Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Continuăm cu prezentarea de interpelări.

Domnul Alexandru Muraru?

Doamna Raluca-Maria Borta?

Domnul Teniţă?

Domnul Onuţ-Valeriu?

Domnul Călin Bota?

Domnul Gheorghe Rusu?

Doamna Gavrilă?

Domnul Toda?

Domnul Miruţă?

Domnul Ghiţă?

Domnul Daniel-Florin Ghiţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată ministrului justiţiei, Alina Gorghiu.

Obiect - "Sesizarea Parchetului în cazul primarului municipiului Satu Mare".

În perioada 27 iunie - 26 septembrie 2023, în ziarul "Cotidianul", una din cele mai vechi, citite şi prestigioase publicaţii din România, au fost publicate 5 articole, sub titlul generic "Primarul UDMR din Satu Mare, acompaniat şi telecomandat din pustă", care au fost preluate şi de alte site-uri centrale sau locale. În aceste articole sunt aduse, în mod documentat, grave acuzaţii primarului municipiului Satu Mare, Gábor Kereskényi - UDMR -, cu privire la săvârşirea unor potenţiale fapte de corupţie sau asimilate acestora - luare de mită şi abuz în serviciu.

În esenţă, primarului municipiului Satu Mare i se impută, în primul rând, că ar fi favorizat o firmă acoperită a serviciului de spionaj ungar, precum şi firma milionarului maghiar Tamás Leisztinger, cunoscut ca fiind un apropiat al premierului Ungariei, Viktor Orbán, în achiziţionarea hotelului-emblemă al oraşului, "Dacia", prin neexercitarea dreptului legal de preemţiune.

În al doilea rând, i se impută că ar fi neglijat şi ar fi defavorizat Ştrandul Termal din Satu Mare, care se află în proprietatea municipiului, pentru a favoriza ştrandul privat Aquastar, construit şi inaugurat de un deceniu, care se află sub auspiciile Bisericii Romano-Catolice din Satu Mare şi în administrarea firmei Solarex, care are patronat maghiar.

În al treilea rând, i se impută că ar fi favorizat o firmă locală de construcţii şi asfaltări, cu patronat maghiar, Tarr Const, din Livada, judeţul Satu Mare, care a prosperat rapid în urma favorizării la licitaţii şi a dobândirii unui monopol municipal asupra principalelor lucrări publice, după care a sprijinit-o să fie preluată de către o firmă de apartament din Budapesta, în conturile căreia se vor scurge banii sătmărenilor, reprezentând taxe şi impozite locale, precum şi fondurile primite de la Guvernul României şi de la Uniunea Europeană.

În al patrulea rând, i se impută că, în schimbul unor servicii asigurate Bisericii Romano-Catolice din Satu Mare, constând în retrocedarea unor imobile pentru care Primăria Municipiului Satu Mare achită chirii lunare substanţiale, ar fi primit, cu titlu de mită din partea reprezentanţilor legali ai acesteia, o suprafaţă de teren de 3.578 m², situată în zona lacului Cubic din Satu Mare, care a fost disimulată prin încheierea unui contract de vânzare-cumpărare cu soţia sa.

În al cincilea rând, i se impută că ar fi accesat fraudulos fonduri europene în sumă de 138.000 de euro, în şi pe numele soţiei sale, cu care a construit o pensiune agroturistică în localitatea Lazuri.

În al şaselea rând, i se impută că, în schimbul aprobării unui plan de urbanism zonal - PUZ - şi a eliberării unei autorizaţii de construcţie, ar fi primit drept mită suma de 500.000 de euro, o parte în contul soţiei sale şi o parte pe teritoriul Ungariei, de la un om de afaceri din Satu Mare, care este patronul firmei Esedra.

Având în vedere multitudinea şi gravitatea infracţiunilor imputate primarului municipiului Satu Mare, Kereskényi Gábor, prin articolele de presă sus-menţionate, vă solicit să-mi comunicaţi dacă s-a sesizat cu privire la acestea vreo unitate de parchet din cadrul DNA, DIICOT sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, urmând ca, în caz afirmativ, să-mi precizaţi parchetul sesizat, numărul şi data înregistrării dosarului, care constituie informaţii de interes public. În caz contrar, vă solicit să sesizaţi dumneavoastră unitatea de parchet competentă, ţinând cont că, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituţia României, procurorii îşi desfăşoară activitatea sub autoritatea ministrului justiţiei.

Solicit răspuns scris şi oral.

Daniel Ghiţă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Zetea?

Domnul Mărgărit? Nu.

Doamna Hanellore Hangan? Nu.

Domnul Puşcaşu?

Domnul Albişteanu?

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă (din sală):

Aici.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă (din sală):

Albişteanu şi Ivănuţă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi domnul Ivănuţă.

Vă rog.

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă (din sală):

Avem două interpelări.

Pot să citesc una după alta sau...?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Una. (Vociferări.)

Domnul Cristian-Daniel Ivănuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare către doamna Raluca Turcan, ministrul culturii.

Subiectul interpelării - "Ruinele Conacului Rosetti-Catargiu din Răducăneni".

Doamnă ministru,

Conacul Rosetti-Catargiu din Răducăneni, judeţul Iaşi, clădire înscrisă pe lista monumentelor istorice este, în prezent, doar o umbră a ceea ce a fost odată. Conacul a fost construit la jumătatea secolului al XIX-lea, găzduind, în perioada sa de glorie, întâlniri importante, la care participau membri ai familiilor boiereşti de renume şi importanţi oameni de stat în acea vreme. După moartea marelui politician român, Lascăr Rosetti, conacul a revenit nepoatei sale, Ana Rosetti.

Între anii 1950 şi 1984 conacul a funcţionat ca spital de psihiatrie, iar după efectuarea unor lucrări de reamenajare a grădinii conacului, aici s-au desfăşurat şi activităţi pentru copii.

Degradarea imobilului a început odată cu izbucnirea unui incendiu care a provocat daune semnificative. Pe măsura trecerii timpului, starea clădirii s-a înrăutăţit şi mai mult.

La începutul anului 2022 circula informaţia conform căreia lucrările de reabilitare la Conacul Rosetti-Catargiu vor fi începute în cursul acelui an. În momentul de faţă, conacul este tot în stare de ruină.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă punem întrebarea:

Când apreciaţi că vor fi realizate lucrările de restaurare a conacului Rosetti-Catargiu şi când va putea fi deschis publicului?

Solicităm răspuns în scris.

Deputaţi AUR de Iaşi, Mihail Albişteanu şi Cristian-Daniel Ivănuţă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Acatrinei? Nu.

Doamna Hărătău?

Domnul Toma?

Domnul Tuhuţ? Nu.

Domnul Brian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Sorin Grindeanu, ministrul transporturilor, şi are ca obiect "Pericolul căilor ferate nesemaforizate din judeţul Maramureş".

Domnule ministru,

Siguranţa pe drumurile judeţene, intens circulate, ar trebui să fie o prioritate la nivelul autorităţilor administraţiei publice judeţene. O problemă, care periclitează această siguranţă, este reprezentată de căile ferate, care se intersectează cu drumurile judeţene şi nu prezintă nici măcar minimul de condiţii de siguranţă pe care ar trebui să îl aibă. Consecinţele lipsei de semnalizare şi de semaforizare a acestor căi ferate adesea se materializează prin accidente fatale în rândul şoferilor neatenţi. Evitarea accidentelor este de datoria şoferilor, însă prevenirea lor şi asigurarea tuturor mijloacelor necesare pentru a menţine drumurile sigure este a autorităţilor publice.

În judeţul Maramureş, problema a fost semnalată în cazul trecerii de cale ferată din oraşul Ulmeni, care face parte din Magistrala CFR 400 şi se regăseşte localizată pe Drumul Judeţean 108/A. Deoarece semaforizarea acestei căi ferate lipseşte cu desăvârşire, pe parcursul anilor au avut loc o serie de accidente grave. Deşi au existat promisiuni, în spaţiul public, potrivit cărora această problemă devenise o prioritate în agenda autorităţilor publice, situaţia este în continuare aceeaşi. Demersurile care au fost realizate în acest sens sunt necunoscute, chiar dacă subiectul este unul relevant şi capabil să afecteze vieţile cetăţenilor.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

- Care este numărul de accidente care au avut loc la trecerea de cale ferată de pe Drumul Judeţean 108/A, în ultimii 5 ani? Vă rog să îmi oferiţi datele defalcat, anual;

- Care sunt procedurile care trebuie urmate în procesul de semaforizare a unei căi ferate?;

- Care sunt avizele necesare şi de la ce instituţii trebuie obţinute, pentru a putea întreprinde acţiunea de semaforizare a unei căi ferate?;

- Care au fost demersurile întreprinse de către autorităţile judeţului Maramureş pentru a remedia problema trecerii de cale ferată de pe Drumul Judeţean 108/A?;

- A fost inclusă problema reabilitării căii ferate de pe Drumul Judeţean 108/A în vreun proiect la nivel judeţean? Dacă răspunsul este pozitiv, vă rog să menţionaţi proiectul şi să îmi prezentaţi care este stadiul actual de reabilitare al trecerii de cale ferată;

- Având în vedere faptul că această problemă a fost semnalată de cel puţin 2 ani, când se estimează că se vor termina demersurile întreprinse pentru semaforizarea trecerii de cale ferată?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Cu consideraţie, Brian Cristian, deputat de Maramureş.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Alda.

Domnul Adrian Alda:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Mircea Fechet.

Obiectul interpelării - "Participarea eficientă a magazinelor izolate la Sistemul de Garanţie-Returnare".

Domnule ministru,

Sistemul de Garanţie-Returnare a fost implementat şi în România, începând cu data de 30 noiembrie. Această soluţie eficientă şi necesară reciclării recipientelor din sticlă şi plastic i-a convins pe aproximativ 80% din operatorii economici să se înregistreze online pe RetuRO SGR. Şi totuşi această problemă a colectării sticlelor goale rămâne şi se şi justifică parţial pentru magazinele izolate, aflate pe dealurile sau vârfurile de munte greu accesibile.

Vă rog să-mi comunicaţi ce măsuri aveţi în vedere pentru facilitarea accesului la Sistemul de Garanţie-Returnare al micilor magazine situate în zone, la care se ajunge în continuare cu greutate.

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, Adrian Alda, deputat de Arad.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Huţu?

Domnul Şlincu?

Domnul Miftode?

Domnul Wiener?

Domnul Adrian Wiener:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată ministrului sănătăţii, domnul Alexandru Rafila, şi vizează normele de aplicare a Legii nr. 269 din octombrie 2023 privind gestionarea deşeurilor farmaceutice.

Stimate domnule ministru,

La 1 ianuarie 2024 intră în vigoare Legea nr. 269 din 10 octombrie 2023 privind gestionarea deşeurilor farmaceutice provenite de la populaţie.

Conform acestei legi, medicamentele expirate şi cele neutilizate, provenite de la populaţie, sunt considerate deşeuri periculoase şi vor putea fi duse în punctele de colectare amenajate în curţile spitalelor.

De asemenea, conform legii, costurile pentru desfăşurarea operaţiunilor de către spitalele publice sau private sunt asigurate prin transferuri de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Sănătăţii, către bugetul Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, iar metodologia este stabilită prin norme aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii.

Aşadar, domnule ministru, întrebările mele se referă la demersurile făcute de minister pentru ca această lege să aibă efectele scontate:

- Consideraţi oportună informarea spitalelor asupra acestei responsabilităţi care le va reveni de la 1 ianuarie 2024, de a amenaja puncte de colectare cu signalistica adecvată, astfel încât accesul din stradă al populaţiei spre punctul de colectare să fie facil?;

- Şi, în al doilea rând, pentru ca legea să fie funcţională, metodologia aprobată prin ordin de ministru, metodologie despre care se face vorbire în lege, ar trebui aprobată, pentru ca spitalele să poată încheia acte adiţionale la contractele pe care le au cu furnizorii de servicii de preluare şi neutralizare a acestor deşeuri. În ce stadiu se află acest ordin de ministru?

Cu consideraţie, deputat al USR de Arad, Adrian Wiener.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Focşa.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian Burduja, ministrul energiei, şi domnului George Sergiu Nicolescu, preşedintele ANRE - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei.

Tema, subiectul - "Situaţiile în care furnizorii au crescut nefundamentat preţurile la gaze" Ce face Guvernul?

Domnule ministru,

Domnule preşedinte,

Paradoxal, în timp ce în toată Europa preţurile la gaze scad, ajungând la un nivel minim, în timp ce stocurile de gaze pe care le avem în depozite sunt aproape de sută la sută capacitate, în România au apărut situaţii de furnizori care au crescut nefundamentat preţurile! Desigur, acest lucru nu se resimte la nivelul populaţiei, întrucât preţurile sunt plafonate, dar, în final, tot noi, cetăţenii, pierdem, pentru că, după cum se ştie, statul decontează diferenţa faţă de preţul plafonat.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să îmi transmiteţi nominal ce furnizori au crescut preţurile la gaze şi ce măsuri aţi dispus pentru a verifica dacă aceste creşteri au o bază reală, precum şi la cât se ridică suma totală pe care statul o are de plată, defalcat, pentru fiecare furnizor în parte.

Domnule preşedinte al ANRE,

Aveţi obligaţia, conducând o autoritate administrativă autonomă, cu personalitate juridică, sub control parlamentar, finanţată integral din venituri proprii, independentă decizional, organizatoric şi funcţional şi care are ca obiect de activitate elaborarea, aprobarea şi monitorizarea aplicării ansamblului de reglementări obligatorii la nivel naţional, necesar funcţionării sectorului şi pieţei energiei electrice, termice şi a gazelor naturale, în condiţii de eficienţă, concurenţă, transparenţă şi protecţie a consumatorilor, aveţi obligaţia să vă îndepliniţi toate funcţiile cu care Parlamentul v-a învestit.

Având în vedere că o serie de furnizori au mărit nejustificat preţurile la gaze, îndatorând astfel şi mai mult statul, adică pe noi toţi, domnule preşedinte al ANRE, vă solicit să dispuneţi controale prin care să verificaţi aspectele ce ţin de temeiul care a fundamentat aceste creşteri.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Dumitru-Viorel Focşa, deputat de Constanţa.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Petreţchi.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educaţiei.

Obiectul interpelării - "Situaţia Liceului Pedagogic «Taras Sevcenko», singurul liceu cu predare în limba ucraineană".

Doamnă ministru,

Mă văd nevoit să atrag atenţia, de data aceasta de la tribuna Camerei Deputaţilor, asupra unei situaţii ruşinoase pentru ministerul pe care îl conduceţi, situaţie care afectează de ani buni învăţământul în limba ucraineană şi care, de peste cinci ani, a rămas fără soluţie.

Situaţia la care fac referire este cea a Liceului Pedagogic "Taras Sevcenko" din Sighetu Marmaţiei, liceu care deserveşte elevi din localităţile cu populaţie ucraineană din judeţele Maramureş şi Satu Mare, precum şi elevi ucraineni refugiaţi în România, şi care se află într-un avansat stadiu de degradare a clădirii, din cauza nesoluţionării situaţiei juridice, precum şi a lipsei de fonduri.

Prima problemă, cea a situaţiei juridice, derivă din faptul că două încăperi ale clădirii în care funcţionează Liceul "Taras Sevcenko" sunt considerate subiectul unui titlu separat, dat fiind istoricul lor legat de un club sportiv mutat între timp în alte spaţii din municipiu.

Un oarecare interes din partea ministerului pe care îl conduceţi, în vederea soluţionării problemei, a putut fi observat în anul 2019, când o echipă din cadrul Ministerului Educaţiei s-a deplasat la Sighetu Marmaţiei pentru a se convinge de nevoile unităţii de învăţământ. Ca urmare a acelei deplasări, au avut loc mai multe întâlniri, atât cu autorităţile locale şi judeţene, cât şi cu Inspectoratul Şcolar Maramureş, în vederea soluţionării situaţiei menţionate, ajungându-se, spre sfârşitul anului trecut, la iniţierea unui proiect de hotărâre de Guvern. Însă, cu toate demersurile menţionate, din păcate, nici până în prezent situaţia nu s-a concretizat.

Cea de-a doua situaţie dificilă cu care se confruntă liceul se referă la reabilitarea sa sau cel puţin întocmirea documentaţiilor necesare asigurării cofinanţării pentru proiectele europene. Această problemă a culminat cu cele petrecute în urmă cu câteva luni, când, la cerinţa liceului menţionat anterior, Consiliul Judeţean a alocat suma de 125.000 de lei pentru reparaţii urgente. Conform legii, Consiliul nu putea să vireze direct suma de bani în conturile liceului, astfel că finanţarea a fost trimisă către Primăria Sighetu Marmaţiei, pentru reabilitarea liceului. În toată această situaţie, Consiliul Local nu a respectat destinaţia finală a finanţării trimise către primărie, alocând fondurile pentru organizarea unui festival folk. Astfel, singurul liceu cu predare în limba ucraineană a rămas şi de această dată fără fonduri pentru reparaţii urgente.

Lipsa de interes a autorităţilor în oferirea de condiţii minime pentru educaţia elevilor afectează şi calitatea actului de predare.

Pentru a compensa neputinţa autorităţilor, este nevoie de implicarea mai multor entităţi private sau a organismelor care reprezintă comunitatea civilă în sprijinirea procesului educaţional.

În acest sens, Uniunea Ucrainenilor din România a trimis mai multe memorii, sesizând problemele cu care se confruntă învăţământul în limba ucraineană, inclusiv problemele Liceului Pedagogic, însă nu putem să nu ne întrebăm, de ce o parte a problemelor semnalate, în special ale liceului în cauză, nu se soluţionează, chiar dacă toate autorităţile publice competente au fost înştiinţate?

Mai mult, în repetate rânduri am adus, încă din anul 2018, de la tribuna Parlamentului, la cunoştinţa Ministerului Educaţiei, situaţia unicului liceu cu predare în limba ucraineană din ţara noastră, însă, din păcate, îmi dovediţi că Ministerul Educaţiei o tratează cu superficialitate.

Răspunsurile evazive date de Ministerul Educaţiei, referitor la situaţia în cauză, au fost aceleaşi de fiecare dată, înţelegându-se că, după mai bine de cinci ani, încă se colectează documentaţia necesară.

Cunoscând deja problemele menţionate anterior, din întrebările şi interpelările scrise, adresate de-a lungul anilor, precum şi din întâlnirile avute cu dumneavoastră, doamnă ministru, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceţi, cu privire la situaţia în care se află Liceul Pedagogic "Taras Sevcenko" şi dacă aveţi de gând să reglementaţi acest aspect? Când şi cum?

Vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.36.