Dezbateri parlamentare

(După pauză, lucrările au fost reluate la ora 18,05)

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul Lucian Augustin Bolcaş, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Deschidem cea de-a doua parte a şedinţei de plen de astăzi a Camerei Deputaţilor consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

V-aş ruga să luaţi loc.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, o interpelare adresată ministrului mediului şi gospodăririi apelor.

Doamna ministru este prezentă? Îi mulţumesc.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Înainte de toate, domnule preşedinte, vă mulţumesc şi mulţumesc şi doamnei ministru Sulfina Barbu, considerând, şi nu vreau să treacă neobservat acest fapt, că un titular la unui portofoliu ministerial vine să răspundă în mod direct, nu printr-un secretar de stat, unei interpelări formulate în Parlamentul României. Îi mulţumesc şi îi doresc succes.

Revenim la textul interpelării mele, ea a fost determinată de faptul că opoziţia a adresat o mulţime de critici, aş spune nemeritate şi nefondate, şi doamnei ministru Sulfina Barbu şi Guvernului României în modul cum au fost gestionate inundaţiile. Considerând că o măsură inteligentă şi eficientă în domeniul actului managerial presupune în primul şi în primul rând analizarea cauzelor şi apoi a efectelor, am solicitat doamnei ministru Sulfina Barbu să ne prezinte dacă există cauze importante în administrarea domeniului apelor în ultimii patru ani, care au determinat, ca urmare a importantelor precipitaţii din anul 2005, să se întâmple atâtea nenorociri în România

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă ascultăm cu interes.

Şi, dacă-mi permiteţi să fac precizarea: prezenţa doamnei ministru nu trebuie să fie o surpriză, aşa trebuie să procedeze toţi domnii miniştri, conform art. 112 din Constituţie, în baza căruia membrii Guvernului vin să răspundă în faţa Parlamentului. Deci vă mulţumim pentru prezenţă.

Doamna ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule Valentin Adrian Iliescu,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, sigur că a avut loc la minister o analiză a cauzelor şi inundaţiile catastrofale produse în acest an au arătat o serie de deficienţe majore ale guvernării din perioada 2001-2004 în ceea ce priveşte managementul situaţiilor de urgenţă.

Aş vrea să subliniez câteva dintre ele, foarte importante: neîntocmirea hărţilor de risc la inundaţii, încălcându-se prevederile Legii 575/2001 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului naţional, secţiunea V, zone de risc natural, conform căreia, elaborarea acestor hărţi trebuie să aibă loc până la 22 octombrie 2004; inexistenţa unei strategii naţionale de management al riscului la inundaţii corelată cu planurile de amenajare a teritoriului şi aprobată printr-un act normativ.

O altă cauză ar fi lipsa unor studii privind posibilitatea inundării controlate a unor terenuri în cazul inundaţiilor care depăşesc asigurarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare. O altă cauză, foarte importantă: programele de investiţii ale ministerului din perioada mai sus menţionată au avut în vedere lucrări cu caracter local, regularizări de râuri şi refaceri de diguri numai pe tronsoane afectate de viituri şi nu punerea în siguranţă a sistemului de îndiguire existent.

Niciodată nu a fost făcută o prioritizare a lucrărilor cuprinse în programul de investiţii astfel încât, pentru acumulările permanente şi nepermanente cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, să se aloce fonduri necesare finalizării lor într-un termen scurt. Nu în ultimul rând, lipsa unui plan de acţiune la nivel naţional a tuturor structurilor implicate în managementul situaţiilor de urgenţă şi a unor manuale pe care să le folosească prefecţii şi primarii privind atribuţiile ce le revin pentru aceste tipuri de risc şi modul în care trebuie să acţioneze.

Aş mai sublinia un lucru extrem de important. În perioada 2001-2004 au avut loc inundaţii în România. V-aş da doar câteva date importante: în anul 2001 au decedat 14 persoane datorită inundaţiilor şi valoarea totală a pagubelor a fost de 3625 de miliarde de lei; în anul 2002 au fost din nou inundaţii şi au decedat 15 persoane, iar valoarea totală a pagubelor a fost de 2688 de miliarde de lei; în anul 2003, şase persoane decedate, pagube estimate la 1006 miliarde de lei, iar în anul 2004 au decedat 19 persoane din cauza inundaţiilor, valoarea totală a pagubelor a fost de 3690 de miliarde de lei. Deci, vechiul Guvern trebuie să fie preocupat de aceste aspecte şi să aibă un plan de investiţii corelat la nivel naţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, doamna ministru.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă.

Da, vă rog, aveţi dreptul două minute, domnule deputat.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Îi mulţumesc mult doamnei ministru pentru răspunsul competent. Un singur lucru aş fi vrut să mai aflu, dacă s-au stabilit şi responsabilităţi şi, evident, sancţiuni pentru cei care, în mandatul 2001-2004, nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu în privinţa gestionării apelor în România.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Doamna ministru, aveţi la dispoziţie două minute ca să răspundeţi.

Doamna Sulfina Barbu:

Prin modificările actelor normative în domeniu aş menţiona Legea apelor; aş menţiona Ordonanţa de urgenţă privind acumulările mici, din categoriile "c" şi "d"; Manualul prefectului şi Manualul primarului, pe care le-am elaborat; strategia naţională pe care am elaborat-o.

Au fost stabilite responsabilităţi şi sancţiuni. Sancţiunile merg până la maximum 800 de milioane de lei pentru persoanele juridice şi pentru persoane fizice sunt stabilite, de asemenea, sancţiuni.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim.

Domnul deputat Alecsandru Ştiucă.

Domnul Alecsandru Ştiucă:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamna ministru,

Stimaţi colegi,

Interpelarea noastră se referea la măsurile luate de Ministerul Mediului pentru rezolvarea problemelor de protecţie împotriva inundaţiilor la nivelul judeţului Ialomiţa.

Trei puncte, şi anume: este vorba de o investiţie referitoare la consolidarea malului stâng al Borcei în comuna Făcăieni, judeţul Ialomiţa, care pune în pericol 20 de gospodării. Procesul erodării este foarte avansat, proiecte au existat, însă luarea unor măsuri concrete a întârziat. Este nevoie de o intervenţie rapidă care să ne scutească de motivările ulterioare, aşa cum doamna ministru făcea trimitere într-un răspuns cu câtva timp în urmă.

O altă problemă se referă la lucrările de consolidare a barajului Dridu care, de asemenea, au fost demarate, dar care stagnează, precum şi consolidare digurilor de protecţie împotriva inundaţiilor, este vorba de râul Ialomiţa, în zona Cosâmbeşti - Slobozia.

Dorim deci să cunoaştem ce poziţie ocupă aceste lucrări în programul de investiţii coordonat de Ministerul Mediului pentru a rezolva în timp optim acum, când avem răgazul, şi nu în momentele de criză.

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă invit să răspundeţi.

Doamna Sulfina Barbu:

Stimate domnule deputat, Alecsandru Ştiucă,

Referitor la interpelarea dumneavoastră am să vă comunic următoarele.

Aşa cum aţi primit şi răspunsul în scris, pentru stoparea fenomenelor de eroziune puternică şi prăbuşire a malului stâng al braţului Borcea, care pune în pericol locuinţele cetăţenilor din localitatea Burduşani, judeţul Ialomiţa, deja a fost întocmit studiul de fezabilitate pentru acest obiectiv de investiţii referitor la protecţia malului stâng al braţului Borcea în zona intravilanului comunei Burduşani, judeţul Ialomiţa, începerea lucrărilor este condiţionată de asigurarea fondurilor de la buget şi din credite externe şi discutăm cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei un program mai amplu.

În legătură cu obiectivul de investiţii, mărirea gradului de siguranţă a acumulării Dridu din judeţul Ialomiţa, pot să vă spun că acest obiectiv este inclus în programul de colaborare cu Banca Mondială şi se află în faza avansată procedurile de licitaţie pentru elaborarea documentaţiei tehnice, execuţia lucrărilor urmând să înceapă în anul 2006.

Pentru lucrările de refacere a construcţiilor cu rol de apărare împotriva inundaţiilor în judeţul Ialomiţa, precizăm că s-au aprobat, în anul 2005, fonduri de la bugetul statului, în valoare de 1.210.000 roni. Este în atenţia noastră bazinul Ialomiţa, fiind foarte important şi sperăm să reuşim să realizăm toate lucrările din fonduri externe şi de la bugetul de Stat.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, doamna ministru.

Domnule deputat, dacă mai aveţi ceva de adăugat? Nu.

Domnii deputaţi Corneliu Dida, Mazăre şi Eduard Martin, PSD, tot doamnei ministru Sulfina Barbu.

Domnul Corneliu Ioan Dida:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimaţi colegi,

Interpelarea de faţă are în vedere un proiect al Consiliului Local şi al Primăriei Constanţa care, în substanţă, prevedea următoarele.

Construcţia unei şosele de cinci kilometri şi jumătate între portul Tomis şi staţiunea Mamaia, de-a lungul falezei nord a Constanţei. Şoseaua ar fi avut un carosabil de nouă metri lăţime, cu pistă de bicicletă şi promenadă pietonală spre mare, iar spre oraş ar fi avut amenajări, accese, parcări şi spaţii verzi.

Cu o valoare de 10,3 milioane euro, proiectul ar fi atras un credit nerambursabil PHARE de 6,6 milioane euro, restul sumei de 3,7 milioane euro ar fi fost asigurată de Primăria Constanţa. Deci bugetul urma să nu fie angajat absolut deloc.

Acest proiect ar fi rezolvat importante probleme ale dezvoltării economice, turistice şi sociale ale zonei, dar şi probleme legate de protecţia şi consolidarea falezei oraşului, supusă eroziunii mării şi ameninţată în două zone.

Din cei 10,3 milioane euro prevăzuţi, 7 milioane ar fi fost consumate în exclusivitate pentru probleme de mediu, respectiv consolidarea falezei.

Având şapte avize favorabile şi alte două condiţionate de avizul Ministerului Mediului, acest proiect a fost respins de dumneavoastră, doamna ministru, în baza unei interpretări, cel puţin pripite, a Ordonanţei Guvernului 202/2002 aşa cum a trecut în 2003 prin Parlament, respectiv Legea 280/2003.

Într-adevăr, art. 16 al acestei ordonanţe la care faceţi referire, la alin. 1, prevede interzicerea construcţiilor într-o bandă litorală de 50-150 de metri. Însă, alin. 2 al aceluiaşi articol, doamnă ministru, prevede o excepţie: "Construcţiile indispensabile securităţii sau serviciilor publice pot face excepţie de la prevederile alin. 1."

În ciuda caracterului acestui proiect despre care am vorbit mai sus, al studiului de impact şi al avizelor primite, inclusiv de la Ministerul Transportului şi de la Agenţia Naţională de Turism, dumneavoastră aţi refuzat încadrarea acestui proiect în excepţiile prevăzute de lege. Cităm: "Proiectul nu reprezintă o construcţie indispensabilă securităţii de acord în sens militar sau serviciilor publice." Aceasta însă, deşi pe traiectul amintit sunt două zone de eroziune avansată şi activă, una de 200, alta 400 de metri care ameninţă siguranţa unor blocuri de zece etaje situate în imediata vecinătate pe mal, la 30-40 de metri de zona erodată.

Ne întrebăm, doamnă ministru, dacă acestea nu sunt probleme legate de securitatea clădirilor din zonă.

De asemenea, cine va răspunde în caz de catastrofă?

Iată, pe scurt, câteva urmări concrete ale respingerii acestui proiect. Se pierd 6,6 milioane euro, creditul PHARE nerambursat; se pierde o linie de circulaţie care ar fi deschis turismul şi plajele pe alţi cinci kilometri, astăzi aflaţi în marasm; se pierde o reunire într-un complex variat, funcţional şi unic al staţiunii Mamaia cu portul Tomis; se pierde prin amânarea acestei deschideri spre mare şansa revitalizării zonei peninsulare a Constanţei; se pierde, de asemenea, redeschiderea oraşului cu faţa spre mare, făcându-l să-şi merite numele de oraş turistic.

Şi, revenind la ordonanţa citată mai sus, doamnă ministru, vă reamintesc că art. 46 obligă Guvernul, prin ministerul dumneavoastră, să refacă zonele afectate de eroziune şi să amenajeze plajele acolo unde acestea sunt în mare suferinţă.

Art. 61 al aceleişi ordonanţe şi, respectiv, legi, prevede că finanţarea lucrărilor pentru: "Protecţia zonei costiere împotriva eroziunilor datorată valurilor mării se face din bugetul de stat, credite interne sau externe, fonduri pentru mediu etc."

Proiectul nostru, reamintesc, angaja credite nerambursabile 70% şi bugetul primăriei 30%. Este ceea ce aţi respins dumneavoastră ca soluţie la această problemă, inclusiv la cea de mediu, pericolul prăbuşirii malurilor.

În aceste condiţii, având în vedere obligaţiile ce-i revin statului conform celor citate şi ministerului dumneavoastră prin aceeaşi lege, vă rugăm cu tot respectul, stimată doamnă ministru, să ne răspundeţi ce resurse financiare intenţionaţi să angajaţi, în ce fel şi când pentru rezolvarea gravelor probleme costiere dintre staţiunea Mamaia şi portul Tomis.

Cu deosebită consideraţie, doamna ministru, aşteptăm răspunsul scris şi oral.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte şi stimaţi colegi pentru îngăduinţă.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Sunt obligat să atenţionez, domnule deputat, că aţi depăşit timpul regulamentar, dar problema prezintă interes, doamna ministru ne va înţelege.

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la această interpelare, noi am transmis şi răspunsul scris şi încerc să fiu foarte concisă, aşa cum spunea şi domnul deputat, este foarte adevărat că Ministerul Mediului şi Gospodării Apelor, în urma analizei referitoare la solicitarea Primăriei municipiului Constanţa, a dat aviz negativ acestui proiect.

Cred că este important să ştim că ne-am consultat aici cu specialişti, inclusiv cu specialişti din partea Agenţiei de Cooperare Internaţională a Japoniei şi concluziile au fost următoarele:

Având în vedere că, în mod expres, art. 35 interzice autorizarea de construire de noi şosele în banda litorală de 50-150 de metri paralelă cu linia ţărmului sau în zonele protejate, prin urmare, Ministerul Mediului nu poate aviza favorabil solicitarea municipiului Constanţa, această construcţie fiind ilegală în conformitate cu prevederile în vigoare şi, de asemenea, cu conceptul general unanim acceptat la nivel mondial, de protecţie costieră şi ţinând cont şi de recomandările experţilor japonezi şi scrisoarea v-a fost ataşată în răspunsul scris.

Important este să vedem, într-adevăr, ce face Ministerul Mediului pentru această zonă extrem de importantă de interes naţional, zona costieră a Mării Negre.

Având în vedere procesul continuu de erodare al plajelor, una din măsurile avute în vedere de ministerul pe care îl conduc, pentru a implementa programul de măsuri şi lucrări privind protecţia şi reabilitarea zonei costiere, a fost, deja, angajat un credit nerambursabil oferit de Agenţia Japoneză pentru Cooperare Internaţională pentru elaborarea studiului de fezabilitate privind protecţia şi reabilitarea litoralului românesc.

Toate aceste lucrări trebuie făcute în baza unor studii fundamentate de către specialişti.

Acţiunea de cooperare cu GEAIKA se va finaliza prin elaborarea a două studii de fezabilitate, căzându-se de comun acord că zonele prioritare sunt Mamaia-Sud şi Eforie-Nord pentru zona de sud.

În paralel cu elaborarea acestor studii, s-a solicitat părţii japoneze acordarea de asistenţă tehnică şi pentru studiile de fezabilitate necesare celorlalte trei zone prioritare: Tomis-Nord, Eforie-Sud şi Costineşti.

De asemenea, legat de evaluarea procesului investiţional, de analizeze cost-beneficiu, în funcţie de eroziunea costieră, prin USAID, care reprezintă tot o agenţie de cooperare internaţională, dar a Statelor Unite, derulăm proiectul privind susţinerea investiţiilor în sectorul apelor din economia românească şi v-aş da şi titlul: "Studiul de evaluare a efectelor socio-economice ale eroziunii costiere şi a oportunităţilor create prin reducerea fenomenului". În principal, pentru zona Mamaia este colaborarea cu USAID-ul. Pentru acest proiect a fost semnat, în luna iulie 2005, Memorandum-ul între Administraţia Naţională Apele Române şi Direcţia Apelor Dobrogea Litoral în calitate de parteneri şi, respectiv, USAID, în calitate de elaborator.

Începând cu trimestrul I al anului 2006, în cadrul proiectelor de preaderare MATRA, finanţate de Guvernul olandez, ca o continuare a proiectului iniţial, Implementarea Directivei cadru apă. În apele costiere şi în zonele transfrontaliere ale României urmează să se deruleze, pe o perioadă de 30 de luni, cu o valoare de 350.000 de euro, studiul privind întărirea capacităţii instituţionale pentru implementarea Directivei cadru apă pentru zona costieră românească a Mării Negre.

Suntem interesaţi de această zonă. Se află pe programul nostru de guvernare ca un obiectiv extrem de important, dar lucrările de investiţii, aşa cum vă spuneam, trebuie făcute în baza unor studii elaborate de către specialişti.

Considerăm să specialiştii pe care i-am găsit parteneri - şi am fost în Olanda, unde am semnat această colaborare cu Guvernul olandez - sunt, într-adevăr, de primă clasă, şi pot să vină să implementeze proiecte viabile în România.

Am studiat şi legislaţia celorlalte ţări privind zona costieră şi plajele. În răspunsul scris pe care vi l-am transmis veţi găsi extrase din aceste legislaţii atât pentru Spania, Franţa, Grecia şi alte ţări care sunt, de asemenea, ţări cu zone costiere, şi noi ne integrăm în Uniunea Europeană şi trebuie să luăm modele europene.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, doamna ministru.

Domnul deputat, autorul interpelării, domnul Adrian Mihei, vă rog.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Stimată doamnă ministru,

Eu vă mulţumesc personal pentru răspuns, pentru efortul şi interesul pe care-l arătaţi problematicii de mediu şi pentru coastă, însă, vă rog să mă înţelegeţi, sunt nesatisfăcut de răspunsul dumneavoastră. Aţi vorbit de studii pe care le antamaţi cu GEAIKA cu MATRA, însă aici era vorba de un proiect şi vom avea studii.

În România s-au mai făcut studii, inclusiv pentru litoral, dar nu s-a făcut nici un proiect. Vă amintesc că ultimul proiect efectuat pe teren s-a construit pentru litoral şi consolidare în 1957-1960, pe vremea lui Gheorghiu-Dej, 600 de metri de la Biserica greacă până la staţia de meteorologie, dacă cunoaşteţi Constanţa. Acesta este primul aspect al insatisfacţiei.

Doi. Este bine că studiaţi legislaţia de mediu a Italiei sau a Spaniei dar vă reamintesc că, cu excepţia Belgiei, România are cel mai scurt litoral din Europa, raportat la propria suprafaţă şi nu ne putem permite să ignorăm 245 de kilometri de litoral, extrem de puţin, repet, pentru naţiunea noastră, şi să lăsăm 150 de kilometri de izbelişte şi să lăsăm în continuare falezele ameninţate.

Stimată doamnă ministru, eu vă sugerez, cu tot respectul, repet, dacă veţi avea timp, sau dacă veţi avea ocazia să veniţi la Constanţa, să vizitaţi această zonă (nu vă ia mai multe de jumătate de oră) şi să apreciaţi la faţa locului urgenţa consolidării malului, indiferent pe ce proiect.

Repet, e mai puţin problema erodării plajelor, cât a prăbuşirii malului, într-o zonă în care sunt 30 de blocuri de zece etaje şi alte 20 de 4 etaje. Credeţi-mă, este o problemă mai urgentă, iar acest proiect de care am vorbit şi pentru care eu rămân în continuare convins că merita avizul dumneavoastră, această problemă a stabilităţii malului este nu numai importantă, ci extrem de urgentă.

De asemenea, sunt nesatisfăcut, pentru că la întrebarea când ".. nu am avut nici un răspuns...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, iertaţi-mă, domnule deputat, timpul dumneavoastră de două minute a expirat. Vă rog să rostiţi fraza de încheiere.

Doamna ministru, tot două minute aveţi, dacă doriţi să răspundeţi.

Doamna Sulfina Barbu:

Foarte scurtă voi fi, deoarece am transmis răspunsurile noastre în scris, suntem într-adevăr preocupaţi pentru obţinerea de fonduri pentru zona costieră, aşa cum vă spuneam, zona costieră trebuie tratată ca un sistem integrat şi orice acţiune va duce la deteriorarea zonei costiere, ulterior efectele vor fi dezastruoase. Noi considerăm, aşa cum v-am spus şi în scris că plaja de pe acea zonă dispare dacă va fi executată acea investiţie, lăsând la o parte că este o construcţie ilegală, iar promisiunea mea este că vom face investiţii pe zona costieră.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu. Vă rog să vă susţineţi interpelarea. A, domnul deputat Andrian Mihei, şoseaua de coastă a Municipiului Constanţa. Da, vă rog să mă iertaţi.

Vă mulţumesc că mi-aţi atras atenţia.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea adresată Ministerului Mediului, domnului ministru, şoseaua de coastă ar fi constituit pentru Municipiul Constanţa un mod de abordare a eroziunii costiere, a insalubrităţii acelei zone şi într-o anumită perspectivă chiar şi o cale de acces dacă ar fi fost calamităţi maritime, accidente navale. Aş fi dorit din partea dumneavoastră să primesc un răspuns, nu o justificare, cum putem să răspundem la aceste doleanţe ale constănţenilor ca acea zonă, într-adevăr, să reprezinte o zonă consolidată, o zonă prin care se combate eroziunea şi, nu în ultimul rând, insalubritatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, doamna ministru.

Doamna Sulfina Barbu:

Domnule deputat, fiind vorba de aceeaşi problemă şi dumneavoastră aţi primit în scris răspunsul la interpelare, este vorba de aceeaşi investiţie, consider că am răspuns la interpelare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Trebuie să-mi arăt şi eu din această postură nemulţumirea faţă de un asemenea răspuns, am spus că nu am nevoie de justificări, din mai multe motive: în primul şi în primul rând, nu ştiu de ce trebuie de fiecare dată să mergem către instituţii străine să cercetăm o zonă costieră care este în atenţia specialiştilor de la institutele de profil din România de foarte, foarte mulţi ani şi sunt soluţii tehnice şi nu cred că ar fi necesar să mai aruncăm banii pentru nu ştiu care alţi specialişti, să vină din străinătate să ne înveţe ce trebuie să facem în zona maritimă românească. Şi în al doilea punct de vedere, ca un om care am călătorit foarte mult pe mările şi pe oceanele lumii, vreau să vă spun că sunt zone chiar aproape şi la bulgari şi la greci, unde de la şosea sunt 2-3 metri până la mare şi văd că la ei este posibil, numai la noi nu este posibil.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Dacă doriţi să comentaţi, doamna ministru? Nu. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, vă rog.

Daţi-mi voie, înainte de a începe, să atrag atenţia că este a treia interpelare formulată de Grupul parlamentar al PSD. Conform regulamentului, un grup parlamentar într-o asemenea şedinţă poate să prezinte o interpelare sau cel mult două. Din respect pentru prezenţa doamnei ministru, vă dau cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Doamna ministru,

Deci am solicitat o lămurire legată de modul în care, în judeţul Vâlcea, în acest an 2005, s-a acţionat prin tăierea masivă de păduri din zona Lotrului şi punând în pericol două lacuri de acumulare, Lacul Brădişor şi Lacul Petrimanu şi am solicitat răspuns de la doamna ministru Sulfina Barbu şi de la domnul ministru Gheorghe Flutur. Este un lucru foarte important, avem un parc naţional Cozia, unde a început dispariţia gorunului şi, împreună cu cei din judeţul Vâlcea, cred că trebuie să găsim un program comun cu ministerul pentru a salva această zonă foarte frumoasă din Vâlcea, respectiv zona Lotrului şi masivul Cozia.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vă rog.

Doamna Sulfina Barbu:

Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, aş vrea să încep cu asta, a întreprins măsuri de stopare a infracţionalităţii prin controale ale Gărzii Naţionale de Mediu asupra activităţilor de prelucrare a masei lemnoase. Astfel, comisarii din gardă, în urma verificărilor efectuate la 135 de gatere, au depistat în luna octombrie 47 de infracţiuni sancţionate contravenţional, care totalizează peste 135 de mii de roni. Împreună cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Apelor, deoarece aici avem responsabilităţi împărţite şi aş aminti că Inspectoratul teritorial de regim silvic şi cinegetic este sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Apelor, pregătim atât Codul silvic cât şi strategia pentru păduri, deoarece, repet, şi parcurile naţionale şi ariile protejate multe se află în astfel de zone împădurite şi datorită legilor proprietăţii prin care o parte din păduri vor trece în domeniul privat, această strategie o pregătim împreună. Strict referitor la Parcul naţional Cozia, s-a luat legătura cu şeful administraţiei Parcului naţional, aşa cum aţi observat, dumnealui a negat afirmaţia referitoare la problemele în ceea ce priveşte vegetaţia gorunului sau a pinului, facem în continuare verificări şi vă garantăm că luăm toate măsurile conform legii pentru eliminarea unor astfel de situaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Domnul Aurel Vlădoiu:

Sunt mulţumit de răspunsul dat de doamna ministru Sulfina Barbu, mai rămâne să acţionăm împreună şi noi şi cu ministerul pe cele două lacuri de acumulare Brădişorul, care ridică ceva probleme şi împreună să găsim soluţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Doamna ministru, vreun comentariu? Nu.

Domnul deputat independent Gabriel Brânză. Pentru doamna ministru Sulfina Barbu. Nu este prezent. Regulamentul nostru, din păcate, nu prevede situaţia absenţei celui care a depus interpelarea, există o prevedere numai la art.156 alin.2, referitor la întrebări, deputatul care a pus o întrebare şi care lipseşte la primirea răspunsului, va primi acest răspuns nu oral, ci scris.

Mi se pare nu numai o lege de procedură, ci şi de respect să nu punem un reprezentant al Guvernului să răspundă unei persoane care absentează, vă rog, doamna ministru, să trimiteţi răspunsul în scris. Vă mulţumim pentru participarea dumneavoastră.

Domnul deputat Eduard Raul Hellvig pentru domnul Eugen Nicolăescu. Este prezent?

Vă rog.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea era către domnul ministru al sănătăţii şi către domnul ministru al administraţiei şi internelor. Era legat de Legea privind vânzarea cabinetelor, spaţiilor medicale.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu (ministrul sănătăţii):

Vă pot da şi în scris.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Nu, e bine şi în scris, dar dacă doriţi să faceţi şi oral...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

V-aş ruga, domnule deputat, şi vă rog şi pe dumneavoastră, domnule deputat şi ministru, să nu dialogaţi. Dacă domnul deputat se mulţumeşte cu răspunsul scris, problema este încheiată.

Vă rog să precizaţi, domnule.

Domnul Eduard Raul Hellvig:

Da. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Sunt mulţumit cu răspunsul scris.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent. Tot domnului ministru Eugen Nicolăescu. Lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan. Este prezent? Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Mircea Costache.

Vă rog, domnule deputat. V-aş ruga, domnule deputat, ca să ştiţi dumneavoastră la care din ele, dar de data aceasta, vă precizez, referitor la programul de reformă în domeniul sănătăţii publice. Răspunde domnul ministru Eugen Nicolăescu.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu am întrebat, pentru că pe culoar sunt anunţate într-o altă ordine. Voi adresa pe scurt interpelarea către domnul ministru Eugen Nicolăescu şi aceasta se referă la noul program de reformă în domeniul sănătăţii publice pe care domnia sa l-a anunţat şi pe care ştim că preconizează să-l implementeze în acest moment.

Am dori să cunoaştem opinia domniei sale în legătură cu externalizarea unor servicii medicale din spitale, care, aşa cum se plâng unii dintre salariaţi, personal auxiliar, nu a dus la optimizarea calităţii, ci mai degrabă la drenarea banilor publici şi la batjocorirea personalului auxiliar preluat. Eu am nominalizat şi o situaţie concretă din spitalul judeţean Buzău care nu şi-a găsit până acum o rezolvare şi, de asemenea, şi la nivel naţional se constată că externalizarea unor servicii nu a constituit un pas înainte pentru adecvarea calităţii serviciilor medicale la nivelul cerinţelor. Aştept răspunsul domniei sale şi voi interveni după.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Îi rog pe reprezentanţii Guvernului, unii dintre ei au părăsit sala, totuşi să menţină solemnitatea necesară desfăşurării unor şedinţe ale Parlamentului.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule deputat, aş dori să vă spun numai câteva cuvinte, v-am făcut şi un răspuns scris pe care îl veţi primi.

În ceea ce priveşte punctual centrul de dializă Buzău, el a fost semnalizat cu mai multă vreme în urmă, în acest centru funcţionează acum zece aparate noi, cele vechi fiind redistribuite cu avizul Ministerului Sănătăţii către alte centre de dializă din ţară.

De asemenea, după 1 mai 2005, când s-a trecut la proiectul pilot de externalizare, salariaţii au fost preluaţi cu aceeaşi încadrare de către noul beneficiar şi până la această dată nimeni n-a primit o salarizare mai mică, iar în urma unei analize din ianuarie 2006 sperăm că se vor acorda şi creşteri salariale.

Am să vă mai fac o precizare, în afara răspunsului scris. Într-adevăr, am constatat şi eu în ultimele două luni şi jumătate de când am preluat conducerea ministerului sănătăţii că unele externalizări, într-adevăr, au fost făcute după alte criterii decât cele, sper eu, care se anticipaseră, adică creşterea eficienţei. Şi am constatat mai multe abateri de la regulile de externalizare, drept pentru care vă informez că până la 31 martie 2006 am suspendat orice activitate de externalizare, astfel încât pe baza noului pachet legislativ, să putem să apreciem după alte criterii şi, dacă vreţi, în primul rând după criterii transparente, modul în care să se efectueze de acum încolo externalizările.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aveţi două minute la dispoziţie pentru intervenţie.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Voi mai scurt de data aceasta. Răspunsul este întrucâtva mulţumitor, în special referitor la situaţia concretă a secţiei de dializă. Însă, există semnale că s-au externalizat la spitalul judeţean Buzău şi alte servicii şi că în acele situaţii problema salariaţilor, a personalului auxiliar nu a fost rezolvată la nivelul cerinţelor. Vom vedea la o nouă descindere în rândul celor care ne-au sesizat, dacă situaţia s-a remediat. Oricum mulţumesc pentru promptitudine.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule ministru, dacă mai doriţi vreun comentariu? Nu. Vă mulţumesc.

Domnule deputat, faţă de neregula sesizată, mă adresez staffului tehnic să vadă de ce nu concordă listele de ordine de zi afişate cu cele care ne sunt prezentate aici, ca să putem da un răspuns public domnului deputat.

Domnul deputat Ilie Merce, referitor la starea de degradare a stării de sănătate a populaţiei României.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Merce:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru, pe fondul agravării continue a stării de sănătate a populaţiei, am considerat necesar să adresez domnului ministru al sănătăţii câteva întrebări, pentru că mi-am dat seama şi poate multă lume şi-a dat seama că domnul ministru, nou numit în funcţie, este animat de cele mai bune intenţii pentru a lua măsuri corespunzătoare pentru ameliorarea stării existente în sistemul de sănătate.

În contextul de faţă, eu am dezvoltat interpelarea, nu e cazul să intru în amănunte aici, i-am cerut domnului ministru următoarele răspunsuri: Ce demersuri va face pentru a asigura utilizarea corectă, conform legii, a fondurilor de asigurări de sănătate, astfel încât acestea să nu fie lăsate la discreţia unor grupuri de interese, una din întrebări.

A doua, ce se întâmplă cu Institutul Naţional pentru Controlul Medicamentelor şi ce măsuri va întreprinde pentru prevenirea desfacerii pe piaţa românească a unor produse farmaceutice contrafăcute, indigene sau din import, mai ales din zona ţărilor asiatice. Şi ce are în vedere domnia sa pentru a impune totuşi preţuri reale şi accesibile populaţiei la produsele farmaceutice.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Eugen Gheorghe Nicolăescu:

Domnule deputat, în primul rând, mă onorează aprecierile dumneavoastră. Vă mulţumesc pentru ele şi vă asigur în continuare de toată buna credinţă pe care o am în asigurarea împreună şi cu dumneavoastră, Parlamentul României, a unui cadru legislativ mai bun şi care să amelioreze starea de sănătate a populaţiei.

Revenind la interpelarea dumneavoastră, axată pe cele trei puncte importante, vreau să vă răspund, pe lângă răspunsul scris pe care vi-l pun la dispoziţie, câteva idei care cred eu că sunt importante. În primul rând, asigurarea populaţiei cu ceea ce are nevoie, vorbim aici de servicii medicale şi de medicamente compensate şi gratuite, se realizează, după cum este cunoscut din fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, modul de utilizare a acestor bani cuprinzându-se în contractul cadru. Am convenit pentru anul 2006 cu conducerea Casei Naţionale să prelungim contractul cadru până în trimestrul I - 2006, conform aceloraşi prevederi din 2005, urmând ca începând cu luna aprilie să începem să aplicăm un contract-cadru nou, sper eu, pe baza noii legislaţii pe care o vom adopta în domeniul sănătăţii.

În acest cadru nou vom găsi, pentru prima oară de când funcţionează fondul unic de asigurări sociale de stat în România, câteva elemente de noutate. Prima, poate şi cea mai importantă este aceea că vom defini pachetul de servicii medicale de bază pe care îl putem asigura în permanenţă tuturor cetăţenilor României. Chiar dacă acel pachet nu reprezintă toate necesităţile pe care le are populaţia, este un pachet de bază care poate fi asigurat. Tot aici vom redefini lista de medicamente gratuite şi compensate şi lucrăm la niveluri de compensare diferite, tot aşa în cadrul bugetului pe care îl avem, să putem să asigurăm în permanenţă, 24 de ore din 24, accesul la aceste medicamente la o listă pe care o vom încadra în buget. Şi, în felul acesta, oamenii vor şti la ce au dreptul.

A treia noutate pe care o facem, şi prin lege şi prin contractul-cadru, că va exista un contract direct încheiat între cetăţean şi casă. În acel contract se vor prevedea drepturile şi obligaţiile ale fiecărei părţi şi, în felul acesta, cetăţeanul se va putea îndrepta împotriva asiguratorului, atunci când nu i se asigură drepturile prevăzute în contract.

În al patrulea rând, ca noutate absolută, şi este şi în proiectul de lege pe care o să-l propun Parlamentului, pentru prima oară Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate este un fond independent şi autonom. Din el nu se mai poate înfrupta nimeni în această ţară. Este un fond căruia îi prevedem posibilitatea să fie, atunci când sunt disponibilităţi temporare, să fie plasat în titluri de stat, bonuri de tezaur, depozite bancare, ca să putem valoriza banii populaţiei şi să creştem gradul lor, să creştem eficienţa utilizării lor.

Mai sunt şi multe alte noutăţi pe care am să vi le spun la vremea respectivă, atunci când am să vin cu pachetul de legi în Parlament şi am să vă propun adoptarea lui.

A doua întrebare din cadrul interpelării dumneavoastră se referă la rolul Agenţiei Naţionale a Medicamentului, eu nu am să vă citesc acum care sunt atribuţiile acestei instituţii importante pentru că ele sunt în lege şi le găsiţi şi în interpelarea scrisă, vreau să vă spun numai că această agenţie nu autorizează decât medicamente care îndeplinesc cerinţele legislaţiei în vigoare. Legislaţie care a fost armonizată în mare parte cu legislaţia europeană, iar pe pachetul de legi la care lucrăm, pe Legea medicamentului, facem armonizarea totală a legislaţiei româneşti în domeniul medicamentului. Dar, Agenţia Naţională a Medicamentului autorizează dacă se respectă legea, orice medicament, indiferent de provenienţa acestuia, dacă respectă legea.

În acelaşi timp, noi nu putem să supraveghem medicamentele care sunt în afara reţelei farmaceutice. Deci, noi vorbim numai de medicamentele care se desfac prin unităţile specializate, autorizate, reglementate. Şi, în mare parte, vă vom da răspunsul concret, mai degrabă, spus, în viitor prin cele două legi care fac parte din pachetul legislativ. Vorbim de Legea medicamentului şi Legea farmaciei, când sperăm noi să introducem mult mai multe reglementări, mult mai precis formulate, astfel încât situaţii de genul semnalat de dumneavoastră să încercăm să le eliminăm până la dispariţia lor.

În al treilea rând, vorbim de preţurile medicamentelor, n-aş vrea decât să vă spun că în această vară a fost semnat un memorandum între Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, furnizorii de medicamente, distribuitorii de medicamente, farmacişti, prin care am ajuns în urma înţelegerilor la diminuări ale adaosurilor comerciale şi ale marjelor de importatori şi, ca exemplu, vă dau ordinul pe care l-am semnat în septembrie 2005 prin care s-au redus preţurile medicamentelor compensate şi gratuite în farmacii. Asta înseamnă că cetăţenii României care beneficiau de asemenea reţete au beneficiat şi de reducerile de preţuri semnificative, aş spune eu, uneori chiar până la 15% faţă de preţurile până la 16 septembrie 2005. Suntem în faza în care trebuie să elaborăm un nou ordin, pentru că dumneavoastră ştiţi, conform memorandumului, din 3 în 3 luni se regândesc preţurile, conform CANAMED, se regândesc aceste preţuri în funcţie de evoluţiile cursurilor euro şi dolari, astfel încât să păstrăm marjele de importatori şi adaosurile comerciale la nivelul celor pe care le-am negociat.

Eu voi încerca în perioada următoare să am o nouă discuţie cu Asociaţia importatorilor, cu Asociaţia distribuitorilor de medicamente şi să-i rog că având în această perioadă diferenţe foarte mici de curs valutar, să accepte prelungirea cu încă 3 luni a ordinului existent din 16 septembrie, ceea ce ar însemna că până în luna martie să menţinem aceleaşi preţuri de raft în farmacii. Sper să reuşim o asemenea negociere.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Domnul Ilie Merce:

Vă mulţumesc, domnule ministru. Sunt satisfăcut, fără îndoială, de răspuns, asta însă contează mai puţin, contează dacă aceste măsuri anunţate vor fi şi transpuse în practică în beneficiul populaţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă mulţumesc, domnule ministru. Aţi încheiat.

Domnul deputat Petru Gabriel Vlase. Nu este prezent.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Domnule preşedinte,

Am formulat o interpelare domnului ministru Vasile Blaga, prezentând că în judeţul Vâlcea trei primari sunt incompatibili. Este vorba de primarii de la Băbeni, Alunu şi Lăpuşata, care sunt şi medici veterinari. Şi am cerut un răspuns în acest sens.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat?

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, prin care solicitaţi interpelări referitoare la existenţa stării de incompatibilitate în cazul primarilor comunelor Alunu, Băbeni şi Lăpuşata, medici veterinari în cadrul circumscripţiilor sanitar veterinare din comunele respective, vă comunicăm următoarele: în măsura în care activităţile sanitar veterinare desfăşurate de către cei 3 primari erau remunerate, în speţă, ar fi devenit aplicabile dispoziţiile art.87 alin.1 lit.k) din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice.

Potrivit dispoziţiilor art.91 alin.4 din Legea nr.161 şi ale art.16 din Legea nr.393 privind statutul aleşilor locali, "în situaţia în care alesul local aflat în stare de incompatibilitate nu renunţă la una din cele două funcţii incompatibile, încetarea de drept a mandatului de ales local se constată prin ordin al prefectului".

Din informaţiile transmise de către instituţia prefectului judeţului Vâlcea, rezultă că în cazul la care faceţi referire nu sunt incidente dispoziţiile art.87 alin.1 lit.k) din Legea nr.161, calitatea de concesionari a celor trei primari, dobândită în condiţiile Legii nr.219 privind regimul concesiunilor, nefiind incompatibilă cu aceea de aleşi locali.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de către persoanele în discuţie, în calitatea acestora de aleşi locali, precizăm că în conformitate cu dispoziţiile art.120 alin.1 din Constituţia României, republicată, şi cu cele ale art.2 din Legea administraţiei publice locale, între Ministerul Administraţiei şi Internelor şi autorităţile administraţiei publice locale din comunele respective nu există raporturi de subordonare.

Facem această precizare, întrucât în interpelare se pune în discuţie modul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea în calitatea lor de primari, activitate pe care dumneavoastră o consideraţi necorepunzătoare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriţi o intervenţie? Vă rog să-i permiteţi domnului deputat.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Am reţinut şi finalul. Este vorba de primarul de la Băbeni care, de trei luni de zile, se ocupă de vaccinări în comună, şi nu de activitatea din primărie - şi este un oraş nou -, iar cel din Alunu stă mai mult prin Moldova-Chişinău, dându-şi doctoratul, şi în comună nu există de două luni de zile.

Acesta a fost răspunsul şi am înţeles că ministerul nu poate să-i controleze.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, dacă vreţi să mai adăugaţi ceva?

Domnul Mircea Alexandru:

Nu mai am de făcut alte precizări.

Realmente, ministerul poate să controleze primarul respectiv că nu-şi îndeplineşte în bune condiţiuni activitatea sa ca primar.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Petre Popeangă, P.R.M., este plecat la Parlamentul European; primeşte răspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Munteanu a primit răspunsul scris şi a declarat că este mulţumit.

Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu. Nu este prezentă. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Eduard Raul Hellvig. Nu mai este prezent. Va primi răspunsul în scris.

Domnul deputat Petre Călian, P.R.M. Nu este prezent. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Victor-Viorel Ponta, P.S.D. Nu este prezent. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Paul Magheru, P.R.M.

Domnul Paul Magheru:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Am înţeles că doamna secretar de stat care trebuia să dea răspunsul oral se găseşte la Senat. Nu poate, în acest moment, să-mi dea răspunsul oral, încât eu accept şi răspunsul scris, în această situaţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Puteaţi cere un alt termen, pentru a se prezenta. Cum doriţi dumneavoastră.

Domnul Paul Magheru:

Pentru că este urgent, l-aş dori cât se poate de repede în scris.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

În scris, desigur.

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu, independent. Lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Doamna deputat Manuela Mitrea. Lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Emil Radu Moldovan. Lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Din nou domnul deputat Emil Radu Moldovan - răspuns scris.

Domnul deputat Mircea Costache, referitor la iniţiativele de recuperare a sumelor datorate de diverşi debitori.

Domnule deputat, înainte de a vă da cuvântul, vă încunoştiinţez că, în urma verificărilor făcute de stafful tehnic, listele coincid - şi cele afişate şi cele prezentate în această şedinţă. Astfel că a fost vorba de o simplă confuzie şi mă bucur că stafful nostru tehnic nu a greşit.

Aveţi cuvântul.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc.

Interpelarea, aşa cum aţi enunţat-o şi dumneavoastră, se adresează Ministerului Finanţelor Publice şi se referă la stadiul recuperării creanţelor şi al colectării datoriilor către bugetul statului, ştiut fiind faptul că există numeroşi datornici care, ignorând legea, sau nefiind somaţi să plătească datoriile către buget, pun în mare dificultate diferite sectoare de activitate care nu primesc alocaţia bugetară necesară. Mai ales că chestiunea este de strictă actualitate, aştept răspunsul, după care voi reveni cu precizări.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Cătălin Doică (secretar de stat, Ministerul Finanţelor Publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule deputat,

În procesul de restructurare financiară şi de fuziune prin absorbţie a Băncii Române de Comerţ Exterior S.A. cu Banca Comercială Română, Ministerul Finanţelor Publice, în aplicarea prevederilor mai multor legi speciale, a procedat la preluarea la datoria publică a unor sume reprezentând active bancare neperformante, aparţinând fostei BANCOREX, prin garantarea şi prin emisiunea de titluri de stat pe numele Băncii Comerciale Române.

În conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.51 din 1998 privind înfiinţarea Agenţiei de Valorificare a Activelor Bancare, numită în prezent Agenţia de Valorificare a Activelor Statului, toate activele bancare neperformante pentru care s-au emis titluri de stat au fost predate spre valorificare acestei agenţii specializate.

În conformitate cu prevederile art.2 al Ordonanţei Guvernului nr.111 din 2003 privind utilizarea veniturilor din privatizare şi din valorificarea activelor bancare neperformante, toate veniturile încasate de AVAS din valorificarea activelor, după deducerea cheltuielilor proprii ale acestei instituţii, sunt virate în contul curent general al Trezoreriei Statului şi se utilizează exclusiv pentru răscumpărarea titlurilor de stat în vederea diminuării datoriei publice.

Menţionăm că Ministerul Finanţelor Publice nu deţine informaţii cu privire la lista persoanelor din ţară şi din străinătate beneficiare de credite în valută de la fosta Bancă de Comerţ Exterior S.A., întrucât toate preluările la datoria publică s-au efectuat în sume al căror plafon a fost stabilit prin lege, la propunerea şi pe răspunderea Băncii Comerciale.

Din acest motiv, viramentele în contul general al Trezoreriei Statului, în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr.111, se efectuează doar în sumă globală.

Faţă de cele prezentate, considerăm că Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului, în calitatea sa de instituţie specializată în recuperarea activelor bancare neperformante, poate pune la dispoziţia domnului deputat toate informaţiile privind lista debitorilor, precum şi sumele datorate de aceştia, toate reprezentând credite acordate şi nerambursate de la fosta bancă BANCOREX S.A., precum şi stadiul şi măsurile de recuperare a acestor sume.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt oarecum amuzat de faptul că nu se cunosc debitorii. Înseamnă că, dacă se evaluează numai global şi se preiau la datoria publică global arieratele unei bănci precum BANCOREX, trebuie să-mi pară rău şi să regret nespus că n-am luat şi eu nişte sume cât mai mari, pentru că nu s-ar fi nominalizat, n-aş fi ştiut că sunt dator cuiva, ar fi fost cumulată şi datoria mea la o sumă globală, pe care o prelua la datoria publică, şi un anonim cu câteva milioane de dolari, aşa cum au rămas unii care n-au mai dat nici un leu înapoi din sumele enorme luate de la BANCOREX, mi-ar fi prins şi mie, domnule. N-am ştiut că se lucrează global la nivelul Ministerului Finanţelor, când e vorba de recuperarea unor asemenea sume la bugetul statului, când noi stăm cu profesorii în stradă şi când atâtea domenii de activitate duc lipsă de finanţare, iar sumele luate de diverse persoane de la BANCOREX, şi nu numai de la BANCOREX, şi de la celelalte bănci, nu figurează nicăieri oamenii, respectivii, titularii creditelor ca debitori, vorbind de o sumă globală.

De asemenea, nu numai din sistemul bancar, ci şi de la alte societăţi, lista datornicilor la bugetul statului este foarte mare. Se pune problema acum, am văzut, dacă să se găsească sau nu 1,1 miliarde euro pentru a ajunge la 5% din PIB pentru educaţia naţională, în timp ce bulgarii, care se integrează cu noi, în tandem, în Uniunea Europeană, alocă deja 6% din PIB.

Uitaţi-vă, firme: Compania Naţională a Huilei - 7.479 de miliarde; Termoelectrica - 3.492 miliarde; MINVEST - 1.645 de miliarde; U.M. Orăştie - 914 miliarde; U.C.M. Reşiţa - 1.295 miliarde; LUKOIL - 654 de miliarde; MITTAL STEEL - 577 de miliarde şi tot aşa. Uitaţi-vă, o societate numită Societatea pentru Închiderea şi Conservarea Minelor - 12.949 de miliarde datorie. Cred că mai trebuie să înfiinţăm şi Societatea pentru închiderea şcolilor şi închiderea societăţii româneşti, dacă Ministerul Finanţelor Publice se arată atât de neputincios în a recupera, nu integral, că nu se poate, dar într-un procent mai mare, datoriile la bugetul public.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, dacă aveţi de comentat?

Domnul Cătălin Doică:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Doar o scurtă intervenţie. Nu aş vrea să se rămână cu senzaţia potrivit căreia Ministerul Finanţelor nu are evidenţa debitorilor săi. O dovedeşte chiar lista pe care domnul deputat a folosit-o şi care se află publicată nominal pe site-ul Ministerului Finanţelor. Am spus doar că aceste credite neperformante sunt girate de către Agenţia pentru Valorificarea Activelor Statului şi se găsesc acolo atât sumele, cât şi numele celor care sunt debitori. Şi, după ştiinţa noastră, sunt în proceduri de executare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul deputat Ştefan Baban lipseşte. Primeşte un răspuns scris.

Domnul deputat Gabriel Brânză lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Vă rog, domnule secretar de stat, dacă aveţi amabilitatea să vă apropiaţi, pentru că aţi epuizat.

Domnul deputat Mircia Giurgiu lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Claudiu Manda lipseşte. Primeşte răspunsul scris.

Domnul deputat Viorel Pupeză lipseşte; răspuns scris.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Petre Popeangă se află la Parlamentul Europei. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Nicolae Popa a primit răspunsul scris. S-a declarat mulţumit.

Doamna deputat Ionica Constanţa Popescu lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Kovacs Attila. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Kovacs Attila:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am formulat o interpelare referitoare la Legea nr.189 din 2000. A doua oară, am primit un răspuns din partea ministerului, din partea domnului ministru Gheorghe Barbu. Răspunsul era parţial satisfăcător. În schimb, problemele nu s-au rezolvat şi am solicitat în continuare răspuns din partea ministerului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Şeitan. Vă rog să răspundeţi, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Constantin Şeitan (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc pentru întrebare, domnule deputat.

Vreau să spun că, potrivit prevederilor art.1 din Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate, nu reiau toată lista, aprobată cu modificări prin Legea nr.189, beneficiază de prevederile acestea persoana - cetăţean român, care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie '40, până la 6 martie '45, a fost strămutat în altă localitate decât cea de domiciliu.

Art.2 din Normele privind aplicarea Ordonanţei Guvernului nr.105, aprobate prin H.G. 127 din 2002, defineşte noţiunea de persoană strămutată în altă localitate, precizând că prin aceasta se înţelege "persoana care a fost mutată, sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice".

Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este contradictorie în ceea ce priveşte categoriile de beneficiari pe care le are în vedere Legea nr.189.

Faţă de această situaţie, ne-am adresat Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, cu rugămintea de a-şi clarifica poziţia cu privire la categoriile de beneficiari, urmând ca, în raport de cele comunicate, să formulăm un punct de vedere, pe care să vi-l comunicăm atât dumneavoastră, cât şi Casei de Pensii, adică Casei pe care o reprezint, pentru a aplica litera şi spiritul legii.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, aveţi două minute pentru intervenţie.

Domnul Kovacs Attila:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vreau să vă spun că au fost multe cazuri în care instanţele, Judecătoria a acordat aceste drepturi persoanelor persecutate şi vreau să vă mai spun încă un lucru: că, multă vreme, organizaţia noastră a crezut că aceste probleme se datorează caselor teritoriale de pensii, dar am primit o notă către Organizaţia judeţeană Braşov, prin care Casa Naţională de Pensii şi Asigurări de Sănătate a îndrumat greşit casele teritoriale de pensii şi prin care se spunea că numai o anumită parte de populaţie, de persecutaţi etic pot să beneficieze de această prevedere a legii, ceea ce nu este corect, pentru că prin această îndrumare care vine din partea doamnei directoare a Casei Naţionale de Pensii se face o discriminare. Noi am sesizat şi Consiliul Naţional de Antidiscriminare, am făcut o adresă şi către Guvernul României şi sperăm că această problemă să se rezolve.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Rog precizarea. Aveţi două minute, domnule secretar de stat.

Domnul Mihai Constantin Şeitan:

Foarte succint vreau să-i garantez domnului deputat că este o problemă care ne preocupă şi pe noi în mod deosebit, pentru că într-adevăr este o inechitate creată în aplicarea acestei legi. Legea în sine nu este foarte bine gândită. Probabil că, în urma acestor intervenţii şi a punctului de vedere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, să umblăm chiar la lege, ca să putem s-o facem aplicabilă pentru toată lumea în acelaşi mod.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim.

Domnul deputat Ioan Muntean a primit răspunsul scris.

Domnul deputat Ştefan Baban lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Cristian Stănescu, P.R.M., lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Petru Călian, P.R.M., lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Mircea Purceld.

Dacă există domnul secretar de stat Septimiu Buzaşu, ca să răspundă?

Domnule deputat, vă rog să precizaţi dacă vă mulţumiţi cu răspunsul scris sau doriţi reprogramarea prezenţei, ceea ce ...

Domnul Octavian-Mircea Purceld:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Nu am primit răspunsul scris. Am stat de vorbă înainte de această şedinţă cu domnul secretar de stat. Am văzut o schiţă a unui răspuns, care nu mă satisface.

Interpelarea mea vizează cinci puncte, cinci probleme punctuale, şi mă refer în special la programul concret de reconstrucţie, respectiv graficele cuprinse în contractele încheiate de către A.N.L. cu firmele de construcţii care au fost agreate în judeţul Timiş. Este vorba de câteva sute de case care erau cuprinse în graficele de reconstrucţie, care în finalul acestei săptămâni, din nou, când am fost acasă, am constatat că sunt mari întârzieri cu predarea acestor case şi, mai mult, este vorba ... o dată vorbesc eu despre termene şi a doua oară despre calitatea lucrărilor.

Timpul rău de la finalul săptămânii trecute, respectiv o scurtă furtună a descoperit deja 15 case din casele pe acel model nou, case de lemn, făcute în satul Ionel, cred că în premieră naţională, de către Ministerul Construcţiilor, şi cred că trebuie să reprogramăm, cu voia dumneavoastră, această discuţie cu domnul ministru Borbély. Mi se pare extrem de importantă. Au căzut deja primirii fulgi de zăpadă şi sunt oameni care dorm încă în soluţii de provizorat.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, domnule deputat.

În conformitate cu art.165 alin.2 al Regulamentului Camerei Deputaţilor, "miniştrii interpelaţi sau secretarii de stat desemnaţi de aceştia au obligaţia să participe la şedinţa consacrată răspunsurilor la interpelări". Vă rog, domnule secretar de stat, ca să se facă o adresă în numele meu, ca domnul ministru Borbély să se prezinte la şedinţa următoare, pentru a da răspunsul pe care nu l-a formulat nici în scris şi nu a venit să răspundă oral astăzi. Se reprogramează, domnule deputat.

Domnul deputat Adrian Moisoiu lipseşte. Va primi răspunsul scris.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, pentru Ministerul Integrării Europene. S-a trimis răspunsul scris prin fax. Există cineva de la minister? În aceste condiţii, nu puteţi să susţineţi nici interpelarea, cu atât mai mult cu cât aţi primit răspunsul scris.

Vă rog să precizaţi dacă doriţi reprogramare?

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Am primit, într-adevăr, prin fax răspunsul, domnule preşedinte.

În principiu, mă satisface, însă sunt convins că prezenţa unui reprezentant al Ministerului Integrării era un semn de respect pentru Parlament, motiv pentru care, având şi anumite neclarităţi în privinţa răspunsului, solicit reprogramarea răspunsului la această interpelare.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Vă rog să notaţi în stenogramă: să se facă adresă la Ministerul Integrării, tot în baza art.165 alin.2.

Domnul deputat Petre Popeangă este la Parlamentul European.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu solicită amânarea pentru fundamentarea răspunsului Ministerului Sănătăţii. Are acest drept. Vă rog să reprogramaţi.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus a solicitat amânarea pentru fundamentarea răspunsului. Vă rog să amânaţi.

Domnul deputat Ion Călin, aceeaşi amânare, pentru fundamentarea răspunsului. Vă rog să amânaţi, în mod echitabil: şi la cererea Guvernului, şi la cererea deputaţilor.

Domnul deputat Valentin Adrian Iliescu, către Ministerul Economiei şi Comerţului. Ministerul solicită amânarea pentru răspuns. Vă rog să acceptaţi această amânare. Veţi susţine data viitoare.

Domnul deputat Marin Diaconescu, pentru Ministerul Economiei şi Comerţului. Se solicită amânarea răspunsului oral. Se admite solicitarea. Vă rog să reprogramaţi.

Stimaţi colegi, declar închise lucrările şedinţei în plen a Camerei Deputaţilor de astăzi, 28 noiembrie 2005.

Bună seara!

Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 19,20.