Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la prezentarea interpelărilor.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă, pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi timpul de 3 minute.

Începem cu domnul deputat Dan-Mihai Nicolae, de la Partidul POT - o interpelare.

Este în sală? Nu.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea, de la AUR?

Aveţi două interpelări, vă rog, prezentaţi una singură.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Stimate domnule prim-ministru,

Stimaţi domni miniştri,

Guvernul României a anunţat, recent, participarea ţării noastre la Programul european "Security Action for Europe" - SAFE, în cadrul căruia România ar urma să contracteze împrumuturi în valoare de 16,68 miliarde de euro. Aceste fonduri sunt prezentate ca o oportunitate pentru modernizarea Apărării şi dezvoltarea infrastructurii strategice, însă lipsa de transparenţă privind condiţiile de finanţare, criteriile de eligibilitate şi impactul asupra datoriei publice ridică întrebări serioase.

Având în vedere dimensiunea acestui angajament financiar şi importanţa lui pentru securitatea şi stabilitatea economică a României, vă rog să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

- Care sunt condiţiile financiare exacte ale împrumutului contractat prin Programul SAFE, nivelul dobânzii, perioada de graţie, termenul de rambursare şi costul total estimat pentru România până la maturitate?

- Ce proiecte concrete a inclus Guvernul României în Planul Naţional transmis Comisiei Europene, cu ce valoare estimată fiecare şi ce parte din suma de 16,68 miliarde de euro este destinată Apărării, respectiv infrastructurii de transport?

- Sunt incluse autostrăzile A7 şi A8 - proiecte de infrastructură civilă în programul european destinat înzestrării militare?

- Ce criterii de eligibilitate au fost aplicate pentru a demonstra caracterul strategic al acestor investiţii?

- Care este poziţia Guvernului faţă de restricţiile impuse de Programul SAFE privind achiziţiile comune şi furnizorii din afara Uniunii Europene, în condiţiile în care acestea pot limita cooperarea României cu parteneri strategici precum Statele Unite şi Israelul?

- Cum intenţionează Guvernul să asigure controlul democratic şi transparenţa utilizării fondurilor SAFE, având în vedere că programul este criticat chiar la nivelul Uniunii Europene, pentru excluderea Parlamentului European din procesul decizional?

- Ce impact bugetar şi macroeconomic estimează Guvernul că va avea acest împrumut asupra datoriei publice şi a deficitului bugetar în următorii ani, având în vedere nivelul actual ridicat al costurilor de împrumut ale României?

Dat fiind caracterul excepţional al sumei şi implicaţiile directe asupra independenţei financiare şi strategice a României, consider necesar ca Executivul să ofere răspunsuri clare, documentate şi complete, astfel încât Parlamentul să poată evalua în cunoştinţă de cauză consecinţele acestei decizii.

Vă rugăm să transmiteţi răspunsul dumneavoastră oral şi scris.

Cu respectul cuvenit, deputat de Suceava, Negrea Petru-Gabriel.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

În continuare, domnul Călin-Florin Groza, neafiliat.

Dacă este în sală Călin-Florin Groza? Nu este.

Mergem mai departe.

Deci rămân interpelările în scris.

Gabriela Porumboiu, de la Grupul parlamentar POT?

Nu este în sală.

Rămâne, de asemenea, interpelarea depusă în scris.

Domnul Andrei Dolineaschi?

Nu este prezent.

Rămâne în scris.

Ioan Lăzăroi, SOS România?

Nu este.

Rămâne interpelarea în scris.

Mihai-Adrian Ţiu, SOS România?

Nu este.

Rămâne în scris. Rămân, că sunt 6 interpelări aici.

Florin Caragaţă, SOS România?

Nu este prezent.

De asemenea - 5 interpelări - rămân în scris.

Sergiu Lucian-Matei, Grupul parlamentar POT?

Nu.

3 interpelări - rămân în scris.

Patricia-Simina-Arina Moş, PNL?

O interpelare.

Rămâne în scris.

Corina Atanasiu, USR?

Două interpelări.

Rămân în scris.

Tudor Ionescu, SOS România?

4 interpelări.

Rămân în scris.

Dumitriţa Albu, neafiliat?

O interpelare.

Nu este.

Rămâne în scris.

Dumitru Coarnă, neafiliat?

O interpelare.

Rămâne în scris.

Mircea Roşca, Partidul Naţional Liberal?

3 interpelări.

Vă rog să prezentaţi una.

Domnul Mircea Roşca:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată doamnei Oana-Silvia Ţoiu, ministrul afacerilor externe.

Obiectul - "Protecţia copiilor români instituţionalizaţi sau supuşi unor proceduri de plasament forţat în străinătate".

Stimată doamnă ministru,

Realitatea actuală arată că un număr semnificativ de copii români se confruntă cu situaţii extrem de dificile în afara graniţelor. Vorbim deja despre zeci, dacă nu chiar sute de cazuri de copii români confiscaţi de autorităţile din Germania, Norvegia, Austria, Finlanda, Danemarca şi Marea Britanie, în baza unor reglementări excesiv de restrictive şi a unor interpretări abuzive.

În lipsa unui cadru legislativ clar şi a unor mecanisme bilaterale funcţionale, există riscul ca statul român să nu îşi poată îndeplini rolul de protecţie a acestor copii.

România nu-şi poate permite să rămână indiferentă. Aceşti copii nu sunt statistici, nu sunt dosare birocratice - sunt destine frânte. Ei au nevoie ca statul român să-i apere, să intervină ferm şi să creeze mecanisme reale de sprijin pentru familiile afectate.

În acest context, vă adresez următoarele întrebări:

- Ce demersuri legislative aţi iniţiat, până în prezent, pentru reglementarea intervenţiei statului român în cazurile de instituţionalizare sau plasament forţat al copiilor români în străinătate?

- Există proiecte de lege sau modificări legislative aflate în lucru pe această temă?

- Ce acorduri bilaterale sau protocoale de colaborare există, în prezent, între România şi statele unde au fost înregistrate astfel de cazuri?

- Ce mecanisme concrete aţi implementat pentru ca ambasadele şi consulatele României să poată interveni eficient în cazurile de copii români aflaţi în proceduri de plasament?

- Aveţi o evidenţă clară a numărului de copii români instituţionalizaţi sau supuşi unor proceduri de plasament forţat în străinătate?

- Cum este monitorizată situaţia acestor copii şi cum sunt transmise datele către instituţiile din România?

- Care sunt paşii următori pe care ministerul dumneavoastră îi va face pentru a consolida protecţia copiilor români din afara graniţelor?

Aştept răspunsul dumneavoastră scris şi oral, conform prevederilor regulamentare.

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Maricel Popa, PSD?

Rămân cele trei interpelări în scris.

Domnul deputat Cotîrleţ Paul-Claudiu, PSD?

Rămâne în scris interpelarea.

Doamna deputat Ana-Marcela Baş, SOS România?

Deci rămâne în scris - o interpelare.

Şi subsemnata.

(Coboară la tribună.)

Sunt mai multe interpelări. Am să o prezint pe cea adresată atât domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul României, cât şi ministrului economiei şi ministrului finanţelor, privind desecretizarea contractului privatizării ArcelorMittal şi, în egală măsură, un audit cu privire la aflarea modului în care au fost cheltuiţi toţi banii - mulţi, nu puţini, intuim noi - ajutor de stat pentru ArcelorMittal.

Mulţumesc.

(Revine la prezidiu.)

Doamna deputat Simona-Elena Macovei, SOS România?

Două interpelări.

Rămân în scris.

Doamna Verginia Vedinaş, SOS România?

O interpelare.

Rămâne în scris.

Doamna Raisa Enachi, neafiliat?

3 interpelări.

Vă rog să prezentaţi una dintre ele.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului Ivan, ministrul energiei.

Obiectul interpelării - "Vasluiul plăteşte preţul sărăciei, guvernanţii, preţul trădării".

Stimate domnule ministru,

În România de azi, oamenii trăiesc cu teama facturii care vine la sfârşit de lună. Nu mai e vorba doar de cifre, ci de pâinea pusă pe masă, de lemnele pentru iarnă şi de luminile stinse mai devreme, ca să facă oamenii economie.

În sate din Vaslui, unde nu există nici canalizare şi nici alternative moderne de încălzire, realitatea e mai dură - oamenii se descurcă aşa cum pot, în timp ce companiile energetice fac profituri uriaşe.

România are resurse şi produce suficientă energie pentru consumul intern, dar a ajuns să o vândă pe nimic şi să o răscumpere la preţuri astronomice.

Nu este o eroare, ci un mecanism strâmb, tolerat de Guvern, din care câştigă doar alţii.

În acest context, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:

1. Cine a câştigat atunci când România a vândut energie cu un leu şi a răscumpărat-o cu 2.500? Românii au dreptul să afle numele şi explicaţiile, nu să fie minţiţi.

2. Cum justificaţi, domnule ministru, faptul că aţi promis energie ieftină, dar pentru un pensionar din Vaslui sau o familie cu salariul minim asta înseamnă doar lumină stinsă mai devreme şi iarna trăită cu câteva lemne?

3. Cum este posibil ca, în 2025, sate întregi să rămână fără infrastructură minimă şi fără soluţii moderne de încălzire, în timp ce intermediarii şi marile companii energetice îşi umplu buzunarele?

4. De ce românii trebuie să suporte ajustări fiscale şi reforme care, în realitate, înseamnă austeritate pentru cei simpli şi avantaje pentru cei care oricum erau la adăpost?

Domnule ministru,

Vasluiul şi România nu mai pot fi ţinute la marginea dezvoltării. Românii nu mai pot trăi din promisiuni, au nevoie de fapte care să le aducă siguranţă şi demnitate - o reglementare transparentă a pieţei energetice şi stoparea cheltuielilor prin care se vinde ieftin şi se răscumpără scump; prioritate pentru consumul intern la preţuri corecte, nu pentru exporturi care ne lasă pe noi cu mâna întinsă; protecţia reală a celor vulnerabili - pensionari, persoane cu dizabilităţi, familii cu venituri mici; taxarea corectă a marilor companii energetice şi eliminarea intermediarilor care parazitează astăzi piaţa.

Noi, republicanii, vrem ca resursele energetice ale României să fie folosite cu adevărat în interesul naţional, pentru dezvoltarea statului şi pentru binele cetăţenilor.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Cristian-Alexandru Popa? Grupul parlamentar POT.

Două interpelări, prezentaţi una.

Domnul Cristian-Alexandru Popa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

În calitate de deputat în Parlamentul României, având în vedere atribuţiile ce revin Companiei Naţionale de Investiţii în derularea şi monitorizarea proiectelor de investiţii publice de interes naţional şi local, adresez următoarea interpelare prin care vă solicit informaţii concrete referitoare la stadiul lucrărilor la Sala Polivalentă din Braşov.

Obiectivul celui mai important proiect de infrastructură sportivă din ultimii 50 de ani este să găzduiască evenimente sportive şi culturale de interes local şi naţional. Prin aceasta, vă rog, domnule ministru al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, să-mi comunicaţi următoarele:

1. Care este stadiul actual al lucrărilor la viitoarea Sală Polivalentă din municipiul Braşov?

2. Care este valoarea totală a investiţiei şi dacă au existat majorări ale costurilor faţă de valoarea iniţială?

3. Care este termenul de finalizare şi de punere în funcţiune a obiectivului?

4. Dacă au existat întârzieri faţă de graficul iniţial, care au fost cauzele şi care au fost măsurile pentru recuperarea acestora?

5. Care sunt companiile implicate în proiect şi prin ce metodă au fost atribuite?

Având în vedere importanţa acestui obiectiv de realizare a infrastructurii necesare dezvoltării sportului şi a evenimentelor culturale din judeţul Braşov, vă solicit respectuos un răspuns scris şi oral, în termenul prevăzut de lege.

Cu respect, deputat Popa Cristian-Alexandru, Partidul Oamenilor Tineri.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL?

3 interpelări.

Rămân în scris.

Domnul deputat Sorin-George Oltenaşu, SOS România?

Două interpelări.

Rămân în scris.

Doamna deputat Aurora-Tasica Simu, neafiliat?

Două interpelări.

Rămân în scris.

Domnul deputat Ciprian-Doru Rigman, USR?

O interpelare.

Rămâne în scris.

Domnul deputat Bogdan-Petru Cojocaru, PSD.

3 interpelări.

Vă rog să prezentaţi una dintre ele.

Domnul Bogdan-Petru Cojocaru:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Voi prezenta una din cele 3 interpelări, adresată Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Rogobete.

Obiectul interpelării - "Informarea Consiliului de administraţie şi a Consiliului Judeţean Iaşi privind apariţia focarului de infecţie la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii «Sfânta Maria» Iaşi".

Stimate domnule ministru,

Tragedia produsă recent la Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii "Sfânta Maria" din Iaşi, soldată, din păcate, cu pierderea a şapte vieţi, a generat o profundă emoţie publică şi, bineînţeles, a ridicat numeroase semne de întrebare privind modul în care a fost gestionată această situaţie de către conducerea unităţii sanitare.

Inspecţia Sanitară de Stat şi Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii au desfăşurat verificări amănunţite, la nivelul spitalului, pentru a stabili cauzele şi eventualele deficienţe administrative sau medicale care au dus la această tragedie.

Şi, bineînţeles, în contextul acestor anchete, cred că este foarte importantă clarificarea modului în care au fost respectate procedurile legale de raportare şi informare a autorităţilor tutelare, respectiv Consiliul de administraţie al spitalului şi Consiliul Judeţean Iaşi, în calitate de ordonator principal de credite şi autoritate care coordonează unitatea sanitară.

Având în vedere aceste aspecte, vă rog frumos să ne comunicaţi următoarele:

1. Potrivit constatărilor echipelor de control, Spitalul de Copii "Sfânta Maria" din Iaşi a informat Consiliul de administraţie al unităţii şi Consiliul Judeţean Iaşi cu privire la apariţia focarului de infecţie şi, dacă da, la ce date au fost transmise aceste informări?

2. Dacă în cadrul verificărilor au fost identificate întârzieri, omisiuni sau nereguli în comunicarea acestor informaţii către autorităţile tutelare?

3. Ce măsuri intenţionează Ministerul Sănătăţii să dispună pentru a preveni repetarea unor asemenea tragedii şi pentru a îmbunătăţi sistemul de monitorizare şi raportare a infecţiilor asociate actului medical?

Vă mulţumesc frumos.

Vă rog să-mi transmiteţi răspunsul în scris.

Mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelare adresată domnului Daniel-Ovidiu David, ministrul educaţiei şi cercetării.

Obiectul interpelării - "Constituirea şi selecţia grupurilor de lucru pentru elaborarea programelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale".

Stimate domnule ministru,

Pentru minorităţile naţionale din România, limba maternă reprezintă un pilon fundamental al identităţii culturale şi spirituale, iar studierea acesteia în cadrul sistemului de învăţământ contribuie nu doar la dezvoltarea competenţelor lingvistice şi culturale ale elevilor, ci şi la păstrarea şi transmiterea valorilor, tradiţiilor şi identităţii fiecărei comunităţi etnice, în acest context, învăţământul în limba ucraineană maternă având un rol deosebit în formarea tinerelor generaţii ale comunităţii ucrainene din România.

Astfel, pentru actualizarea programelor şcolare destinate învăţământului în limbile minorităţilor naţionale, la nivelul Ministerului Educaţiei funcţionează, în conformitate cu Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3593/2014 privind metodologia de elaborare şi aprobare a curriculumului şcolar, grupuri de lucru specializate pentru elaborarea şi revizuirea programelor şcolare, printre acestea regăsindu-se şi Grupul de lucru pentru limba şi literatura ucraineană maternă şi pentru metodica predării limbii ucrainene materne, constituit la nivelul învăţământului liceal pentru toate filierele.

De asemenea, potrivit Notei nr. 11411 din 12.08.2025 privind aprobarea componenţei grupurilor de lucru pentru elaborarea programelor şcolare, fiecare dintre aceste grupuri, inclusiv cel pentru Limba şi literatura ucraineană maternă şi Metodica predării limbii ucrainene materne, are rolul de a asigura actualizarea şi armonizarea programelor şcolare în raport cu nevoile educaţionale actuale şi cu principiile didactice moderne.

În cadrul întâlnirilor purtate cu reprezentanţii mediului educaţional, inclusiv în cadrul Consfătuirilor Naţionale ale Cadrelor Didactice de Limba Maternă Ucraineană, a fost semnalată lipsa unor proceduri clare şi transparente privind înfiinţarea, informarea şi selecţia membrilor acestor grupuri de lucru.

Deşi ordinul ministrului educaţiei naţionale prevede că selecţia membrilor grupurilor de lucru se bazează pe criterii, precum competenţele profesionale, experienţa în domeniul curricular şi capacitatea de a contribui la dezvoltarea unui curriculum modern şi echilibrat, nu este cunoscut modul concret în care aceste criterii sunt aplicate în practică.

În atare condiţii, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al Ministerului Educaţiei cu privire la constituirea şi selecţia grupurilor de lucru pentru elaborarea programelor şcolare în limbile minorităţilor naţionale, cu precădere pentru disciplina "Limba şi literatura ucraineană maternă", precizând dacă în cazul acestui grup a fost respectat cadrul legislativ privind selecţia membrilor, care a fost procedura prin care cadrele didactice de specialitate au fost informate despre posibilitatea de a participa la procesul de selecţie şi modul concret în care s-a realizat selecţia acestora.

Asigurându-vă de tot respectul, stimate domnule ministru, în conformitate cu dispoziţiile Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Alexandru Muraru, PNL?

Doamna deputat Biró Rozália-Ibolya?

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman, AUR?

Vă rog, aveţi două interpelări, prezentaţi una.

Domnul Dragoş-Florin Coman:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Stimate domnule ministru,

Premierul României, domnul Ilie Bolojan, a anunţat, recent, faptul că în perioada imediat următoare va fi demarată procedura listării pe bursă a unor companii de stat. Conform unor surse, cel mai probabil ar fi vorba de Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti - CNAB, CEC Bank şi Hidroelectrica.

Potrivit surselor publice, în anul 2024, aceste companii naţionale au înregistrat profituri considerabile: Hidroelectrica - 4,1 miliarde lei; CEC Bank - 668 milioane de lei şi CNAB - 600 milioane de lei -, mai ales în condiţiile în care ele, companiile, au fost administrate de către diverşi oameni promovaţi de partidele politice, oameni ce nu aveam competenţe cu domeniul de activitate. Şi, cu toate acestea, companiile au înregistrat profituri.

În acest context, vă rog să aveţi amabilitatea de a clarifica următoarele aspecte:

1. Care este suma preconizată a intra la bugetul de stat, în urma listării pe bursă a acestor companii?

2. În situaţia ipotetică în care marja de profit aferentă anului 2024 s-ar menţine şi după momentul listării pe bursă, care ar fi sumele încasate la bugetul de stat?

3. Care este raţiunea economică strategică şi de oportunitate care stă la baza deciziei de listare la bursă?

4. Care este procentul de acţiune aferent fiecărei companii pe care intenţionaţi să o listaţi la bursă?

Vă solicit răspuns în scris.

Cu mulţumiri.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cosmin Hristu, AUR.

Vă rog.

Domnul Cosmin Hristu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului ministru Alexandru Nazare, ministrul finanţelor.

Obiectul interpelării mele de astăzi vizează necesitatea unificării procedurilor şi instituţiilor portuare din Constanţa Nord şi Constanţa Sud - Agigea.

Astăzi doresc să readuc în atenţia dumneavoastră o problemă care afectează direct eficienţa celui mai important nod logistic al României, Portul Constanţa.

De ani de zile, Portul Constanţa continuă să funcţioneze ca două entităţi distincte - Constanţa Nord şi Constanţa Sud - Agigea. Această divizare artificială generează o birocraţie inutilă, dublarea procedurilor şi pierderi semnificative de timp şi bani.

O navă care descarcă în Constanţa Nord, dar are destinaţia finală în Agigea, trebuie să reia formalităţile vamale şi de frontieră ca şi cum ar intra într-un alt port.

Această situaţie se regăseşte şi în cazul celorlalte instituţii ale statului - Autoritatea Navală Română, Poliţia de Frontieră, Direcţia Sanitar-Veterinară şi Direcţia de Sănătate Publică, care, în lipsa unei coordonări comune, sunt nevoite să se deplaseze permanent de la o vamă la alta.

Propun, aşadar, unificarea modului de aplicare a procedurilor vamale, având în vedere că la nivelul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa există o singură structură organizatorică pentru ambele porturi - Constanţa şi Constanţa Sud, Agigea.

Astfel, am avea două mari beneficii:

1. Scurtarea timpilor de derulare a procedurilor vamale;

2. O economie de personal şi resurse la nivelul conducerii şi instituţiilor implicate în activitatea celor două porturi.

Este evident că Portul Constanţa are potenţialul de a redeveni lider regional, însă acest lucru se poate realiza doar prin reforma administrativă coerentă şi o viziune unitară de dezvoltare.

Întrebarea mea este următoarea:

Ce măsuri concrete intenţionaţi să luaţi pentru a asigura unificarea procedurilor şi coordonarea instituţiilor portuare, astfel încât Portul Constanţa să funcţioneze ca un singur port modern, eficient şi competitiv la nivel regional?

Vă mulţumesc.

Deputat de Constanţa, Hristu Cosmin.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

În continuare, doamna Ramona-Ioana Bruynseels.

Domnul Nicolae Mîndrescu, AUR?

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv, AUR?

Vă rog.

O interpelare.

Domnul Ciprian-Constantin Paraschiv:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare adresată domnului ministru Dragoş Pîslaru, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Obiectul întrebării: "Microbuze şcolare electrice - stadiul controlului depus".

Stimate domnule ministru,

Transportul şcolar reprezintă pentru mii de copii din România singura şansă de a ajunge zilnic la şcoală în condiţii decente şi sigure. Pentru aceşti elevi, în special din mediul rural, microbuzele şcolare nu sunt un moft, ci o necesitate absolută de care depinde viitorul lor educaţional şi, în multe cazuri, chiar şansa de a nu abandona şcoala.

În acest context, achiziţiile de microbuze şcolare electrice, finanţate din fonduri europene şi naţionale, ar trebui să fie un exemplu de responsabilitate, transparenţă şi corectitudine.

Din păcate, în judeţul Iaşi au fost semnalate achiziţii la preţuri exorbitante, care au ridicat numeroase semne de întrebare, inclusiv din partea presei locale şi naţionale. Tocmai de aceea, opinia publică are nevoie de răspunsuri clare şi ferme privind modul în care au fost gestionate aceste fonduri.

Având în vedere că aţi dispus efectuarea unui control asupra acestor achiziţii, vă rog să-mi comunicaţi următoarele:

1. Care au fost rezultatele controlului dispus şi ce neconformităţi au fost identificate?

2. Au fost dispuse măsuri în urma controlului?

3. Au fost transmise sesizări către alte instituţii? Dacă da, care sunt acestea şi care este stadiul acestora?

Vă solicit ca răspunsurile să fie transmise oral şi în scris.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Antonio Popescu, AUR.

Vă rog.

Domnul Antonio-Gabi Popescu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Interpelare parlamentară îndreptată către domnul Ilie Bolojan, prim-ministrul României.

Obiectul interpelării parlamentare: "Situaţia gravă din cadrul DGASPC Vâlcea şi necesitatea alocării urgente de fonduri din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului".

Stimate domnule prim-ministru,

Vă adresez prezenta interpelare, în contextul unei crize sociale fără precedent care afectează Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Vâlcea. Această instituţie, care are în grijă copii abandonaţi, persoane cu dizabilităţi şi vârstnici aflaţi în situaţii-limită a ajuns în imposibilitatea de a-şi onora obligaţiile elementare: plata salariilor, asigurarea hranei, a medicamentelor şi a condiţiilor minime de trai.

Peste 1.000 de angajaţi ai DGASPC Vâlcea au intrat în grevă generală, fiind exasperaţi de întârzierile salariale şi de lipsa de soluţii reale din partea autorităţilor. Activitatea instituţiei este, practic, paralizată, cu excepţia unor servicii minimale de urgenţă, ceea ce pune în pericol direct siguranţa şi viaţa celor mai vulnerabili dintre cetăţeni. Această situaţie a fost cauzată, printre altele, de o eroare administrativă gravă: bugetarea fondurilor pentru doar 6 luni.

În prezent, DGASPC Vâlcea a devenit un caz unic în România, fiind prima instituţie de acest fel, care nu mai are resurse nici pentru salarii şi nici pentru nevoile de bază ale beneficiarilor.

Domnule prim-ministru,

Aveţi la dispoziţie Fondul de rezervă bugetară al Guvernului, instrument prevăzut tocmai pentru situaţii excepţionale şi de urgenţă. Criza de la DGASP Vâlcea nu mai suportă amânare: peste 1.000 de angajaţi şi mii de beneficiari se află în pragul dezastrului social.

Vă solicit, prin prezenta interpelare, următoarele:

1. Alocarea de urgenţă a fondurilor necesare din Fondul de rezervă bugetară pentru acoperirea cheltuielilor de personal şi funcţionare ale DGASPC Vâlcea, astfel încât instituţia să-şi poată continua activitatea fără a pune în pericol viaţa şi siguranţa beneficiarilor;

2. Dispunerea unei anchete administrative, pentru a stabili cauzele bugetării eronate şi responsabilităţile celor care au permis această situaţie intolerabilă.

Şi 3. Adoptarea unor măsuri structurale pentru a preveni repetarea unor asemenea crize, printr-un mecanism de finanţare stabil, transparent şi predictibil al DGASPC-urilor din întreaga ţară.

Vă rog să trataţi această situaţie cu prioritate maximă şi să dispuneţi măsurile necesare pentru a evita colapsul total al sistemului de asistenţă socială din judeţul Vâlcea.

Aştept răspuns scris şi verbal.

Cu consideraţie, deputat Antonio Popescu, Circumscripţia nr. 40 Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Doamna Ionelia-Florenţa Priescu, AUR?

Domnul Nicolae-Mirel Ion, SOS România?

Doamna Elena-Laura Toader, SOS România?

Doamna Andreea-Petronela Cîmpianu, SOS România?

Şi domnul Brian Cristian, USR.

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată prim-ministrului Ilie Bolojan şi are ca obiect: "Introducerea obligatorie a sistemelor GPS pe autoturismele instituţiilor publice".

Stimate domnule prim-ministru,

În calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Bihor, aţi arătat că, prin măsuri ferme şi clare, se poate reduce risipa de resurse publice. Implementarea sistemelor de monitorizare GPS a dus atunci la scăderea consumului de carburant şi a cheltuielilor aferente parcului auto, iar ulterior măsura a fost extinsă la instituţiile din subordine. Rezultatele sunt cunoscute, apreciate şi au fost o sursă de inspiraţie şi pentru alte administraţii: mai multă transparenţă şi economie la buget.

Consider că un asemenea demers ar trebui aplicat şi la nivel naţional, de la instituţiile centrale până la cele locale. Tocmai de aceea, în mandatul trecut, am iniţiat un proiect legislativ pentru introducerea de sisteme GPS pe autoturismele instituţiilor publice. Propunerea a fost respinsă atunci, dar am redepus proiectul anul acesta, convins că este o măsură de bun-simţ, care aduce atât transparenţă, cât şi economii substanţiale pentru bugetul public.

Este adevărat că implementarea presupune un impact bugetar iniţial, dar experienţa arată că, într-un singur an fiscal, economiile generate acoperă aceste cheltuieli. Vă transmit ataşat un tabel cu datele colectate de la ministere, rezultate în urma interpelărilor pe care le-am adresat în mandatul trecut. Din aceste răspunsuri reiese clar dimensiunea consumului şi a cheltuielilor. Doar la nivelul instituţiilor centrale, cu o reducere minimă estimată de 30%, nu de 40%, cât aţi reuşit în Bihor, sau procentele mai mari obţinute în mediul privat, economia anuală ar fi de aproximativ 100 de milioane de lei. Este o măsură care ar susţine şi direcţiile de reformă pe care le-ţi propus la nivel naţional şi pe care le susţin.

Avem şi ministere care au făcut paşi concreţi în această direcţie. Ministerul Mediului, de exemplu, a introdus, prin ordin de ministru, obligativitatea montării de GPS-uri pe autoturismele din subordine; la Romsilva, de exemplu.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi următoarelor întrebări:

1. Care este poziţia dumneavoastră cu privire la această iniţiativă şi la măsurile propuse?

2. Susţineţi aplicarea acestei măsuri la nivel naţional? Dacă da, luaţi în considerare să iniţiaţi o ordonanţă de urgenţă prin care măsura să fie implementată unitar?

Aştept răspunsul dumneavoastră în scris, conform prevederilor legale.

Cu consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR, Maramureş.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Pentru colegii care au fost nominalizaţi, dar care nu şi-au prezentat aceste interpelări, nefiind prezenţi, acestea vor rămâne în scris.

Nemaifiind alte solicitări, declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.42.