Dezbateri parlamentare

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Cătălin Drulă, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Cătălin Drulă:

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, 15 septembrie 2025, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind, totodată, că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

O să dau cuvântul în ordinea grupurilor parlamentare.

Grupul PSD.

Domnul Romeo-Daniel Lungu este prezent?

Vă rog, aveţi cuvântul, cu rugămintea de a vă încadra în 3 minute.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Daniel-Ovidiu David, ministrul educaţiei şi cercetării

Domnule ministru,

Prin prezenta interpelare, solicit un răspuns clar şi asumat din partea Ministerului Educaţiei cu privire la poziţia exprimată oficial faţă de propunerea legislativă ce vizează modificarea Legii nr. 198/2023 a învăţământului preuniversitar, în sensul introducerii competenţei de educaţie civică aplicată în curriculumul naţional.

Această iniţiativă nu a apărut dintr-un capriciu politic şi nici pentru bifarea unei prezenţe în spaţiul legislativ. Ea are la bază realităţi sociale documentate:

- Scăderea continuă a nivelului de alfabetizare civică în rândul tinerilor;

- Lipsa implicării în viaţa democratică;

- Răspândirea tot mai agresivă a dezinformării şi a discursului extremist;

- Creşterea procentului de tineri care privesc cu toleranţă, sau chiar deschidere, regimurile autoritare, conform datelor şi a altor studii sociologice relevante.

Cu toate acestea, Ministerul Educaţiei a transmis, prin Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare, un răspuns negativ la propunerea formulată. Se invocă faptul că aceste teme s-ar regăsi deja în curriculum, că sunt "integrate" în aria curriculară "Om şi societate" şi că nu este oportună introducerea unei noi abordări din cauza încărcării programului elevilor.

Domnule ministru,

Cu respect, dar cu fermitate, acest răspuns este formal, defensiv şi nu tratează fondul problemei.

În teorie, da, educaţia civică este menţionată în programe.

În practică, însă, este o disciplină tratată superficial, ca materie secundară, predată adesea fără legătură cu realităţile sociale actuale şi, mai ales, fără componentă aplicată.

Nu este suficient să avem noţiuni teoretice despre democraţie în clasa a VII-a. Elevii trebuie să înţeleagă şi cum funcţionează o instituţie, cum pot formula o cerere publică, cum verifică informaţii, cum participă activ la o consultare publică sau la o iniţiativă comunitară.

Ce propunem nu este o materie în plus, ci o clarificare a unei competenţe-cheie, pentru ca educaţia civică să capete caracter practic, coerent şi conectat la prezent. Este o ajustare absolut necesară, nu un moft legislativ.

De altfel, în acelaşi răspuns, ministerul recunoaşte că temele sunt importante şi promite o eventuală valorificare "într-o etapă viitoare", fără orizont de timp, fără un angajament concret. Asta echivalează, în practică, cu amânarea nelimitată a oricărei soluţii reale.

În acest context, domnule ministru, vă adresez următoarele întrebări:

1. Intenţionează Ministerul Educaţiei să revizuiască poziţia exprimată de CNCE şi să susţină introducerea explicită a competenţei de educaţie civică aplicată în viitoare modificări ale planului-cadru pentru învăţământul liceal?

2. Care este calendarul asumat pentru actualizarea curriculumului gimnazial, în special în ceea ce priveşte aria curriculară "Om şi societate"?

3. Ce măsuri concrete şi urgente are ministerul în vedere pentru ca educaţia civică din România să nu mai fie un capitol ignorat în manuale, ci o parte vie, practică şi relevantă a formării elevilor?

Domnule ministru,

Ne aflăm într-un moment în care încrederea în instituţiile democratice scade.

Vă cer, aşadar, să trataţi această temă cu seriozitatea cuvenită.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Da, mulţumesc.

Din partea Grupului AUR, domnul Gabriel-Florinel Florea.

Aveţi cuvântul.

Să vă încadraţi în 3 minute, vă rog!

Domnul Gabriel-Florinel Florea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Adresez această interpelare prim-ministrului României, domnul Ilie Bolojan.

Domnule prim-ministru,

Am luat act de discuţiile pe care le-aţi purtat cu omologul dumneavoastră din Bulgaria, privind construirea unui al doilea pod peste Dunăre, la Giurgiu - Ruse, pentru reducerea aglomeraţiei. Este, fără îndoială, un obiectiv necesar.

Dar vă întreb astăzi: de ce doar la Giurgiu şi Ruse?

Mai mult, vicepremierul şi totodată ministrul transporturilor din Bulgaria a acuzat public partea română, afirmând: "Aici nu este vorba nici despre finanţare, nici despre voinţa noastră. Noi le vom asigura pe ambele. Problema este lipsa de dorinţă din partea României, şi aceasta reprezintă un obstacol în dezvoltarea regiunilor dunărene".

În acelaşi timp, acesta a solicitat realizarea a două noi poduri peste Dunăre, dintre care unul la Silistra - Călăraşi, iar acest proiect se află deja în atenţia guvernelor româno-bulgare.

Atunci, eu solicit ca cel de-al doilea pod, care a fost menţionat de către vicepremierul bulgar, să fie luat în calcul pe teritoriul judeţului Teleorman, mai exact la Turnu sau la Zimnicea, două oraşe-port importante pentru sudul României. Un asemenea obiectiv ar genera dezvoltare economică, locuri de muncă, investiţii şi ar conecta direct sudul României la coridoarele europene de transport.

Acum, domnule prim-ministru, vă rog să răspundeţi punctual:

- Are Guvernul României în vedere şi varianta Teleormanului pentru unul dintre aceste două poduri menţionate de domnul vicepremier al Bulgariei?

- Există un studiu de fezabilitate sau un grup de lucru în acest sens?

- Şi, mai ales, de ce se perpetuează politica dezechilibrului regional, prin concentrarea investiţiilor doar în anumite zone, lăsând Teleormanul în urmă?

Cetăţenii judeţului Teleorman nu cer favoruri, ci dreptul firesc la dezvoltare.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Dacă din partea Grupului parlamentar al PNL, domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru este prezent?

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru (din sală):

Da.

Domnul Cătălin Drulă:

Aveţi cuvântul.

Domnul Dragoş-Fănică Ciobotaru:

Bună ziua!

Interpelarea mea este astăzi pentru domnul ministru al transporturilor, domnul Ciprian Şerban. Şi aş vrea să-i aduc la cunoştinţă, să-i readuc, de fapt, la cunoştinţă o problemă legată de unele sectoare de drum de la Autostrada A7, finalizate de aproximativ şase luni sau nouă luni şi nedate spre circulaţia publică. Vorbim aici despre breteaua de nord a municipiului Focşani, care face legătura între Autostrada A7, E85 şi DN 2D, spre Târgu Secuiesc, un drum care este gata din luna martie 2024 şi care este ţinut închis, am înţeles, din cauza unor proprietăţi care nu mai au acces. Acest motiv era cunoscut încă din 2022, de când s-a făcut proiectul şi, odată cu construcţia acestei bretele de drum, şi-au asumat cu toţii că acele case nu vor mai avea acces. Trebuia găsită o soluţie.

De asemenea, există o mare problemă legată de traficul greu care traversează municipiul Focşani, în loc să o ia pe această bretea, care creează ambuteiaje, care creează poluare şi care este necesar pentru a fi scos din oraş şi mutat pe această bretea de nord a municipiului Focşani.

Totodată, am sesizat că Autostrada A7, de la Mizil la Buzău, este finalizată 100%. Am fost acolo, am văzut, şi totuşi traficul nu este deschis. Vorbim de o autostradă de 30 de kilometri finalizată100%, de la Mizil până la Buzău, şi nu înţelegem de ce traficul nu se deschide. Am înţeles că ar fi vorba despre un pod, despre nişte grinzi metalice care n-au fost sudate corespunzător. Am înţeles că problema este cunoscută de aproximativ patru luni de zile. Nu s-a remediat, nu se remediază. Eu am fost acolo, nu se lucrează, şi totuşi traficul este în continuare făcut pe la Mizil şi este îngreunat, şi cu toţii, în special cei din zona Moldova, avem mari dificultăţi. Cunoaştem cu toţii accidentele de pe DN2, E85, "Drumul morţii", cum îl ştim cu toţii.

Şi aş vrea, domnule ministru, să vă implicaţi, să luaţi la cunoştinţă despre aceste probleme, să deschideţi traficul rutier, şi apoi problemele adiacente, sau cum e cazul accesului pe trei proprietăţi, în municipiul Focşani, la acele proprietăţi care nu mai au acces din cauza executării bretelei de nord a municipiului Focşani, să se facă ulterior.

Vă mulţumesc şi aştept răspuns la prezenta interpelare.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului SOS, dacă este prezent, domnul deputat Pascalini.

Aveţi cuvântul.

Domnul Nini-Alexandru Pascalini:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este pentru domnul prim-ministru Ilie Bolojan, cu subiectul "Guvernul condamnă 1,9 milioane de copii la lipsuri, prin blocarea programului pentru şcoli".

A început a doua săptămână de şcoală, iar aproape 1,9 milioane de copii nu primesc nici laptele, nici fructele, nici produsele de panificaţie promise prin Programul pentru şcoli al României.

Este inacceptabil ca într-o ţară membră a Uniunii Europene un program de bază, finanţat inclusiv din fonduri europene şi destinat sănătăţii copiilor, să fie blocat de neglijenţa şi indiferenţa Executivului. Mai mult decât atât, bugetul este alocat, banii există, dar Guvernul pe care îl conduceţi, un Guvern preocupat doar de cum să mai pună taxe şi impozite pe umerii românilor, nu a fost în stare să adopte la timp o simplă hotărâre de Guvern care stabileşte valorile pe porţie şi repartizarea pe judeţe.

După cum bine ştim, când e vorba de hotărârile voastre, alea care nu fac bine populaţiei, le promovaţi imediat, peste noapte chiar.

Din cauza acestei neputinţe administrative, copiii merg zilnic la şcoală fără sprijinul alimentar la care au dreptul.

Părinţii plătesc din ce în ce mai mult la stat şi primesc din ce în ce mai puţin pentru copiii lor, iar fermierii români îşi văd munca zăcând prin depozite, în loc să îşi vadă roadele pe mesele elevilor. E o adevărată bătaie de joc!

De aceea, vă solicit să răspundeţi punctual la următoarele întrebări:

- De ce nu a fost adoptată la timp hotărârea de Guvern pentru anul şcolar 2025 - 2026?

- Când anume vor începe efectiv livrările de lapte, fructe şi produse de panificaţie?

- Ce garanţii daţi că nu veţi repeta această bătaie de joc în fiecare toamnă, lăsând copiii şi fermierii să suporte consecinţele?

- Şi cine răspunde politic şi administrativ pentru acest blocaj?

Vă rog, domnule prim-ministru, să ţineţi cont de oameni, fiindcă nu mai acceptă scuze, nu mai minţiţi părinţii, nu mai ignoraţi copiii, nu mai neglijaţi fermierii!

Vă cer, în numele acestor copii şi al acestor fermieri, să adoptaţi de urgenţă actul normativ şi să puneţi capăt acestei ruşini, pentru că ştim cu toţii, totul până la copii!

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului POT, domnul Sergiu-Iulian Matei. Nu este.

Din partea Grupului minorităţilor, domnul Petreţchi.

Vă rog, aveţi microfonul.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru.

Obiectul interpelării: "Modul deficitar în care răspund reprezentanţii Guvernului la întrebările şi interpelările parlamentare".

Stimate domnule prim-ministru,

La data de 01.07.2025, în conformitate cu prevederile art. 31 şi ale art. 64 alin. (1) din Constituţia României, precum şi ale art. 198 din Regulamentul activităţilor comune al Camerei Deputaţilor şi Senatului, v-am adresat întrebarea scrisă înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr. 1.633A, având ca obiect "Situaţia financiară critică a Societăţii Române de Radiodifuziune şi a Societăţii Române de Televiziune şi riscurile asupra continuităţii serviciului public de informare".

Prin această întrebare am prezentat problemele majore cu care se confruntă SRR şi SRTV, generate de subfinanţare, de lipsa unui cadru legal clar privind statul angajaţilor, de aplicarea unui dublu standard în materie fiscală şi salarială, precum şi de imposibilitatea angajării de noi specialişti, aspecte care pun în pericol stabilitatea funcţională şi financiară a celor două instituţii.

Totodată, am solicitat să fie precizate măsurile pe care Guvernul României le are în vedere pentru remedierea acestei situaţii şi dacă există intenţia elaborării unui plan concret pentru asigurarea stabilităţii SRR şi SRTV.

Ulterior, prin răspunsul transmis de Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul, mi s-a comunicat faptul că: "Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul a asigurat informarea prim-ministrului cu privire la această întrebare şi a făcut consultarea interinstituţională, potrivit obiectului acesteia".

Cu toate acestea, răspunsul transmis la obiectul întrebării a fost redactat de Ministerul Finanţelor, prin adresa nr. 16.225/2025, şi s-a limitat la o prezentare generală a unor aspecte legislative şi tehnice deja bine cunoscute, fără a răspunde la obiectul întrebării. Mai mult decât atât, însăşi Ministerul Finanţelor a precizat că: "Nu este abilitat să întreprindă măsuri pentru soluţionarea problemelor SRR şi SRTV sau să iniţieze acte normative privind organizarea şi funcţionarea acestora". Dacă obiectul ar fi ţinut de competenţa Ministerului Finanţelor, întrebarea ar fi fost adresată direct acestei instituţii, însă demersul meu a vizat în mod explicit poziţia şi responsabilitatea prim-ministrului.

Astfel, este cel puţin îngrijorător că Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul nici măcar nu a verificat conţinutul răspunsului transmis de Ministerul Finanţelor, care şi-a asumat în mod explicit lipsa de competenţă în soluţionarea obiectului întrebării.

Această situaţie denotă, din păcate, o abordare superficială a unei întrebări de interes major pentru buna funcţionare a serviciului public şi creează impresia unei lipse de coordonare instituţională în transmiterea răspunsurilor parlamentare.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule prim-ministru, vă rog să-mi comunicaţi poziţia Guvernului, pe care îl conduceţi, cu privire la cele menţionate, precizând care sunt măsurile pe care Executivul le va întreprinde pentru corecta îmbunătăţire a modului de comunicare dintre Guvern şi Parlament.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea deputaţilor neafiliaţi, doamna Raisa Enachi.

Şi apoi se pregăteşte, de la PSD, domnul Ilie Toma.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Ilie Bolojan, prim-ministrul Guvernului României.

Subiectul interpelării: "De ce sunt bani pentru străini, dar nu pentru români?".

Stimate domnule prim-ministru,

De mai bine de doi ani, opinia publică din România este informată despre "pachetele de sprijin" pentru Ucraina, însă Guvernul nu a prezentat niciodată o situaţie clară, transparentă şi detaliată privind conţinutul, costurile şi provenienţa acestor ajutoare.

Recent, însuşi ministrul apărării din Ucraina a declarat că România a trimis 22 de pachete de ajutor militar, iar următorul este în pregătire, cu o valoare declarată de peste un miliard de euro.

În acelaşi timp, pensionarii din judeţul Vaslui şi din alte zone ale ţării se luptă să supravieţuiască cu pensii cuprinse între 1.300 şi 2.280 de lei pe lună. Mulţi renunţă la medicamente şi îşi reduc porţiile de mâncare, iar casele şi le încălzesc doar câteva ore pe zi, din lipsă de bani.

În judeţul Vaslui, ca în multe alte zone din România, un copil român merge la şcoală cu un ghiozdan vechi, haine moştenite şi o gustare modestă.

În acelaşi timp, un copil refugiat din Ucraina beneficiază de manuale gratuite, hrană caldă, transport, cazare şi sprijin financiar pentru familie. Toate acestea sunt oferite de statul român, un efort de solidaritate pe care nu îl contestăm, dar care ridică o întrebare firească: Este corect ca românii să fie puşi pe plan secund în propria lor ţară?

Refugiaţii ucraineni continuă să primească sprijin lunar, locuinţe, transport gratuit şi alte facilităţi, chiar dacă mulţi nu muncesc şi nu contribuie la bugetul public.

Domnule prim-ministru,

În această ordine de idei, vă solicit să răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care a fost valoarea totală a celor 22 de pachete de ajutor militar trimise Ucrainei şi ce au conţinut acestea concret?

2. Care este valoarea estimată a celui de-al 23-lea pachet şi ce tip de sprijin urmează să includă?

3. Din ce bugete au fost alocate aceste sume şi ce programe destinate cetăţenilor români au fost tăiate, amânate sau subfinanţate în acest scop?

4. De ce aceste informaţii nu au fost comunicate oficial de Guvern, ci au fost aflate doar prin declaraţii ale unor oficialităţi străine?

5. Cum explică Guvernul faptul că, în timp ce românii din judeţe sărace, precum Vasluiul, trăiesc în lipsuri, refugiaţii ucraineni beneficiază constant de sprijin substanţial - transport, cazare, hrană, alocaţii -, deşi mulţi nu contribuie la bugetul României?

Dacă sunt bani pentru Ucraina, atunci trebuie să fie bani şi pentru pensionarii noştri, pentru copiii noştri, pentru spitalele noastre, pentru şcoli şi pentru drumurile din judeţul Vaslui.

Românii merită respect, transparenţă şi prioritate în deciziile Guvernului.

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Cătălin Drulă:

Din partea Grupului PSD, domnul Ilie Toma.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Am formulat o interpelare prin care, din păcate, supun atenţiei dumneavoastră un caz foarte grav: închiderea Combinatului Siderurgic de la Hunedoara, tradiţionalul combinat siderurgic, după 140 de ani de activitate neîntreruptă.

Combinatul... mi-este şi greu să vorbesc acest lucru, dar o fac pentru că sunt reprezentantul celor din Hunedoara şi din municipiul Hunedoara, judeţul Hunedoara.

Combinatul ăsta a reprezentat odinioară perla, să spunem aşa, Imperiului Austro-Ungar, care avea tocmai la Hunedoara tezaurariatul. Tezaurariatul, pe vremea respectivă, era exact trezoreria ţării; era locul unde, să spunem aşa, se adunau valorile pentru PIB-ul unui stat, actualmente, un termen modern.

Continuând istoric, Combinatul de la Hunedoara a fost primul combinat care a atins 4 milioane de tone de oţel lichid în anii '86, '87, '88, performanţă unică în sud-estul Europei.

După privatizare s-au întâmplat multe lucruri, dar multe pe care nu le ştim şi multe care sunt doar la nivel de zvonuri, fapt pentru care eu am formulat o întrebare către Ministerul Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, către Ministerul Energiei, către Ministerul Finanţelor şi, dacă va fi nevoie şi voi constata, şi către alte ministere responsabile de acest lucru.

Ce s-a întâmplat de fapt la Hunedoara? În ultimii ani, după 20 de ani de privatizare, se pare că, urmare a unui management prost, dar nu neapărat din lipsă de performanţă, ci din rea-voinţă, spun eu, pentru că am constatat nişte treburi în ultimii 2 ani.

Am avut o colaborare întotdeauna foarte bună cu conducerile combinatului pe ceea ce înseamnă competenţa legală prin fişa postului unui demnitar ales; am fost cu dânşii la ministere, i-am dus, au obţinut facilităţi; au avut uneori performanţe mici, dar pot să vă spun că nu s-a închis combinatul.

Dacă închizi un combinat de strategie naţională de mare importanţă, îl muţi în altă ţară sau muţi producţia sau vrei să tai utilajele, asemenea lucru nu se poate întâmpla la Hunedoara.

Şi, prin urmare, domnilor miniştri, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

1. Care sunt instrumentele legale prin care poate fi studiat şi desecretizat contractul de vânzare-cumpărare privind trecerea combinatului din proprietatea statului român în proprietate privată?

2. Care este cadrul legal prin care autorităţile statului pot dispune efectuarea unui audit independent privind respectarea obligaţiilor contractuale asumate de cumpărător în anii ulteriori privatizării, în perioada ultimă de 20 de ani?

3. Ce măsuri legale pot fi întreprinse pentru a împiedica relocarea sau mutarea utilajelor de producţie către alte ţări - ceea ce este un fapt foarte grav şi nu trebuie să lăsăm să se întâmple?

4. Există posibilitatea legală prin care statul român are posibilitatea de a conserva utilajele existente şi de a stopa dezmembrarea, având în vedere utilizarea ca materie primă?

Şi 5. Pot fi identificaţi şi implicaţi potenţiali terţi cumpărători interesaţi de relansarea producţiei la Hunedoara şi de menţinerea locurilor de muncă?

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PNL, doamna Turcan?

Domnul Ilie-Alin Coleşa (de lângă tribună):

AUR.

Domnul Cătălin Drulă:

A, da, AUR. Scuze!

Iarăşi am făcut aceeaşi greşeală.

Mă scuzaţi, domnule Coleşa, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, o interpelare adresată ministrului energiei, domnul Bogdan Ivan.

Cu toţii ştim criza energetică în care ne zbatem, preţurile astronomice, care sunt cauza directă şi cauza principală pentru care combinate, precum cel de la Hunedoara, se închid. Şi de ce? Pentru că mecanismul actual de stabilire a preţului pe piaţa zilei următoare a energiei electrice reprezintă o legiferare a unui preţ pur speculativ, bazat pe preţul maxim selectat pentru acoperirea cererii - în engleză, Pay-as-Clear.

Asta înseamnă că cea mai scumpă centrală electrică selectată va stabili preţul pentru întreaga piaţă, preţul pe care îl plătesc toţi oamenii, toţi consumatorii, inclusiv aceste combinate.

Drept urmare, pentru a reliefa această aberaţie, vă cer următoarele seturi de date în format digital deschis, defalcat pe fiecare interval orar, în ultimii 5 ani:

O dată - preţul de tranzacţionare - lei/MWh pentru fiecare interval orar, cantitatea totală tranzacţionată, preţurile de ofertare ale fiecărui vânzător selectat şi cantitatea tranzacţionată de acesta;

Apoi - preţul mediu ponderat al energiei electrice tranzacţionate pe fiecare interval orar, impactul preţului energiei - PZU - asupra pieţelor la termen, bilaterale, pentru că este un impact evident direct, şi influenţa aceluiaşi preţ al energiei electrice de pe piaţa zilei următoare asupra pieţei certificatelor verzi şi a facturii finale.

Nu vă cer aceste date doar de dragul de a le cere, pentru că ofer şi o soluţie, una foarte simplă, rapidă, cea mai rapidă şi mai corectă, şi ea este stabilirea unui mecanism cu plata conform ofertei - Pay-as-Bid - care ar remunera fiecare participant, fiecare ofertant după preţul pe care îl cere, nu după cel maxim selectat, iar fiecare cumpărător, inclusiv aceste combinate, vor plăti un preţ mediu ponderat, adică un preţ real.

Se va îndepărta astfel acest mecanism speculativ.

Şi am în acest sens o iniţiativă legislativă, pe care v-o pun în vedere, înregistrată la Senat cu numărul B299/2025.

Am încredere în domnul ministru Bogdan Ivan, cred că este un om de calitate. Să vedem cât va fi lăsat să facă pentru a reglementa în mod corect piaţa energiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

La PNL, doamna Turcan? Nu este.

Doamna Moş nu este.

Atunci, trecem la Grupul SOS.

Dacă este domnul Oltenaşu? Nu.

Domnul Caragaţă? Nu.

Atunci, revenim la Grupul PSD, la domnul Maricel Popa.

Aveţi cuvântul.

Vă rog.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Voi avea o interpelare adresată domnului ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, Dragoş-Nicolae Pîslaru.

Obiectul interpelării: "Alocările financiare, prin Programul SAFE, pentru autostrăzile A7 şi A8".

Domnule ministru,

Regiunea Moldovei suferă din cauza lipsei infrastructurii moderne de transport, fiind generate din această cauză dezechilibre economice, investiţionale şi sociale. În mod repetat este subliniată importanţa accelerării construcţiei autostrăzilor A7 şi A8 atât de către autorităţile naţionale, cât şi europene. În contextul acesta, Programul SAFE a fost prezentat ca o oportunitate de finanţare inclusiv pentru aceste două autostrăzi. În data de 9 septembrie 2025, Comisia Europeană a anunţat o alocare provizorie în favoarea României, de aproximativ 16,68 de miliarde de euro, prin instrumentul financiar SAFE. Guvernul României a comunicat că în cadrul direcţiilor propuse pentru această alocare sunt incluse componente pentru consolidarea capacităţii de apărare, componenta bugetară şi investiţii în infrastructură cu rol dual - civil şi militar -, printre acestea menţionându-se capetele autostrăzilor din nord-estul ţării, porţiuni din A7 şi A8.

Până la această dată, nu a fost făcută publică o defalcare clară şi oficială a sumelor alocate strict pe proiecte, respectiv ce parte din cei 16,68 miliarde de euro este destinată exclusiv Autostrăzii A7, respectiv Autostrăzii A8 - informaţie esenţială pentru asigurarea transparenţei şi monitorizării eficiente a utilizării fondurilor europene.

Având în vedere responsabilitatea pe care o avem faţă de cetăţenii pe care îi reprezentăm şi de importanţa incontestabilă a autostrăzilor A7 şi A8, atât pentru viaţa economică, cât şi pentru cea socială a locuitorilor din regiunea Moldovei, vă rog să îmi comunicaţi următoarele:

1. Care este suma exactă alocată din fondurile Programului SAFE pentru proiectul Autostrăzii A7, defalcată pe tronsoane?

2. Care este suma exactă alocată din fondurile Programului SAFE pentru proiectul Autostrăzii A8, defalcată pe tronsoane?

3. Care este calendarul estimat al plăţilor - tranşe şi sume - pentru perioada 2025-2026, aferent porţiunilor A7 şi A8, precum şi condiţiile de eligibilitate pe care beneficiarii/autorităţile contractante trebuie să le îndeplinească pentru decontări?

4. Care sunt tronsoanele/loturile concrete din A7 şi A8 pe care România le-a inclus, transmis sau notificat deja Comisiei Europene în vederea finanţării prin SAFE?

Solicit răspuns scris şi oral.

Cu stimă, deputat de Iaşi, Maricel Popa.

Domnul Cătălin Drulă:

Mulţumesc.

Din partea Grupului PSD - cred că a rămas singurul grup cu membri care încă doresc să susţină -, domnul deputat Cojocaru, aveţi cuvântul.

Şi cred că după - închidem şedinţa. Da.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea de astăzi este adresată Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene.

Obiectul interpelării: "Situaţia proiectelor finanţate prin PNRR în judeţul Iaşi".

Ştim cu toţii că traversăm un moment nu tocmai plăcut pentru întreaga societate, însă, cu toate acestea, considerăm, şi am mai spus acest lucru, că investiţiile trebuie să continue, indiferent de sursele de finanţare, că vorbim de proiecte care au finanţare de la nivel guvernamental sau din fonduri europene.

De aceea, domnule ministru, vă transmit această interpelare şi îmi doresc ca datele pe care mi le puneţi la dispoziţie, conform Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, să prezinte în amănunt detalii despre proiectele care sunt, în momentul de faţă, în derulare sau în diverse etape pe raza judeţului Iaşi.

Ştim cu toţii că sunt în momentul de faţă proiecte strategice în derulare, indiferent că vorbim de infrastructură, digitalizare, mediu, educaţie şi sănătate.

În acelaşi timp, au existat numeroase semnale publice privind întârzieri, supracontractări sau dificultăţi în implementarea proiectelor asumate de către fiecare UAT.

Având în vedere interesul major al cetăţenilor din judeţul Iaşi pentru derularea acestor proiecte de investiţii prin PNRR, vă solicit să prezentaţi o situaţie clară, defalcată pe judeţul Iaşi, care să cuprindă:

1. Lista proiectelor care vor fi finanţate prin PNRR în judeţul Iaşi, cu precizarea domeniului - infrastructură rutieră, feroviară, sănătate, educaţie, energie, administraţie şi aşa mai departe;

2. Valoarea sumelor alocate fiecărui proiect şi stadiul actual al implementării;

3. Termenele asumate pentru finalizarea acestor investiţii în raport cu termenul-limită din anul 2026;

4. Proiectele care, în urma renegocierilor cu Comisia Europeană sau a procesului de "ajustare" a PNRR, riscă să fie eliminate ori, sperăm noi, să fie mutate pe alte surse de finanţare, şi care sunt aceste surse de finanţare;

5. Mecanismul prin care ministerul va asigura transparenţa şi monitorizarea acestor proiecte, inclusiv prin publicarea unui tablou de bord accesibil publicului, în aşa fel încât cu toţii să ştim modul în care evoluează aceste investiţii.

Consider că o astfel de informare este esenţială pentru a putea răspunde nevoilor reale ale comunităţilor locale şi pentru a garanta că nu doar în judeţul Iaşi, dar în special în judeţul pe care îl reprezint, toţi cetăţenii beneficiază pe deplin de aceste oportunităţi de finanţare disponibile.

Vă mulţumesc.

Solicit răspuns în scris.

Cojocaru Petru-Bogdan, deputat de Iaşi.

Mulţumesc.

Domnul Cătălin Drulă:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă mai există înscrieri? Poate... Nu.

În acest caz, declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.