Dezbateri parlamentare

Doamna Gianina Şerban:

Trecem la prezentarea interpelărilor şi voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse.

Reamintim, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Dau cuvântul domnului deputat Lucian-Florin Puşcaşu, din partea Grupului parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule prim-ministru,

Guvernul din Spania a aprobat un pachet de ajutor în valoare de 5 miliarde de euro destinat limitării impactului economic al conflictului cu Iranul, într-un context de creştere accelerată a preţurilor la energie la nivel global. Premierul Pedro Sanchez a anunţat, vineri, la Madrid, că Executivul va reduce taxa pe valoarea adăugată la electricitate de la 21% la 10% şi va elimina alte taxe aplicate energiei. Măsurile fac parte dintr-un set mai amplu de 80 de intervenţii aprobate în cadrul unei şedinţe extraordinare de Guvern şi vor intra în vigoare începând de sâmbătă. Decizia vine în contextul în care preţurile combustibililor au crescut puternic la nivel global, iar statele europene caută soluţii rapide pentru a proteja consumatorii.

În Italia, Guvernul condus de Giorgia Meloni a adoptat, deja, o reducere temporară a accizelor la carburanţi. De asemenea, Austria reduce taxele pe combustibili, iar Ungaria plafonează preţurile. Pe lângă măsurile fiscale, autorităţile spaniole analizează creşterea importurilor de gaze naturale din Algeria prin conductele existente, într-un efort de diversificare a surselor de aprovizionare.

Deşi, în prezent, România importă gaze, investiţiile în aceste direcţii sunt esenţiale pentru a asigura independenţa energetică şi a valorifica potenţialul local. Investiţiile continue în explorarea de noi perimetre, atât onshore cât şi offshore, pentru a descoperi noi zăcăminte şi creşterea eficienţei tehnice şi a securităţii reţelelor de transport pentru a permite introducerea în sistem a unor cantităţi mai mari de gaze sunt soluţii în actualul context energetic. Operaţionalizarea proiectelor în curs şi forarea de noi sonde, modernizarea infrastructurii existente pentru a maximiza recuperarea, reducerea declinului anual al sondelor mature şi investiţii în tehnologii de explorare sunt, de asemenea, soluţii energetice viabile.

Faţă de această situaţie, vă adresez următoarea interpelare: ce soluţii aveţi, domnule prim-ministru, pentru ieşirea României din criza energetică actuală şi dacă veţi urma exemplul ţărilor europene în reducerea taxării combustibililor?

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Sebastian-Mihai Rusu, din partea Grupului PNL?

Domnul Călin-Florin Groza, de la neafiliaţi?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Călin-Florin Groza:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Prezenta interpelare am să o adresez ministrului energiei - "Resursele energetice disponibile ale României şi menţinerea stabilităţii preţurilor la energie în contextul regional".

Având în vedere contextul energetic regional şi european, caracterizat prin volatilitatea pieţelor de energie, presiuni asupra preţurilor şi necesitatea menţinerii securităţii energetice, vă adresez prezenta interpelare prin care solicit clarificări privind capacitatea României de a asigura stabilitatea preţurilor la energie şi continuitatea exporturilor energetice.

România se află într-o poziţie strategică în regiune, având atât resurse energetice interne semnificative, cât şi infrastructură de transport energetic conectată la pieţele europene. În acest context, este esenţial ca autorităţile competente să comunice transparent strategia privind utilizarea acestor resurse pentru protejarea consumatorilor şi pentru consolidarea rolului României pe piaţa energetică regională.

- Ce măsuri concrete are în vedere Ministerul Energiei pentru a preveni creşteri semnificative ale preţurilor la energie pentru populaţie şi mediul economic?

- Care este capacitatea actuală de producţie şi de export a energiei a României?

- Prin ce rute de interconectare energetică poate România continua exportul de energie electrică către statele vecine şi pieţele europene?

- Există în prezent proiecte de extindere sau modernizare a infrastructurii energetice?

- În ce măsură poate România să utilizeze rezervele strategice sau capacităţile de producţie existente pentru a amortiza eventuale şocuri de preţ pe piaţa energetică?

Vă mulţumesc.

Călin Groza, deputat de Maramureş.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Dmnul deputat Iosif Jianu, din partea Grupului PSD?

Domnul deputat Robert-Ionatan Sighiartău, din partea Grupului PNL?

Domnul Alexandru-Iulian Muraru, din partea Grupului PNL?

Domnul deputat Paul-Claudiu Cotîrleţ, din partea Grupului parlamentar al PSD?

Domnul deputat Marian Cruşoveanu, din partea Grupului parlamentar al PNL?

Domnul deputat Gabriel Florea, din partea Grupului parlamentar AUR?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Darău, ministrul economiei, şi domnului Manole, ministrului muncii.

Stimaţi domni miniştri,

Potrivit informaţiilor apărute în spaţiul public, grupul japonez JTEKT, unul dintre cei mai importanţi investitori din judeţul Teleorman, ar intenţiona să închidă etapizat fabrica de rulmenţi din municipiul Alexandria, unitate industrială cu tradiţie în producţia de componente auto.

Conform datelor publicate, fabrica are aproximativ 820 de angajaţi, iar concedierile ar putea începe în vara anului 2026, procesul de închidere urmând să fie finalizat în anul 2027. În spaţiul public a fost menţionată inclusiv posibilitatea unei vânzări a operaţiunilor din România.

O astfel de situaţie ar avea un impact economic şi social major asupra municipiului Alexandria şi asupra întreg judeţului Teleorman, întrucât această unitate reprezintă unul dintre cei mai importanţi angajatori din zonă, iar efectele unei eventuale închideri ar depăşi cu mult locurile de muncă direct afectate, influenţând întregul ecosistem economic local.

Având în vedere gravitatea acestei situaţii, vă rog să îmi comunicaţi următoarele:

- Când au fost informate, oficial, ministerele pe care dumneavoastră le conduceţi, cu privire la intenţia de închidere sau restructurare a activităţii JTEKT Bearings România S.A. din Alexandria?

- Ce demersuri au fost întreprinse până în prezent de către Guvern, prin Ministerul Economiei sau alte instituţii competente, pentru menţinerea activităţii industriale la această unitate?

- Au avut loc discuţii oficiale cu reprezentanţii Companiei JTEKT sau cu eventuali investitori interesaţi de preluarea activităţii din Alexandria?

- A fost realizată o analiză privind impactul economic şi social al acestei posibile închideri asupra judeţului Teleorman şi asupra industriei componentelor auto din România?

- Ministerul Muncii, prin ANOFM şi AJOFM Teleorman, a fost notificat oficial cu privire la o procedură de concediere colectivă sau la intenţia de declanşare a unei astfel de proceduri?

- Ce măsuri concrete de sprijin şi reconversie profesională sunt pregătite pentru salariaţii care ar putea fi disponibilizaţi?

- Ce plan are Guvernul pentru limitarea efectelor economice şi sociale asupra municipiului Alexandria şi asupra judeţului Teleorman, în cazul în care închiderea acestei unităţi nu mai poate fi evitată?

Vă rog să îmi transmiteţi răspunsul în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, din partea Grupului SOS România?

Domnul deputat Florin Caragaţă, SOS România?

Doamna deputat Marcela Baş, SOS România?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor externe, doamnei Oana Ţoiu.

Obiectul interpelării: "Criza repatrierii românilor din Orientul Mijlociu".

Stimată doamnă ministru,

Vă rog să ne răspundeţi la următoarele întrebări.

Doamnă ministru, românii repatriaţi au declarat că nu au reuşit să ia legătura cu consulatele sau ambasadele din regiune - la telefoane nu răspundeau, informaţiile nu ajungeau. Mai mult, un avion de repatriere a zburat cu locuri goale, pentru că românii nici nu ştiau că acel zbor există. Într-o criză în care 14.000 de cetăţeni români erau în atenţia Celulei de Criză, cum este posibil ca mecanismul de comunicare al MAE să fi eşuat atât de grav? Cine a fost responsabil de informarea românilor despre zborurile disponibile şi de ce nu a funcţionat?

Avionul organizat pentru repatriere a zburat spre Bucureşti cu 14 locuri goale din 180, având doar 95 de minori la bord, mulţi dintre ei însoţiţi, plus adulţi, deşi zborul era destinat minorilor neînsoţiţi. În acest context, o minoră a fost exclusă din transportul organizat, fiindu-i comunicat la consulat că nu poate pleca. Dumneavoastră aţi declarat că aţi cerut consulului să se asigure de "tratament egal" pentru toate categoriile vulnerabile, dar rezultatul practic a fost un avion cu scaune goale şi un copil lăsat în urmă într-o zonă de conflict. Puteţi explica concret ce criterii au determinat această decizie şi de ce nu au fost ocupate toate locurile disponibile?

Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe a recunoscut public că solicitările de repatriere depăşesc posibilităţile statului român. Preşedintele ANAT a avertizat că legislaţia românească privind repatrierea este defectuoasă, iar românii care au trecut prin această experienţă au caracterizat întreaga operaţiune drept un "exerciţiu de improvizaţie diplomatică".

Având în vedere că România are o comunitate semnificativă de cetăţeni în Orientul Mijlociu şi riscurile geopolitice din regiune erau previzibile, de ce Ministerul Afacerilor Externe nu a avut un plan de evacuare funcţional pregătit din timp?

Ce măsuri concrete veţi lua pentru a evita repetarea acestui haos în cazul unei noi crize?

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Continuăm cu doamna deputat Simona-Elena Macovei Ilie, din partea Grupului SOS România.

Doamna deputat Elena-Laura Toader, SOS România?

Doamna deputat Verginia Vedinaş, SOS România?

Domnul deputat Mihai-Adrian Ţiu, SOS România?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea de astăzi este adresată prim-ministrului şi are ca obiect "Situaţia critică de la Complexul Energetic Oltenia, riscul concedierilor masive şi necesitatea intervenţiei urgente a Guvernului României".

Stimate domnule prim-ministru,

Vă adresez această interpelare într-un moment critic nu doar pentru Complexul Energetic Oltenia, ci pentru însăşi direcţia economică şi strategică a României. Minerii de la Complexul Energetic Oltenia protestează pentru că, de la 1 aprilie, contractele lor de muncă expiră, iar din luna mai urmează noi concedieri. Vorbim despre oameni care au copii de crescut, rate de plătit şi o viaţă construită în jurul unei industrii pe care statul român pare că o abandonează.

Vă întreb direct, domnule prim-ministru, când veţi merge să staţi de vorbă cu aceşti oameni? Aşa cum aţi găsit timp să vă deplasaţi la Viena, găsiţi timp şi pentru românii care îşi pierd locurile de muncă! În timp ce dumneavoastră vă deplasaţi pentru discuţii externe, în România, la Târgu Jiu, mii de oameni ies în stradă pentru a-şi apăra locurile de muncă, demnitatea şi viitorul familiilor lor.

Situaţia de la Complexul Energetic Oltenia nu este doar o problemă economică, este o problemă de securitate naţională. România a ajuns în punctul în care marile sale platforme industriale au fost distruse, transformate în ruine, una câte una.

România avea odinioară uzine, combinate şi industrie. Astăzi, asistăm la dezindustrializare accelerată şi la dependenţă tot mai mare de importuri. Dacă nu înţelegem gravitatea acestui moment, riscăm să pierdem definitiv capacitatea de a produce, de a ne susţine economia şi de a ne asigura independenţa energetică a ţării.

De aceea, vă solicit public, domnule prim-ministru:

- Să vă deplasaţi de urgenţă la Complexul Energetic Oltenia şi să discutaţi direct, faţă în faţă, domnule prim-ministru, cu angajaţii aflaţi în protest;

- Să dispuneţi trimiterea Corpului de control al prim-ministrului, pentru a identifica firmele de casă care căpuşează rezultatele companiei;

- Să clarificaţi şi să plătiţi de urgenţă datoria Guvernului României, de aproximativ 400 de milioane de lei, către complex, bani care trebuie redirecţionaţi către investiţii şi pentru salvarea locurilor de muncă;

- Să prezentaţi un plan concret pentru prelungirea contractelor de muncă şi stoparea concedierilor în lanţ;

- Să veniţi cu un program real de reindustrializare, nu cu strategii pe hârtie, ci cu măsuri aplicabile imediat.

Domnule prim-ministru,

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, Mihai-Adrian Ţiu, deputat SOS România.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Mirela Elena Adomnicăi, din partea Grupului PSD? A depus patru interpelări.

Doamna Patricia-Simina-Arina Moş, din partea Grupului PNL? O interpelare.

Domnul deputat Ilie Toma, din partea Grupului parlamentar al PSD? A depus 11 interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul. (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma:

Păi, puteţi verifica clasamentul mandatelor trecute şi după aceea...

A, îmi tăiaţi şi din timp?!

Dacă puteţi opri un minut, să văd pe care din ele o citesc?! O secundă!

Domnul Maricel Popa (din sală):

Cea mai relevantă!

Domnul Ilie Toma:

Cea mai relevantă... OK!

Având în vedere ceea ce se întâmplă în lume, referitor la război, am să dau citire celei mai relevante, aşa cum s-au exprimat colegii.

Interpelare adresată Ministerului Apărării Naţionale, domnului ministru Miruţă Radu - şi am să-i spun că în activitatea dânsului, mai ales în contextul actual mondial, cred că este foarte important să aibă mare grijă la hotărârile pe care le ia, pentru că pot aduce beneficii pentru România sau poate că uneori ne pot distruge tinerii. Şi aş spune că modul în care ministerul gestionează aceste probleme pot submina încrederea cetăţenilor şi partenerilor europeni, iar România poate risca să rămână un participant declarativ, nu un actor eficient. Deci, România trebuie să devină un actor eficient şi trebuie să ia toate măsurile pentru a-şi proteja cetăţenii, la urma urmei.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

Cum va realiza ministerul cartografierea şi coordonarea capabilităţilor naţionale?

Care este calendarul şi resursele alocate pentru hub-ul de securitate de la Marea Neagră? Că tot am auzit astăzi discuţiile despre Marea Neagră că ar fi un lac rusesc.

Nu, întotdeauna Marea Neagră a fost marea României, ca formă geografică.

Cum veţi transforma angajamentele europene şi euroatlantice în acţiuni concrete şi verificabile?

Acum, mai având un pic de timp, o să mai spun şi că generaţiile trecute aveau un pic de experienţă militară în ceea ce însemna să tragă cu arma, aveau un pic de instrucţie, ştiau, la o adică, să pună mâna pe armă, ca să-şi apere ţara, Nu prin măsuri disperate de a încorpora tinerii, ci prin măsuri eficiente şi programe, probabil că putem să realizăm din nou acest lucru, fără să se sperie că îi ducem la lupte, fără să se sperie că sunt luaţi de acasă şi chemaţi la oaste. Printr-o informare corectă, eu cred că se pot realiza aceste lucruri, cu succes chiar, şi România poate merge pe un drum bun în ceea ce înseamnă, la ora actuală, relaţiile internaţionale.

Vă rog să îmi daţi răspuns verbal şi în scris la întrebările pe care vi le-am pus oficial.

Restul... ar fi bine, dacă aveţi amabilitatea, domnule ministru, să plecaţi urechea şi să vedeţi că se pot găsi soluţii concrete.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Valentin Răducea, din partea Grupului parlamentar POT? O interpelare.

Doamna deputat Raisa Enachi, neafiliat? Trei interpelări.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc.

Interpelare adresată premierului Bolojan.

Subiectul interpelării: "Costul motorinei ameninţă campania agricolă de primăvară, fermierii au nevoie de sprijin urgent".

Fermierii români intră în campania de primăvară cu costuri record la motorină şi fără certitudinea subvenţiilor promise. Creşterea accelerată a preţului motorinei ameninţă lucrările agricole şi poate reduce producţia alimentară a României.

În timp ce fermierii muncesc pentru recolta lor, Guvernul încă nu a anunţat măsuri reale de sprijin împotriva scumpirii combustibilului. Pentru fermieri, fiecare zi din această perioadă contează.

În acelaşi timp, însă, creşterea accelerată a preţului motorinei, alimentată de evoluţiile pieţei energetice şi de tensiunile din regiunea Golfului Persic, pune o presiune reală asupra costurilor de producţie.

Situaţia este resimţită puternic şi în judeţul Vaslui, unde agricultura reprezintă una dintre principalele activităţi economice. Pentru mulţi fermieri, în special pentru exploataţiile mici şi mijlocii, costul combustibilului devine o problemă majoră chiar în momentul în care trebuie efectuate lucrările agricole de primăvară.

În aceste condiţii, vă adresez, domnule premier, următoarele întrebări:

1. Ce măsuri urgente va adopta Guvernul pentru a compensa impactul creşterii preţului motorinei, în plină campanie agricolă de primăvară?

2. Aveţi în vedere majorarea sprijinului pentru motorina utilizată în agricultură sau introducerea unor măsuri fiscale temporare?

3. Care este calendarul exact pentru plata subvenţiilor restante şi ce garanţii există că acestea vor fi plătite la timp?

4. Consideră Guvernul că politicile actuale sunt suficiente pentru a menţine competitivitatea agriculturii, în contextul creşterii costurilor?

5. Care este strategia concretă a Guvernului pentru protejarea fermierilor şi asigurarea securităţii alimentare pe termen mediu?

Solicit comunicarea unui răspuns scris.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR. A depus două interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Către domnul Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Subiectul interpelării: "Impactul fiscalităţii excesive asupra preţului carburanţilor şi asupra sectorului transporturilor".

Domnule ministru,

Reprezentanţii Confederaţiei Operatorilor şi Transportatorilor Autorizaţi din România au solicitat deja public Guvernului reducerea cu cel puţin 50% a accizelor la motorină şi benzină, avertizând că nivelul actual al fiscalităţii aplicate carburanţilor riscă să împingă costurile transportului la un nivel nesustenabil pentru economia reală.

Vă atrag atenţia, domnule ministru, că această solicitare reflectă tensiunea acumulată într-un sector esenţial pentru funcţionarea economiei, un sector strategic care asigură transportul mărfurilor, aprovizionarea pieţelor, funcţionarea industriei şi, în mod direct, stabilitatea preţurilor la alimente şi bunuri de consum, precum şi că orice creştere a preţului carburanţilor se transmite rapid în lanţurile de aprovizionare şi, în final, în costul vieţii pentru cetăţeni.

Având în vedere gravitatea situaţiei pe care v-am prezentat-o, domnule ministru, vă solicit să îmi comunicaţi următoarele:

1. Care este poziţia oficială a Guvernului României faţă de solicitarea transportatorilor privind reducerea accizelor la motorină şi benzină?

2. Ce evaluare a realizat Guvernul privind efectele economice ale menţinerii actualului nivel al accizelor asupra competitivităţii transportatorilor români, în raport cu operatorii din alte state membre ale Uniunii Europene?

3. A analizat Guvernul posibilitatea reducerii temporare a accizelor sau introducerea unor mecanisme de compensare pentru transportatori în perioade de volatilitate accentuată a preţului petrolului? Dacă da, care sunt concluziile acestei analize?

Şi 4. În eventualitatea în care preţul carburanţilor va continua să crească, ce măsuri are în vedere Guvernul pentru a preveni transmiterea acestor costuri în inflaţie şi în preţurile plătite de populaţie?

Vă solicit răspuns în scris.

Cu mulţumiri, Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Daniel-Cătălin Ciornei, Grupul parlamentar AUR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Ciornei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am făcut o interpelare către ministrul învăţământului şi cercetării, care între timp s-a schimbat, despre situaţia anchetelor şi măsurilor dispuse în cadrul Liceului Teoretic maghiar "Németh László" din Baia Mare.

Stimate domnule ministru,

În spaţiul public au apărut informaţii grave privind presupuse fapte de agresiune sexuală şi abuz asupra unor eleve ale Liceului Teoretic "Németh László" din Baia Mare, fapte atribuite unui cadru didactic al unităţii. Cazul a generat îngrijorare în comunitatea locală şi ridică întrebări serioase privind modul în care au fost gestionate evenimentele sesizate, mecanismele de prevenţie existente şi la responsabilitatea instituţională în protejarea minorilor.

Având în vedere gravitatea acuzaţiilor şi necesitatea asigurării unui climat sigur în unităţile de învăţământ, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

1. Ce anchetă administrativă a fost declanşată de Ministerul Educaţiei sau de Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş în legătură cu acest caz şi în ce stadiu se află aceasta în prezent?

2. Ce măsuri concrete au fost dispuse de minister, de inspectorat sau de conducerea unităţii de învăţământ, pentru a preveni contactul cadrului didactic cercetat cu elevii şi pentru a proteja eventualele victime?

3. Câte plângeri sau sesizări oficiale privind fapte de violenţă, agresiune sexuală sau comportament inadecvat au fost înregistrate la Ministerul Educaţiei, la Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş sau la conducerea Liceului Teoretic "Németh László" din Baia Mare, în ultimii 10 ani? Vă rog să precizaţi, pentru fiecare an, natura generală a sesizării şi măsurile dispuse.

4. Câţi directori au condus această unitate de învăţământ în ultimii 10 ani? Care sunt numele acestora, perioada exercitării mandatului şi motivele pentru care au fost înlocuiţi, acolo unde este cazul?

5. Activităţile prezentate în presă sub denumirea de "ordin cavaleresc" sau "turnee cavalereşti", desfăşurate în cadrul sau în legătură cu această unitate de învăţământ, au avut vreo formă de aprobare din partea Ministerului Educaţiei sau a Inspectoratului Şcolar? În caz afirmativ, în baza căror acte normative şi prin ce proceduri au fost autorizate?

6. Care este cadrul legal în baza căruia pot funcţiona, în şcoli, astfel de organizaţii, grupuri sau structuri cu caracter simbolic, cultural sau identitar? Cine acordă aprobarea pentru desfăşurarea lor şi ce mecanisme de control există?

7. La nivel naţional, mai funcţionează, în unităţi de învăţământ aflate în coordonarea Ministerului Educaţiei, organizaţii sau "ordine cavalereşti" similare? În caz afirmativ, în ce şcoli şi în baza căror aprobări?

8. Ce măsuri suplimentare intenţionează ministerul să adopte pentru a consolida mecanismele de prevenire, raportare şi sancţionare a faptelor de abuz asupra minorii lor în mediul şcolar?

Vă rog să-mi transmiteţi ... (I se întrerupe microfonul.)

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Domnul deputat Maricel Popa, din partea Grupului parlamentar PSD. A depus două interpelări.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare adresată domnului ministru al transporturilor şi infrastructurii, Ciprian-Constantin Şerban.

Subiectul interpelării: "Clarificări privind aplicarea obligaţiei de utilizare a tahografelor inteligente G2V2".

Domnule ministru,

Începând cu data de 1 iulie 2026, conform prevederilor Pachetului de Mobilitate 1 al Uniunii Europene, devine obligatorie utilizarea tahografelor inteligente varianta 2 - G2V2 pentru autovehiculele comerciale uşoare cu masa maximă autorizată între 2,5 şi 3,5 tone, în cazul efectuării transporturilor internaţionale sau al operaţiunilor de cabotaj în Uniunea Europeană.

Vehiculele vizate includ autoutilitare, furgonete şi alte vehicule comerciale uşoare, de 2,5 tone până la 3,5 tone, inclusiv cele utilizate în combinaţie cu remorcă sau semiremorcă.

Având în vedere cele de mai sus şi neclarităţile existente în practică, vă rog să îmi comunicaţi următoarele aspecte:

Se încadrează în sfera de aplicare a acestor prevederi un autoturism cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone, care tractează o remorcă cu masa maximă autorizată de până la 3,5 tone?

Care sunt criteriile clare utilizate de autorităţile de control pentru a face diferenţa între:

- utilizarea în scop personal (necomercial - transport bagaje);

- sau utilizarea în scop economic (comercial - transport marfă), în special în situaţia în care vehiculul este încadrat din punct de vedere tehnic în categoria M1 (autoturism), dar tratează o remorcă care transportă bagaje.

3. Cum se face diferenţa între bagaje personale şi marfă în transportul rutier, în special dacă nu există documente comerciale?

4. Există ghiduri sau proceduri oficiale de conformare disponibile pentru proprietarii de vehicule uşoare care doresc să se conformeze înainte de termenul-limită, 1 iulie 2026?

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat de Iaşi Maricel Popa.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule deputat.

Doamna deputat Veronica Grosu, din partea Grupului parlamentar AUR, a depus trei interpelări.

Domnul deputat Dorel Vulpoiu, Grupul parlamentar AUR, o interpelare.

Eduard-Virgil Koler, Grupul parlamentar AUR, o interpelare.

Ramona-Ioana Bruynseels, Grupul parlamentar AUR, o interpelare.

Elena Doboş, Grupul parlamentar AUR, două interpelări.

Sorin-Titus Muncaciu, Grupul parlamentar AUR, o interpelare.

Ioan Lăzăroi, Grupul parlamentar SOS România, o interpelare.

Codruţa Corcheş, POT, opt interpelări.

Cristian-Emanuel Cîmpan, Grupul parlamentar POT, o interpelare.

Nini-Alexandru Pascalini, Grupul parlamentar SOS România, 30 de interpelări.

Vasile Budacă, Grupul parlamentar al PSD, o interpelare.

Aurora-Tasica Simu, neafiliat, o interpelare.

Mirela-Florenţa Matichescu, PSD, o interpelare.

Nicolae-Miroslav Petreţchi, minorităţi, o interpelare.

Andrei-Cosmin Guşă, AUR, o interpelare.

Raisa Enachi, neafiliat, trei interpelări.

Dumitru Coarnă, neafiliat, o interpelare.

Nicolae-Mirel Ion, SOS România, 20 de interpelări.

Monica Ionescu, neafiliat, o interpelare.

Nemaifiind colegi înscrişi pentru prezentarea interpretărilor, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.50.