|
|
Stimaţi colegi, Încheiem prima parte a şedinţei Camerei, astăzi, şi intrăm în partea a doua, şi anume, prezentarea pe scurt - şi insist, pe scurt, citirea întregii interpelări nu este nevoie să o facem. Vom proceda în felul următor: eu nu am să mai citesc toată lista. Am să o dau direct la colegii de la secretariat, că nu are rost să fac exerciţii de lectură. Am să rog colegii care vor să-şi prezinte amendamentele, să-şi manifeste intenţia. Şi am să le dau cuvântul.
|
|
|
|
|
Domnul Remus-Florinel Cernea: Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea se adresează domnului ministru al apărării naţionale, domnul Mircea Duşa, şi priveşte clarificarea declaraţiilor făcute de Domnia Sa în China cu privire la cooperarea militară aprofundată dintre cele două ţări - între România şi China. Dialogul şi cooperarea pe multiple planuri dintre România şi alte ţări, inclusiv Republica Populară Chineză, sunt de dorit, în condiţiile neabdicării de la valorile şi standardele Uniunii Europene, iar eforturile făcute pe plan politic pentru încurajarea şi extinderea acestora sunt de salutat. În acelaşi timp, din perspectiva apartenenţei României la Uniunea Europeană şi NATO, există o serie de angajamente şi decizii politice şi militare de care Guvernul ţării noastre ar trebui să ţină cont în raport cu relaţiile bilaterale cultivate cu China. Spre exemplu, ca urmare a reprimării sângeroase de către armata chineză, în 1989, a protestelor din Piaţa Tien An Men, Uniunea Europeană a instituit, acum 25 de ani, un embargo, încă în vigoare, care prevede, printre alte limitări ale cooperării UE cu China şi întreruperea de către statele membre ale comunităţii europene a cooperării militare, şi instituirea unui embargo asupra comerţului cu arme în relaţia cu Republica Populară Chineză. Având în vedere acest lucru, în opinia publică românească şi chiar în rândul partenerilor noştri euroatlantici, pot apărea semne de întrebare cu privire la poziţia ţării noastre, întrucât, conform agenţiei oficiale de presă chineze Xinhua care a relatat despre vizita domnului ministru la Beijing: "Duşa a adăugat că România este dispusă să aprofundeze cooperarea militară bilaterală cu China". Vă adresez, aşadar, domnule ministru Mircea Duşa, această interpelare în Parlament pentru a explica exact ce anume aţi discutat cu privire la o "aprofundare a cooperării militare bilaterale" dintre România şi China, în contextul existenţei unor limitări ale Uniunii Europene cu privire la acest lucru. De asemenea, vă rog să explicaţi ce anume înţelegeţi prin "cooperare militară bilaterală aprofundată" între România, ca membru al UE şi NATO, şi Republica Populară Chineză. Statele membre ale Uniunii Europene s-au abţinut, în ultimii 25 de ani, să vândă ori să cumpere armament din China. Singurele contracte realizate au privit echipamente non-letale care pot avea şi o întrebuinţare militară, precum radarele. Dar nu a existat nici vreun transfer de tehnologie militară europeană şi niciun fel de contract de vânzare-cumpărare de armament letal. Forme legitime, în acest context, de cooperare între armatele statelor europene şi cea chineză au privit menţinerea păcii, combaterea pirateriei pe mare şi exerciţii militare simbolice în Mediterana consacrate unor misiuni de salvare. Până la o eventuală reevaluare de către Uniunea Europeană a embargoului militar faţă de China, temă faţă de care este adevărat că au fost iniţiate discuţii în interiorul Uniunii Europene, dar care nu au dus deocamdată la schimbări notabile, orice declaraţie ori gest politic din partea Guvernului român ar trebui, totuşi, clar explicate, cu toate nuanţele necesare. Vă mulţumesc foarte mult.
|
|
|
|
|
Domnul Miron Tudor Mitrea: Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat. Vă rog să depuneţi în scris, la comisie, că, din păcate, nu sunteţi pe lista pe care o am eu în faţă. Mai sunt şi greşeli. Dacă mai este cineva care vrea să ia cuvântul? Vă rog, hotărâţi-vă între dumneavoastră, nu mă puneţi arbitru.
|
|
|
|
|
Domnul Ion Eparu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Am să fiu cât se poate de scurt. Interpelarea mea este adresată domnului Ioan Rus, ministrul transporturilor şi infrastructurii. Am trăit cu toţii un moment extrem de bucuros anul trecut, acum aproximativ un an, când s-a inaugurat Podul Calafat-Vidin. Acum două zile, am avut posibilitatea să trec pe el. Mi-a crescut inima de mândrie venind dinspre Bulgaria spre România. Construcţia este o realizare deosebită din punct de vedere tehnic. În momentul în care, însă, am intrat pe partea românească, am fost surprins cu totul şi cu totul neplăcut de calitatea asfaltării pe această zonă. Îl întreb pe domnul ministru de ce nu se face apel la garanţia acestei lucrări, pentru că este păcat de o asemenea construcţie. Vă mulţumesc foarte mult.
|
|
|
|
|
Domnul Mihai Tararache: Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Interpelarea mea este adresată domnului preşedinte al ASF, domnul Mişu Negriţoiu. Interpelarea este depusă de către Mihai Tararache, deputat ales în Circumscripţia electorală nr.14 Constanţa, Colegiul uninominal nr.1. Tema este RCA-ul pentru tineri, o adevărată taxă pe tinereţe. Stimate domnule preşedinte, Vă aduc la cunoştinţă o realitate gravă, un act de discriminare care se practică în piaţa asigurărilor, piaţă pe care instituţia pe care o conduceţi are rolul de a o reglementa. Tinerii de până în 30 de ani sunt obligaţi să plătească poliţa de asigurare auto obligatorie la o valoare cu mult mai mare faţă de conducătorii auto cu o vârstă de peste 30 de ani, uneori şi de 5-6 ori mai mult. Se ajunge, practic, la situaţia în care valoarea maşinii pe care o achiziţionează trebuie plătită din nou pe durata a 2-3 ani, în care tinerii plătesc RCA-ul. Prin aceste practici, din punctul meu de vedere, profund nedrepte, care reprezintă, de fapt, o taxă pe tinereţe, li se ia dreptul acestor tineri de a înmatricula şi de a conduce o maşină în România, având în vedere costul exagerat al poliţelor de asigurare. Prin urmare, vă adresez această interpelare în numele a câtorva sute de mii de tineri care sunt profund nedreptăţiţi de aceste companii de asigurare şi vă întreb: 1. Pe baza cărei legi companiile de asigurare stabilesc riscul de accidente şi se ajunge în fapt la această situaţie de discriminare? 2. Ce măsuri veţi lua pentru a stopa şi a elimina aceste practici care întârzie în fapt şi interzic în fapt tinerilor sub 30 de ani să înmatriculeze o maşină în ţara lor? Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc. Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.
|
|
