|
Domnul Ion Codescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Foarte pe scurt, serviciile de probaţiune au fost înfiinţate încă din 2000, răspuns natural al procesului de reformă al sistemului judiciar şi de aliniere la standardele comunitare. Privesc decongestionarea penitenciarilor şi reducerea costurilor determinate de numărul mare de persoane deţinute, desfăşurau la început activităţi importante în procesul de individualizare a pedepselor, de asistenţă şi consilierea persoanelor condamnate. În plus, prin legislaţia adoptată în 2004 au dobândit unele competenţe suplimentare în ceea ce priveşte protecţia victimelor infracţiunilor şi promovarea şi protecţia drepturilor copilului. Deşi serviciile de probaţiune au fost înfiinţate în 2001, totuşi, personalul specializat nu beneficiază de un statut special. Ca atare, exact acesta este obiectul proiectului de lege, să stabilească precis o serie de prevederi privind atribuţiile personalului, drepturile şi obligaţiile acestuia, formarea profesională, începerea profesiei, modificarea, suspendarea şi încetarea raporturilor de serviciu, incompatibilităţile şi răspunderea disciplinară. Acestea fiind spuse, vă rugăm să fiţi de acord cu aprobarea proeictului de lege. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Cornel Ştirbeţ: În conformitate cu prevederile art.95 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată în fond cu dezbaterea acestui proiect de lege. Camera Deputaţilor este Cameră decizională. Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. De asemenea, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisia pentru muncă şi protecţie socială au avizat favorabil proiectul de lege, conform avizelor transmise. Proiectul de lege supus dezbaterii are ca obiect reglementarea statutului personalului de specialitate, specific serviciilor de protecţie a victimelor şi reintegrării sociale a infractorilor, denumite în viitor "servicii de probaţiune". Reorganizarea sistemului judiciar din România a impus o diferenţiere clară a rolului şi responsabilităţilor pe care fiecare instituţie o are în acest sistem care s-a transpus inclusiv la nivelul statutului şi drepturilor corespunzătoare categoriilor de personal angajat. Ca urmare, au apărut mai multe proiecte de lege care reglementează separat pentru magistraţi, personalul auxiliar de specialitate şi personalul de specialitate din aparatul justiţiei, statutul şi celelalte drepturi corespunzătoare. Plasat în acest context, prezentul proiect de lege prin care se intenţionează definirea statutului consilierilor de probaţiune ca personal de specialitate în sistemul justiţiei, este o parte importantă a acestui demers de diferenţiere şi clarificare a rolului instituţiilor publice în sistemul judiciar. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a dezbătut şi propune plenului Camerei Deputaţilor aprobarea Proiectului de Lege privind statutul personalului de probaţiune cu amendamentele admise care sunt redate în Anexa 1 la prezentul raport. Amendamentele respinse sunt redate în Anexa 2. În raport de obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Petre Ungureanu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Tocmai, din partea Grupului parlamentar al PNL am să vă rog să votaţi pentru admiterea acestui proiect de lege. Am să vă spun că ieri am primit în casetă o carte, se numeşte "Sistemul penitenciar în România în perioada 1995-2004" şi am reuşit ieri aproape să citesc, ieri şi aseară. Vreau să vedeţi că legea pe care astăzi o propunem şi pentru care vă rog să votaţi, este în strictă legătură cu cartea, pe care ieri am primit-o şi pe care vă rog cu mult respect să încercaţi, cei care o aveţi şi cei care doriţi s-o citiţi. Ea se referă la condiţiile improprii de cazare în penitenciare. Sigur că veţi spune n-are nici o legătură asta cu ceea ce vorbim astăzi. Ba da, are, pentru că legea probaţiunii se referă exact la crearea serviciilor specializate pentru reinserţie socială, aşa cum au fost ele cândva denumite. Pe lângă tribunale, pe lângă curţi de apel, pe lângă judecătorii există aceste secţii, numai că n-au avut totdeauna specialiştii necesari. Veţi spune mulţi dintre dumneavoastră, sigur, eşti pedepsit şi trebuie să suporţi regimul cazon din penitenciar. Aşa este în mare parte, însă drepturile fundamentale ale omului, chiar ale omului arestat au fost încălcate cu brio, aş putea spune, în penitenciarele din România. Avem o supraaglomerare în penitenciare, în săli, în dormitoare, 80-90-100 de deţinuţi în paturi suprapuse pe patru nivele, iar volumul de aer necesar unui om care să supravieţuiască, nu să trăiască este de minimul 6 metri cubi. Vreau să vă spun că, în România, într-un penitenciar, un deţinut care este tot om are 1,4 mc, de aceea avem o frecvenţă foarte mare a cazurilor de îmbolnăviri de boli respiratorii şi mai ales cele digestive. Regimul medical este sub orice critică. Vreau să vă spun că există medici în penitenciare, medici care acordă în medie cam 5 minute pentru fiecare deţinut. Pentru că, tot aceiaşi medici sunt şi medici generalişti de familie pentru familiile cadrelor de la penitenciare. Dincolo de asta, există agresiuni sexuale în penitenciare de care nimeni nu vorbeşte. O să mă întrebaţi ce legătură are asta, respectiv regimul de detenţie din penitenciar, cu ceea ce votăm noi astăzi. Are o legătură foarte mare, pentru că regimul de reincludere socială a celor care ies din penitenciare trebuie să fie făcut de specialişti sub supraveghere. Pentru că, regimul de detenţie în România a fost gândit pe principii stahanoviste şi foarte multe dintre infracţiunile care la ora actuală sunt pedepsite cu închisoare, exclusiv cu închisoare, şi mă refer la infracţiunile de furt, depăşesc numărul de deţinuţi din penitenciarele României, depăşeşte de 6-7 ori oricare nivel din ţările civilizate. Suntem pe primele 3-4 locuri în lume la numărul de deţinuţi pe cap de locuitor, la suta de mii de locuitori. De aceea, cred că noi trebuie să acordăm o importanţă deosebită regimului de după executarea pedepselor şi în aşa fel gândit încât judecătorii, atunci când pronunţă soluţii, să nu mai pronunţe neapărat în toate infracţiunile soluţia de închisoare cu privare de libertate, existând şi variante separate. Acest proiect de lege este în strânsă legătură cu celălalt, de care ştiţi cu toţii că am mai vorbit, e vorba de modul de executare a pedepselor privative de libertate, toate văzute într-o economie generală, cred că ne putem permite să le votăm astăzi, aceste noi principii, pentru că ele, după părerea mea, vor rezolva o problemă mare, legată de..., până la urmă, de regimul la care sunt supuşi oameni, cetăţeni ai acestei ţări. Repet, fără să vorbim de oameni vinovaţi sau nu, sunt oameni care până la pronunţarea definitivă a hotărârii de condamnare suportă acelaşi regim de detenţie sau de reţinere ca unul vinovat şi cred că nu acest lucru este baza. Deci, în concluzie, vă rog să votaţi acest proiect de lege.
|
|
Domnul Bogdan Olteanu: Vă mulţumesc, domnule deputat. Dacă există alte intervenţii la dezbateri generale? Nu. Vă mulţumesc. În aceste condiţii, vă propun să trecem la lucrul pe raport. Există un singur amendament respins, dacă el va fi susţinut, îl voi supune dezbaterii. La pct.1, titlul legii. Observaţii? Propuneri? Nu. Vă mulţumesc. De al pct.2 la pct.10, dacă există observaţii, propuneri? Nu. Vă mulţumesc. De la pct.11 la pct.20, dacă există observaţii? Propuneri? Nu. Vă mulţumesc. De la pct.21 la pct.30, dacă există observaţii, propuneri? Nu. Vă mulţumesc. De la pct.31 la pct.40. Observaţii? Propuneri? Nu sunt. De la pct.41 la pct.50? Nu sunt. De la pct.51 la pct.60? De la pct.61 la pct.70? Nu sunt. De la pct.71- la pct.80? De la pct.81 la pct.90? De la pct.91 la pct.100? De la pct.101 la pct.104 dacă există observaţii şi propuneri? Nu sunt. Există un amendament respins. Înţeleg că nu se mai susţine. Da. Vă mulţumesc.
|