Dezbateri parlamentare

Domnul Marian Sorin Paveliu:

"Ministrul sănătăţii are datoria morală să facă o investigaţie transparentă la Spitalul Colentina pentru a demonstra nevoia reală a schimbării modului de conducere a spitalelor din România"

În urmă cu o luna şi jumătate, doamna doctor Mihaela Leventer, medic primar dermatolog în Spitalul clinic Colentina, mi-a adresat un memoriu, prin care semnala modul abuziv de conducere precum şi presiunile la care este supusă de directorul instituţiei. Situaţia respectivă a fost adusă la cunoştinţa domnului ministru al sănătăţii Eugen Nicolăescu.

In absenţa unei reacţii oficiale din partea executivului, conflictul de la spitalul Colentina s-a escaladat, aseară putând citi pe ediţia on-line a unui cotidian faptul că respectivei doctoriţe i s-a desfăcut contractul de muncă.

Consider că situaţia din acest mare spital universitar bucureştean este reprezentativă, putând fi utilizată pentru un scurt şi necesar studiu de caz.

Directorul spitalului, conferenţiarul Sorin Simion, a fost ministru adjunct în perioada guvernării PSD, a făcut uz de relaţia sa privată cu vârful conducerii partidului de guvernământ din acea vreme, a fost un apropiat al rectorului universităţii din perioada 2000-2004, senatorul PSD Laurenţiu Popescu, a jucat un rol activ în punerea în scena a demisiei ministrului sănătăţii Mircea Beuran, a fost un deschizător de drumuri în privatizarea laboratorului de analize medicale a spitalului tocmai către firma directorului Casei de asigurări sociale de sănătate a municipiului Bucureşti, a pus umărul la promovarea tinerei soţii a rectorului Universitarii de Medicina şi Farmacie Bucureşti, promovare spectaculoasă, dar în mod clar situată la limita dintre legal şi ilegal, etc. Modalitatea de conducere feudală, asupra căreia m-am referit şi în alte ocazii, s-a manifestat şi prin faptul ca a fost unul din directorii care nu au putut suporta ideea ca peste autoritatea sa, măcar în scripte, în consiliul de administraţie să existe un preşedinte. Astfel, ca prin minune, după ce consiliul de administraţie s-a constituit, a organizat concurs de director, câştigat tot de vechiul director, preşedintele C.A. şi-a dat demisia pentru a fi ales în locul vacantat, tocmai membrul de drept, "noul" director.

În mod paradoxal, notorietatea în presa laică a directorului Simion s-a datorat însă unei "buturugi mici", doctoriţa Leventer, care, împreuna cu mai mulţi colegi din secţia de dermatologie a spitalului, s-a ambiţionat să se lupte cu un adevărat sistem de relaţii pentru a se apăra şi pentru a demasca faptul ca Legea spitalelor a permis expunerea medicilor neînregimentaţi în sistemul feudal să aibă de ales intre părăsirea spitalului şi calvarul impus de un director. Presa a intervenit de fiecare dată însă, atunci când este vorba de cetăţeni de rând, scânteia aprinsă de jurnalişti nu se transformă niciodată în vâlvătaie.

Pierderea locului de muncă de către doamna doctor Leventer se datorează şi faptului că demersurile la nivelul Ministerului Sănătăţii şi Direcţiei Sanitare au demonstrat ca ministrul nu are puterea de a interveni. Pur şi simplu, directorii de spitale sunt deasupra legii. Vizita "la faţa locului" făcută de actualul consilier al Primului ministru, dl.Ioan Roman, secretar de stat în MS cu ceva timp în urmă, s-a limitat la prerogativele oferite de funcţie, încercând doar o inutilă mediere ce s-a dovedit a fi fost eşuată.

Solicit pe această cale, în mod public, ca Ministrul Sănătăţii să decidă imediat efectuarea unei investigaţii administrative, publice, transparente, cu accesul integral al reprezentanţilor mass media, asupra acestui adevărat studiu de caz. Se va putea face o necesară radiografie privitoare la relaţia dintre director şi salariaţii oricărui spital universitar din România, asupra dezechilibrului care exista intre grupurile de interese coagulate prin intermediul cadrelor didactice numite în consiliile de administraţie şi reprezentanţii autoritarilor sanitare locale şi centrale, asupra limitelor responsabilităţii conducerilor spitalelor şi a portiţelor deschise spre abuz. Aceasta demonstraţie practică poate şi trebuie să reprezinte cea mai elocventă dovadă privind necesitatea reformării din temelii a spitalului românesc în încercarea de a stopa criza financiară şi morală în care se scaldă sistemul sanitar.

Avem datoria, domnule ministru, de a transa aceasta situaţie.

În cazul în care abuzurile semnalate în mod repetat şi filtrate de presa se vor dovedi reale avem datoria schimbării sistemului, asumându-ne orice risc. În cazul în care întregul conflict se va dovedi doar un foc de paie, cu conotaţii subiective şi individuale, avem de asemenea datoria de a opri eventualul prejudiciu de imagine care s-a produce directorului instituţiei menţionate.

Electoratul ne-a dat votul sub sloganul "Dreptate şi Adevăr". Este timpul de a pune acest crez în practică.