pedepseşte cu amendă de la 4.000 la 8.000 de lei.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin structurile teritoriale din subordine, verifică modul de alocare a păşunilor crescătorilor de animale şi, după caz, aplică sancţiuni conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 34/2013.

La art. 1 alin. (1) din actul normativ menţionat se prevede că scopul prezentei ordonanţe de urgenţă îl reprezintă reglementarea organizării, administrării şi exploatării pajiştilor permanente din extravilanul localităţilor.

Urmare a verificărilor efectuate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, prin intermediul inspectorilor din cadrul structurilor teritoriale din subordinea Primăriei Comunei Bălţăteşti, judeţul Neamţ, a rezultat faptul că întreaga suprafaţă de păşune aflată în administrarea consiliului local este alocată crescătorilor de animale, în prezent neexistând suprafeţe de păşuni disponibile.

Cu deosebită consideraţie, în numele Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, secretar de stat Gheorghe Ştefan.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Doamnă deputat, aveţi comentarii?

Doamna Dumitrina Mitrea (din sală):

Nu.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Tot Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pentru doamna deputat Intotero Natalia-Elena, Grupul parlamentar al PSD, domnul secretar de stat Gheorghe Ştefan.

Obiectul: "Produse alimentare consumate în România".

Vă rog.

Domnul Ştefan Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat Natalia-Elena Intotero, referitor la întrebarea dumneavoastră, având ca obiect "Produse alimentare consumate în România", fac următoarele precizări.

Politicile publice promovate de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au ca scop dezvoltarea sectorului agroalimentar, în vederea valorificării optime a potenţialului agroalimentar naţional.

Conform noului Plan Naţional Strategic, MADR are ca obiectiv identificarea şi implementarea unor măsuri de sprijin pentru creşterea gradului de acoperire a consumului de alimente din producţia internă, în concordanţă cu potenţialul de producţie şi promovare a produselor agroalimentare româneşti, contribuind la stimularea creşterii competitivităţii pe piaţa internă şi internaţională.

În acord cu orientările viitoarei politici agricole comune, care urmăresc asigurarea accesului consumatorilor la alimente de calitate superioară, cât şi de creştere a cererii consumatorilor pentru astfel de produse, MADR derulează acţiuni specifice care oferă producătorilor instrumente corespunzătoare de identificare şi creştere a vizibilităţii produselor cu caracteristici calitative superioare care constau în: susţinerea certificării, facilitarea accesului la finanţare prin programe europene, finanţarea pentru promovarea şi susţinerea sistemelor de calitate.

Avem scheme de calitate pentru produsele agricole şi alimentare cu cele două submăsuri, Submăsura 3.1 - Sprijin pentru participarea pentru prima dată la schemele de calitate şi Submăsura 3.2 - Sprijin pentru activităţile de informare şi de promovare desfăşurate de grupurile de producători în cadrul pieţei interne.

În vederea stimulării şi promovării consumului de produse agroalimentare autohtone, la nivelul MADR, se întreprind demersurile specifice elaborării şi implementării unei strategii de informare a consumatorilor cu privire la produsele agroalimentare româneşti înregistrate pe scheme de calitate, naţionale şi europene, pentru perioada 2021-2022.

Prin elaborarea acestei strategii, MADR estimează atingerea următoarelor obiective: creşterea consumului de produse agroalimentare româneşti la nivel naţional, contribuţia la echilibrarea balanţei comerciale, păstrarea specificului gastronomic naţional, păstrarea locurilor de muncă în agricultură, industrie alimentară şi servicii conexe, schimbarea opţiunilor de consum al populaţiei din România şi conştientizarea consumatorului în ceea ce priveşte calitatea nutriţională a produselor româneşti.

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale continuă şi în 2021 sprijinirea financiară a fermierilor din sectoarele vegetal şi zootehnic, prin acordarea de forme de sprijin conforme cu prevederile legislaţiei Uniunii Europene, având ca sursă fondurile europene şi bugetul naţional.

Continuarea programelor iniţiate de MADR, precum şi promovarea de noi programe în agricultura românească, vor creşte performanţele acestui sector economic, vor stimula producţia de produse autohtone şi, implicit, oferta cu astfel de produse pe piaţa internă, contribuind astfel la diminuarea deficitului balanţei comerciale cu produse agroalimentare.

Aplicarea acestor programe, în anul 2021 şi în următorii ani, vizează următoarele ţinte strategice: creşterea gradului de asigurare a securităţii alimentare, eficientizarea structurilor de piaţă agricolă şi agroalimentară, creşterea accesului la piaţa produselor româneşti, stimularea şi dezvoltarea agriculturii ecologice.

Prezentăm, în continuare, programe avute în vedere de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pentru susţinerea fermierilor. Şi acestea sunt formele asociative şi parteneriatele viabile din punct de vedere economic, restructurarea fermelor mici şi mijlocii, asocierea fermierilor, care este stimulată prin măsuri legislative, precum Legea nr. 566/2004 a cooperaţiei agricole, cu modificările şi completările ulterioare.

Totodată, la nivelul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale sunt avute în vedere măsurile de sprijin ce urmează a fi lansate pentru perioada de tranziţie 2021-2022, în valoare de 3,2 miliarde de euro. Dintre acestea, menţionăm măsurile stimulative pentru asocierea fermierilor privind înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul agricol, sprijin pentru dezvoltarea fermelor mici, sprijin pentru cooperarea orizontală şi verticală între actorii din lanţul de aprovizionare.

Cu deosebită consideraţie, în numele Ministerului Agriculturii, secretar de stat Gheorghe Ştefan.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule secretar de stat.

O consult pe doamna deputat, dacă are vreun comentariu?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Da.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul considerabil.

Vă mărturisesc că am adresat această întrebare pentru că am avut foarte multe persoane venite în audienţă la cabinetele parlamentare din judeţul Hunedoara, care mi-au adresat diferite întrebări, care se regăsesc în răspunsul oferit de dumneavoastră. Am să-l pun la dispoziţia tuturor celor interesaţi de agricultură, în judeţul nostru, în judeţul Hunedoara, şi nu numai, şi a mass-mediei, pentru a fi informaţi. Şi sper eu ca, atunci când ei vor apela la tot ceea ce înseamnă proiecte, programe, pe care dumneavoastră le-aţi menţionat, să li se şi răspundă afirmativ şi, în egală măsură, să li se şi răspundă la telefon.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Consult sala, dacă domnul deputat Păunescu Silviu-Titus, de la Grupul parlamentar AUR, este?

Domnul deputat Păunescu Silviu-Titus? Nu este.

Domnule secretar de stat Gheorghe Ştefan, de la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, vă rog ca pentru domnul deputat Păunescu Silviu-Titus răspunsul să fie trimis în scris, pentru că nu este prezent în sală. Vă rog.

Ministerul Culturii, răspuns pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar AUR, cu obiectul "Tezaurele Umane Vii".

Domnul secretar de stat István Demeter.

Vă rog.

Domnul Demeter András István (secretar de stat, Ministerul Culturii):

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră vă comunicăm următoarele.

Programul "Tezaure Umane Vii" a pornit ca o iniţiativă UNESCO pentru salvgardarea, păstrarea şi transmiterea Patrimoniului Cultural Imaterial. Acest program funcţionează din anul 2010, în baza ordinului Ministerului Culturii nr. 2.491/27.11.2009, cu modificările şi completările ulterioare.

Titlul "Tezaur Uman Viu" este un titlu onorific ce poate fi conferit acelor persoane care sunt recunoscute de către comunitate drept păstrătoare, purtătoare, creatoare şi transmiţătoare de elemente ale unui domeniu al Patrimoniului Cultural Imaterial în forma şi cu mijloacele tradiţionale nealterate. Este viager, personal şi netransmisibil şi se acordă de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial. Există o pagină dedicată tezaurelor umane vii pe site-ul Ministerului Culturii cu toate personalităţile care au primit această recunoaştere, cu dată de prezentare, fotografie, meşteşugul sau îndeletnicirea pentru care au candidat etc.

Ca o formă de recunoaştere, toţi deţinătorii titlului de "Tezaur uman viu" au primit, în 2015, din partea preşedintelui României, decoraţia "Meritul cultural".

Recunoaşterea ca "Tezaur Uman Viu" nu reprezintă o formă de protecţie socială, iar recompensarea acesteia nu este atributul Ministerului Culturii.

În perioada 2010-2021 au fost acordate de către Comisia Naţională pentru Salvgardarea Patrimoniul Imaterial un număr de 62 de titluri, în cadrul a opt sesiuni.

În anul 2020, Gala de decernare a titlurilor "Tezaure Umane Vii" nu s-a realizat, din cauza riscului crescut de infectare cu virusul SARS-CoV-19 şi a măsurilor de distanţare socială impuse.

Precizăm că persoanele recunoscute ca "Tezaure Umane Vii" au fost anunţate în momentul recunoaşterii şi în cursul anului 2020, de altfel ele fiind şi omagiate în mass-media. Diplomele sunt recunoscute de Comisia CNSPCI în momentul afişării rezultatelor Programului "Tezaure Umane Vii".

Ministerul Culturii, prin instrumentele legale aflate la dispoziţia sa, va monitoriza cu atenţie desfăşurarea Programului "Tezaure Umane Vii", se va asigura de buna funcţionare a lui, şi mai ales de protejarea personalităţilor desemnate "Tezaure Umane Vii" pentru care are toată recunoştinţa şi preţuirea.

Răspunsul complet în formă scrisă vă va parveni în forma oficială.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă mulţumesc frumos.

Înţeleg că aveţi intervenţie?

Vă rog, domnule deputat Dămureanu.

Domnul Ringo Dămureanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule secretar de stat,

Mulţumesc pentru răspunsul redactat.

În numele acestor tezaure umane vii ale umanităţii, care trăiesc pe teritoriul României şi pe care noi, ca parlamentari ai României, suntem datori să le protejăm şi să le onorăm, doresc să vă spun că nu am înţeles motivul pentru care, fiind pandemie, nu s-au transmis la timp acele titluri. Ba, mai grav, vreau să vă spun că, chiar şi cu o întârziere de un an, un an şi jumătate, ele au fost înghesuite în nişte plicuri de hârtie mai mici decât dimensiunile lor standard, astfel că mi s-a spus de unele dintre aceste persoane, cu tristeţe, că, deşi era diploma cea mai valoroasă de pe întreg parcursul vieţii, aşa cum arată acea hârtie, le provoacă ruşine de a o prezenta. De ce? V-am explicat mai devreme. Ea a fost introdusă cocoloşit, şifonată, oamenilor chiar le este ruşine s-o prezinte, şi am să vă rog respectuos, dacă bugetul instituţiei dumneavoastră permite, dacă nu, mă ofer chiar personal să suport acest lucru, să le reeditaţi aceste diplome din 2020 şi să le trimiteţi prin poştă, într-un plic corespunzător, dacă nu, cumva, între timp, vă este posibil chiar să le primiţi şi să le înmânaţi oficial sau să desemnaţi măcar prefecţii din judeţele respective să meargă şi să le înmâneze personal. Ar fi o dovadă de respect, totuşi, din partea statului, un stat greoi care de multe ori uită să-şi respecte propriii cetăţeni.

În numele tezaurelor umane vii care trăiesc în România, vă mulţumesc pentru această înţelegere.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos, domnule deputat.

Ministerul Finanţelor, pentru domnul deputat Dămureanu Ringo, Grupul parlamentar AUR: "Măsuri fiscale pentru încurajarea revenirii românilor în ţară".

Domnul secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş.

Vă rog.

Domnul Lucian-Ovidiu Heiuş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Bună ziua, domnule deputat!

La întrebarea dumneavoastră vă precizez că, în ceea ce priveşte instituirea unor măsuri fiscale de natură a stimula decizia unor cetăţeni români stabiliţi în afara ţării de a se întoarce în România, la nivelul Ministerului Finanţelor, nu au fost propuse acte normative privind astfel de facilităţi, în schimb, există multe facilităţi care se acordă conform Codului de procedură fiscală şi Codului fiscal, pe care vi le-am detailat în adresa pe care v-am dat-o în răspuns la întrebarea dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Aveţi comentarii, domnule deputat?

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Da.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Vă rog.

Domnul Ringo Dămureanu:

Ne-am fi dorit ca Ministerul Finanţelor să aibă în vedere şi cetăţenii care doresc să se repatrieze, dar înţelegem că deocamdată nu sunt. Vom avea în vedere pentru următoarele iniţiative legislative.

Mulţumesc.

Domnul Marius-Constantin Budăi:

Mulţumesc frumos.

Consult sala, dacă domnul deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe este. Nu este.

Domnule secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş, pentru întrebarea cu obiectul "Impozitarea diurnelor duce la ieşirea de pe piaţa europeană a întreprinzătorilor români", vă rog să-i trimiteţi domnului deputat Acatrinei Dorel-Gheorghe răspunsul în scris.

Domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD, întrebarea cu obiectul "Valori raţii hrană"? Nu este.

La fel, domnule secretar de stat Lucian-Ovidiu Heiuş, vă rog să-i trimiteţi şi domnului deputat răspunsul în scris.

Ţinând cont că pentru restul de răspunsuri s-au solicitat, din partea ministerelor, amânări, declar închisă a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, dedicată răspunsurilor la întrebări şi interpelări pentru deputaţi.

Mulţumesc frumos ministerelor.

Mulţumesc frumos deputaţilor.

Mulţumesc frumos staffului tehnic.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,53.