Dezbateri parlamentare

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mergem mai departe.

Domnul Focşa?

Aveţi 3 interpelări depuse.

Dacă din partea Guvernului... (Vociferări.)

Numai o secundă, vă rog!

Deci, domnule Focşa, o să vă rog să-i daţi citire. Şi după aceea revenim la tabelul iniţial, pentru că...

Domnul Dumitru-Viorel Focşa (din sală):

Da.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

... colegii mi-au dat şi lista de invitaţi, şi, atunci, îi vom invita pe colegii care sunt din partea Guvernului.

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, în speţă, domnului ministru Marius-Constantin Budăi, şi are ca subiect "Măsuri de protecţie şi incluziune socială pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie al statului".

Stimate domnule ministru,

După împlinirea vârstei de 18 ani, tinerii aflaţi în evidenţa sistemului de protecţie specială, indiferent de tipul serviciului, rezidenţial, AMP, plasament familial, se află la o veritabilă răscruce de drumuri. Toţi vor să urmeze o facultate, toţi vor să înveţe o meserie, toţi caută un loc de muncă şi un loc al lor, toţi vor să se integreze într-o societate care nu este deloc prietenoasă.

Denumiţi "Copiii Sistemului", ei sunt de fapt copiii nimănui. Mai mult, în "Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei pentru perioada 2015-2020", aceşti tineri, doar mai puţin norocoşi, însă cu nimic mai prejos decât ceilalţi, sunt incluşi în categoria grupurilor vulnerabile.

Care sunt principalele vulnerabilităţi? Locuirea, alocarea... - locuirea, adică o casă, nu au o casă unde să locuiască -, ocuparea forţei de muncă şi serviciile sociale. Cine îi vulnerabilizează cel mai mult? Evident, statul, prin lipsa sau insuficienţa măsurilor de susţinere.

Având în vedere că termenul de implementare a strategiei mai sus menţionate a trecut - ne aflăm în 2022, da? -, vă solicit să îmi explicaţi, să îmi comunicaţi care sunt măsurile concrete prin care statul român îi susţine pe tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului prin: pregătirea pentru ieşirea din sistem, înscrierea/finalizarea cursurilor postliceale sau universitare, dobândirea unei meserii, a unui loc de muncă şi a unei locuinţe, susţinerea financiară pentru asigurarea strictului necesar pentru o perioadă de câţiva ani după ieşire.

Solicit răspuns în scris, domnule ministru.

Cu deosebită consideraţie, deputat AUR, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnul Toma.

Se pregăteşte domnul Dămureanu.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Voi adresa o interpelare domnului ministru al energiei, domnului Virgil-Daniel Popescu.

Liberalizarea pieţei de energie a coincis cu seria de decizii controversate, luate de dumneavoastră, privitoare la restructurarea sistemului energetic din România, fapt care a generat o mare dependenţă faţă de importuri. Această dependenţă se reflectă în casele tuturor românilor care, în această iarnă, s-au trezit cu facturi uriaşe, cu facturi ale căror valori depăşesc cuantumul pensiei sau al salariului şi au generat în toată România explozia preţurilor, în toată economia României.

Cu toate că aţi dat nenumărate asigurări că Termocentrala de la Mintia nu se va închide, ea a fost închisă. Termocentrala de la Mintia asigura un echilibru energetic, şi, din păcate, aţi ales calea uşoară, de a pune lacătul pe ea, decât de a o preda Consiliului Judeţean Hunedoara sau de a face investiţii în retehnologizarea ei.

S-a afirmat că Termocentrala de la Mintia nu se va vinde la fier vechi şi că aţi cerut administratorului judiciar ca, în procedura de vânzare şi selecţie a unui investitor, să solicite ca acesta să ofere garanţii ferme că pe amplasamentul de la Mintia se va construi o nouă capacitate de producere a energiei electrice, pe gaze naturale, de aproximativ 800 MW.

Din nou s-a ignorat faptul că suntem dependenţi de importul de gaze naturale ruseşti, iar tensiunile dintre SUA - NATO şi Rusia au escaladat în sens negativ şi pot avea efecte directe asupra operaţiunilor cu caracter comercial dintre România şi Rusia. Acest fapt ar afecta şi activitatea investitorilor care se vor angaja... şi, probabil, eu simt că nu vor duce la bun sfârşit această investiţie, fapt pentru care am apelat la pârghiile dumneavoastră, de a ne răspunde la următoarele întrebări.

Deci, domnule ministru, ca urmare a informaţiilor din spaţiul public şi a întrebărilor cetăţenilor Hunedoarei, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este stadiul implementării investiţiei pentru cele două grupuri generatoare de energie electrică pe bază de gaze naturale, dacă aţi demarat studiul de fezabilitate şi, în cel mai optimist scenariu, care este orizontul de timp în care investiţia poate fi finalizată?;

2. Când credeţi că hidrocentralele de pe râul Jiu vor produce energie electrică?

Şi, ca un preambul, vreau să vă spun că am pus aceeaşi întrebare şi în Comisia pentru anchetă din domeniul energiei şi am întrebat, în cel mai pesimist scenariu, când se poate face această investiţie?

Mi-au spus că în cel mai pesimist scenariu - reprezentanţii de la gaz - mi-au spus că ar putea fi 6 luni pentru studiul de fezabilitate şi minimum 2 ani pentru execuţie. Deci, asta ar însemna că ar fi anul 2024.

Deşi, în acest moment, au trecut 4 luni, nu am văzut niciun efect al întrebării.

Solicit răspunsul verbal şi în scris.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ringo Dămureanu.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Roman, iar apoi Radu Miruţă, dacă e.

Domnul Ringo Dămureanu:

Interpelare adresată domnului Nicolae-Ciucă, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării - "Conduita domnului Horia Miron Constantinescu, preşedintele ANPC, insultătoare la adresa lucrătorilor".

Domnule prim-ministru,

În articolul "Reformele pe care Horia Constantinescu le pregăteşte pentru ANPC. Camere video pentru inspectori, amenzi procent din cifra de afaceri", apărut în publicaţia online "Capital" din data de 17 februarie 2022, sub semnătura domnului Turcu Alexandru, s-au consemnat "planurile de reformare" a Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor - ANPC - transmise de preşedintele instituţiei, Horia Miron Constantinescu, numit în această calitate prin Decizia prim-ministrului nr. 79 din 21 ianuarie 2022.

Potrivit sursei citate, în primul rând, ar trebui să se rezolve "problema conduite morale" a comisarilor şi inspectorilor, dar şi "problemele de igienă" pe care unii le au, pentru a lucra corespunzător. "Să nu mirosim, când venim la muncă, a transpiraţie. Să nu împrăştiem o aromă de sconcs care face să capituleze olfactiv oricare operator economic", a spus domnul Constantinescu, citat de publicaţia menţionată.

Un alt atac la adresa funcţionarilor publici din cadrul acestei autorităţi este cel potrivit căruia, în cadrul instituţiei, există persoane care sunt mai puţin pregătite şi care nu îşi fac treaba corespunzător, ceea ce ar îngreuna sarcina instituţiei, mult subdimensionată numeric, aşa cum recunoaşte şi domnul Constantinescu.

Legat de cele prezentate, prin această interpelare, vă rog să ne răspundeţi:

1. Care au fost valorile morale şi competenţele profesionale ale domnului Horia Miron Costantinescu care v-au convins să îl numiţi în funcţia de preşedinte ANPC?;
2. Cunoaşteţi cazuri de funcţionari publici în cadrul ANPC sau al altor instituţii guvernamentale care miros a transpiraţie la locul de muncă?;
3. În baza căror informaţii a vorbit domnul Costantinescu despre persoane mai puţin pregătite în cadrul ANPC? Sunt cunoscute nume concrete de persoane care nu-şi fac treaba corespunzător în instituţie?;
4. Aveaţi cunoştinţă anterior numirii acestuia că domnul Costantinescu a mai avut un mandat de aproape 4 luni la conducerea aceleiaşi autorităţi, poziţie din care a făcut aceleaşi afirmaţii insultătoare la adresa lucrătorilor?;
5. Cum apreciaţi, respectiv dacă vă asumaţi declaraţiile publice jignitoare formulate în public de preşedintele ANPC la adresa subalternilor săi, despre care a insinuat că împrăştie aromă de sconcs care face să capituleze olfactiv operatorii economici?;
6. Ce sancţiuni a primit domnul Horia Miron Costantinescu în urma declaraţiilor recent reiterate şi dacă îl susţineţi în continuare în funcţia în care l-aţi numit, de preşedinte ANPC?

Solicit răspuns scris şi oral.

Iar pentru scumpirile aberante din domeniul energiei care s-au produs pe durata mandatului dumneavoastră, fără precedent în istorie, care duc accelerat spre pauperizarea populaţiei, vă rugăm să îl demiteţi pe ministrul energiei şi să luaţi măsurile necesare pentru siguranţa populaţiei.

Ringo Dămureanu, deputat AUR de Dolj, preşedintele Comisiei pentru constituţionalitate.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Şi pe dumneavoastră vă rog să finalizaţi în timp.

Domnul Ringo Dămureanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog, domnul deputat Roman.

Se pregăteşte domnul Radu Miruţă.

Urmează Vasilică Toma.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Interpelarea mea de astăzi este adresată domnului Marian-Cătălin Predoiu, ministrul justiţiei.

Obiectul acesteia îl constituie măsurile cu privire la prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii economice care ar putea exista în domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale.

Domnule ministru,

Conform art. 132 alin. (1) din Constituţia României, republicată - "Procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei".

Iar, potrivit art. 69 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 pentru organizarea judecătorească, ministrul justiţiei poate să ceară procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau, după caz, procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism informări asupra activităţii parchetelor şi să dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii.

Prin urmare, având în vedere abuzul creşterii aberante a tarifelor la energie electrică pentru populaţie şi pentru întreaga economie românească, odată cu liberalizarea pieţei de energie electrică şi a multitudinilor de erori sesizate de populaţie la întocmirea facturilor de energie electrică de către societăţile de distribuţie ale acesteia, vă rog să răspundeţi dacă:

- Aţi solicitat procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, respectiv procurorului-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, informări asupra activităţii acestora cu privire la constatările şi măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea şi combaterea eficientă a criminalităţii economice care ar putea exista în domeniul energiei electrice şi al gazelor naturale?

Aştept răspuns scris, în termen legal.

Deputat AUR în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae N. Roman.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

Înţeleg că domnul Miruţă nu este, domnul Toma nu este.

E prezent domnul deputat Dan Şlincu, Grupul PSD.

Doamna Elena Neagu, USR, nu este; doamna Bulai nu este.

Doamna Adomnicăi se pregăteşte.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului energiei, domnului Virgil-Daniel Popescu.

Stimate domnule ministru,

Partidul Social Democrat a intrat la guvernare pentru a rezolva problemele grave ale populaţiei şi economiei, nu pentru dispute politice. Cu toate acestea, nici eu şi nici colegii mei nu înţelegem de ce nu acceptaţi şi nu puneţi în aplicare de îndată pachetul de soluţii propus de mai multe săptămâni de PSD, care să readucă facturile de energie la un nivel suportabil, nu doar în prezent, ci şi în perspectiva iernii viitoare. Propunerile noastre, care au fost prezentate atât în spaţiul public, cât şi la nivelul Coaliţiei sunt: reglementarea şi investiţii în noi capacităţi de producţie.

Nici eu şi nici colegii mei nu ne putem substitui ministrului energiei, care, prin fişa postului, este obligat să vină cu soluţiile necesare. Pe de altă parte, noi, cei de la PSD, am pregătit un întreg set de măsuri pe care, evident, le-am susţinut în interiorul Coaliţiei şi insistăm pentru promovarea lor, astfel încât să avem cât mai repede o reglementare, şi apoi o revenire a preţurilor la energie, similare cu cele din perioada de dinaintea liberalizării haotice.

Domnule ministru, nu este corect să aruncaţi vina pe unii sau pe alţii, pentru că aşa nu vom rezolva nimic şi nici românii afectaţi nu sunt interesaţi de jocuri politice, ci aşteaptă de la dumneavoastră soluţii concrete şi imediate.

Vă rog, în numele botoşănenilor care m-au trimis în Parlament, să-mi spuneţi de ce amânaţi şi vă eschivaţi de mai multe săptămâni de la luarea unei decizii concrete prin care să se oprească tăvălugul scumpirilor la energie, care afectează toţi românii, indiferent că sunt tineri, pensionari, angajaţi, angajatori, că locuiesc la casă sau la bloc.

Solicit răspuns în termen legal.

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi, Grupul PSD.

Se pregăteşte doamna deputat Alexandra Huţu şi apoi domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, dacă e, Grupul AUR.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Obiectul interpelării de astăzi - "Măsurile întreprinse de reprezentanţii Ministerului Energiei din consiliile de administraţie ale Hidroelectrica SA şi Nuclearelectrica SA în vederea temperării creşterii preţurilor la energie electrică".

Da, se pare că domnul ministru al energiei este personajul acestor zile, pentru că, într-adevăr, preţurile din facturile la energie reprezintă principala problemă cu care ne confruntăm.

Stimate domnule ministru,

Ministerul pe care îl conduceţi este acţionarul principal la companiile de stat producătoare de energie ieftină, respectiv Hidroelectrica - cu 80,05% - şi Nuclearelectrica - cu 82,49%. În momentul de faţă ambele companii sunt conduse în baza principiilor de guvernanţă corporativă care stimulează echipa de management, prin bonusuri şi alte beneficii, să maximizeze profiturile obţinute de aceste două companii.

Pe de altă parte, este evident că cele două companii nu pot funcţiona doar pe baza principiului maximizării profitului, întrucât ambele au o funcţie importantă în plan social, economic şi de siguranţă naţională.

Cu toate acestea, cele două societăţi de stat au vândut energia electrică la preţuri foarte mari, apropiate de cele care au ca sursă combustibilii fosili, ceea ce a condus la o creştere generală a preţurilor, atât pentru populaţie, cât şi pentru companiile din România. Efectele au un impact negativ foarte puternic asupra societăţii în ansamblul ei. Guvernul a fost nevoit să intervină cu măsuri temporare pentru a compensa creşterile halucinante ale preţurilor la energie pentru consumatorii casnici şi pentru IMM-uri. Inflaţia a intrat într-o spirală accelerată, având ca sursă principală exact creşterile de preţuri din sectorul energetic.

Toate aceste lucruri se întâmplă în prezent şi din cauza faptului că managementul celor două companii producătoare de energie electrică ieftină se comportă ca două companii private, fără nicio răspundere în plan social, economic sau al siguranţei naţionale.

În aceste condiţii, vă rog să precizaţi care au fost măsurile luate de reprezentanţii Ministerului Energiei din consiliile de administraţie ale Hidroelectrica şi Nuclearelectrica pentru a impune managementului să adopte o conduită responsabilă, cu o marjă de profit pozitivă, dar semnificativ mai mică, astfel încât să se evite dezechilibrele sociale şi economice la care asistăm în prezent. Subliniez faptul că, din perspectiva Curţii de Conturi, plafonarea marjei de profit de către Consiliul de Administraţie nu este considerată o practică neconformă, atât timp cât această marjă este pozitivă.

Solicit răspuns oral şi în scris.

Cu deosebită stimă, deputat Mirela Elena Adomnicăi.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Alexandra Huţu, Grupul PSD.

Se pregăteşte domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, Grupul AUR.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru al educaţiei, domnul Sorin Mihai Cîmpeanu, şi are ca obiect "Situaţia şcolilor din judeţul Botoşani privind aprobarea finanţării în cadrul Programului Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar".

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că rata abandonului şcolar a crescut în anul 2020 din cauza pandemiei şi a imposibilităţii de a urma cursurile online, vă rog să-mi comunicaţi termenul la care veţi emite ordinul de ministru pentru primele 750 de şcoli din cele 3.489 care au răspuns invitaţiei de participare la Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar.

În prezent, în judeţul Botoşani, potrivit listei pe care aţi publicat-o pe site-ul Ministerului Educaţiei, sunt 11 şcoli cu risc ridicat de abandon şcolar, 50 cu risc mediu şi 26 cu risc scăzut.

De aceea, vă rog să îmi transmiteţi câte din cele 750 de şcoli din prima etapă a programului sus-menţionat vor fi din judeţul Botoşani.

Totodată, vă rog să mă informaţi cu privire la situaţia granturilor complementare pentru formarea celor 45.000 de angajaţi din învăţământul preuniversitar care vor participa la program. Fără aportul acestor specialişti nu pot fi realizate activităţile pentru sprijinirea elevilor aflaţi în risc ridicat de abandon şcolar. Şi, de aceea, vă rog să îmi transmiteţi câte cadre didactice se califică în prezent pentru a intra în acest program de identificare, monitorizare şi pregătire a copiilor care au nevoie de cursuri remediale.

De asemenea, vă rog să îmi detaliaţi componenţa procentuală a fiecărei activităţi din cele 3 mari direcţii asumate prin Programul Naţional pentru Reducerea Abandonului Şcolar, în special pentru unităţile şcolare din mediul rural.

În final, în legătură cu rata abandonului şcolar, vă rog să îmi comunicaţi care a fost situaţia în anul 2021 şi care este ţinta pentru anul 2022, în condiţiile în care România şi-a propus pentru anul 2020 atingerea unui prag maxim de 11,3%, prag ce nu a fost atins din cauza pandemiei. În acest context, vă rog să îmi spuneţi dacă Ministerul Educaţiei va avea capacitatea de a reduce şi a menţine o rată foarte scăzută a abandonului şcolar pe termen lung, adică, după finalizarea programelor şi măsurilor prevăzute în Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Solicit răspunsul în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dorel-Gheorghe Acatrinei, Grupul AUR.

Se pregăteşte domnul Ilie-Alin Coleşa, Grupul... tot AUR, deşi aici îmi apăreaţi PSD.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru al Guvernului României, Nicolae Ciucă.

Obiectul interpelării - "Cetăţenii judeţului Suceava se mai pot trata la Spitalul Judeţean în cazul apariţiei unui război la graniţa României?".

În dimineaţa zilei de 16 februarie, un elicopter Black Hawk al forţelor militare americane a fost filmat aterizând în apropiere de Siret, în judeţul Suceava, şi a preluat 4 militari care anterior au verificat la pas punctul de trecere a frontierei. În seara zilei de 16 februarie, un convoi militar a tranzitat municipiul Suceava şi s-a îndreptat spre Botoşani. Exerciţiul beneficiază şi de suportul unui radar de tipul TPS 77, după cum a precizat, pentru Radio Iaşi, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naţionale, generalul de brigadă Constantin Spânu. El a confirmat că toate aceste proceduri capătă valenţe deosebite în contextul tensiunilor existente în partea de est a Ucrainei.

De asemenea, în această săptămână, la Spitalul Judeţean din Suceava, au loc mai multe vizite neoficiale din partea delegaţiilor ambasadelor Marii Britanii şi Israelului la Bucureşti. Acestea se interesează de dotările existente în Unitatea de Primiri Urgenţe şi la Secţia de Reanimare. Datele solicitate sunt publice, puteau fi luate şi de pe site-ul instituţiei medicale, dar oficialii au preferat să se deplaseze la Suceava, să vadă cu ochii lor dotările Spitalului Judeţean din Suceava.

Considerăm că nu este corect faţă de cetăţenii judeţului Suceava ca Spitalul Judeţean, recent renovat şi utilat, să devină spital cu destinaţie specială, care să deservească eventualii răniţi dintr-un posibil război generat de criza ruso-ucraineană.

Solicităm relocarea Spitalului Regional, care este în plan să fie făcut cu finanţarea Uniunii Europene, de la Iaşi la Suceava şi construcţia acestuia în regim de urgenţă.

O altă soluţie ar fi finanţarea specială pentru un spital umanitar, în contextul crizei ruso-ucrainene, de către Uniunea Europeană sau NATO, sub umbrela Ministerului Apărării Naţionale, care să deservească obligaţiile umanitare existente în baza Convenţiei de la Geneva din 12 august 1949.

Dreptul internaţional umanitar aplicabil în conflictele armate se referă la ansamblul de reguli internaţionale, izvorâte din tratate, care sunt special destinate rezolvării problemelor de natură umanitară rezultate direct dintr-un conflict armat de natură internaţională. Din raţiuni umanitare, aceste reguli restrâng dreptul părţilor la conflict, de a utiliza mijloace şi metode de război la libera lor alegere, şi protejează persoanele afectate sau care ar putea fi afectate de conflict.

După "Lombardia României", avem neşansa ca judeţul Suceava să fie cunoscut la nivel internaţional ca fiind "Spitalul de Război" al conflictului ruso-ucrainean.

Faţă de această situaţie, vă adresez următoarea interpelare:

Confirmaţi preocupările ambasadelor Marii Britanii şi Israelului faţă de transformarea Spitalului Judeţean...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat, rugămintea este...

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

...în Spital Umanitar al...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

...conflictului ruso-ucrainean?

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Domnule deputat...

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Da...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

...rugămintea este să vă opriţi când vă întrerup.

Aveţi 3 minute, cu rugămintea să încercaţi şi dumneavoastră să vă încadraţi.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Cu siguranţă, mai am o singură frază, domnule preşedinte.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă rog.

Domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei:

Care sunt soluţiile pe care le aveţi, domnule prim-ministru, pentru ca cetăţenii judeţului Suceava să se poată trata la Spitalul Judeţean Suceava chiar şi în cazul apariţiei unui război la graniţa României?

Deputat AUR, Acatrinei Dorel-Gheorghe, Suceava.

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul AUR.

Cu rugămintea, tot aşa, stimaţi colegi, de a ne încadra în timpul alocat, de 3 minute.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Sigur.

Mulţumesc.

Interpelare adresată ministrului educaţiei, Sorin Mihai Cîmpeanu, cu privire la investigaţiile Ministerului Educaţiei cu scopul raportării tuturor părinţilor care şi-au retras copiii de la sistemul clasic de învăţământ pentru a-i înscrie la educaţia alternativă de tipul "Şcoala acasă"/"Homeschooling".

Acţiunea Ministerului Educaţiei are caracterul unei investigaţii de tip poliţienesc, care încalcă dreptul fundamental al părinţilor cu privire la alegerea formei de educaţie a copiilor lor.

Tocmai părinţii care, într-un gest disperat de a salva educaţia propriilor copii, în ultimii 2 ani, i-au înscris în sistemul de învăţământ "Şcoala alternativă" sunt vânaţi de către Ministerul Educaţiei şi raportaţi către conducerile unităţilor de învăţământ şi către direcţiile de asistenţă socială, către administraţiile locale, cu scopul interzicerii transferării lor înapoi în sistemul public, deci cu scopul de a crea o presiune şi un abuz.

Interzicerea alegerii formei de învăţământ de către părinţi reprezintă o măsură de tip neomarxist, pentru că, conform art. 29 din Constituţia României - "Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine".

Aceleaşi reglementări le găsim în art. 26 al Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, unde se spune că "părinţii au dreptul de prioritate în alegerea felului de învăţământ pentru copiii lor minori".

Deci, domnule ministru, care sunt informaţiile, situaţiile şi datele statistice care v-au determinat să emiteţi prin toate inspectoratele şcolare judeţene din ţară circulare cu privire la raportarea tuturor părinţilor care şi-au retras copiii de la sistemul clasic, pentru a-i înscrie la educaţia alternativă de tipul "Şcoala acasă", adică "Homeschooling".

Investigarea Ministerului Educaţiei are caracterul unei presiuni nejustificate de tip neomarxist care încalcă dreptul la educaţie şi dreptul la alegerea formei de educaţie de către părinţi pentru copiii lor.

• Conform legislaţiei actuale din România, învăţământul alternativ este recunoscut? Care este legislaţia care reglementează specific învăţământul alternativ?;
• Consideraţi ca fiind constituţionale aspectele Legii învăţământului care privesc învăţământul alternativ?

Solicit răspuns în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Alin Coleşa, deputat AUR de Cluj.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Practic, nu mai sunt colegi prezenţi în sală care erau înscrişi la cuvânt şi declar şedinţa de interpelări închisă.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.10.