Dezbateri parlamentare

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Gianina Şerban:

Bună seara!

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre de astăzi, 8 septembrie 2026, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare dintre cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi 3 minute.

Domnul Florin Caragaţă, SOS România.

Domnul deputat Florin Caragaţă? Nu este în sală.

Domnul Sorin-George Oltenaşu, SOS România?

Domnul Mihai-Adrian Ţiu, SOS România?

Doamna Simona-Elena Macovei Ilie, SOS România?

Domnul Florin-Călin Groza, Grupul parlamentar UPR?

Domnul Andrei-Ionuţ Teslariu, Grupul parlamentar al PNL?

Domnul deputat Romeo-Daniel Lungu, Grupul parlamentar al PSD?

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Sărut mâna!

Mulţumesc.

Interpelare adresată domnului Tánczos Barna, ministrul interimar al agriculturii şi dezvoltării rurale.

Domnule ministru,

În urma seriei de solicitări primite din partea fermierilor activi - persoane juridice - aflate în raza unor localităţi rurale din judeţul Buzău, referitoare la anumite reglementări emise de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin Ordinul MADR nr. 44/2026, vă aduc la cunoştinţă anumite dificultăţi pe care aceştia le întâmpină privind dovedirea calităţii de fermier activ, obligaţie pe care aceştia o vor avea începând cu anul 2027.

Actul normativ vizează protejarea şi verificarea calităţii de fermier activ, dar, în practică, din cauza necorelării suficiente cu circumstanţele reale în care îşi desfăşoară activitatea societăţile din sectorul agricol, acesta cauzează disfuncţionalităţi serioase, afectând astfel interesele legitime ale operatorilor agricoli din domeniu.

În practica agricolă, o parte semnificativă a exploataţiilor utilizează, pentru înfiinţarea culturilor, sămânţă provenită din recolta proprie a anului precedent. Această sămânţă este înregistrată în evidenţa contabilă şi este eliberată în consum în baza documentelor interne ale societăţii, fără a exista, în mod firesc, o factură de achiziţie aferentă anului înfiinţării culturii. Menţionăm că în aceste condiţii impunerea prezentării unor documente de achiziţie a materialului semincer nu reflectă întotdeauna realitatea concretă a activităţii agricole şi poate conduce la situaţii în care fermieri care desfăşoară efectiv şi în mod verificabil activităţi agricole să întâmpine dificultăţi în dovedirea acestei calităţi exclusiv ca urmare a modalităţii de organizare contabilă şi de utilizare a seminţei provenite din producţia proprie.

Se consideră astfel necesară analizarea oportunităţii completării Ordinului MADR nr. 44/2026, astfel încât să fie recunoscute, în mod expres, ca documente justificative şi documentele contabile şi de gestiune care pot demonstra utilizarea seminţei provenite din producţia proprie, precum: bonurile de consum, notele de recepţie şi constatare de diferenţe.

Implementarea unor astfel de clarificări ar permite aplicarea unui tratament echitabil tuturor fermierilor, ar asigura o mai bună corelare a reglementării cu realităţile agriculturii româneşti şi ar contribui, în acelaşi timp, la evitarea unor situaţii în care societăţi agricole care desfăşoară efectiv activităţi eligibile să fie excluse, în mod nejustificat, de la accesarea sprijinului acordat în cadrul Politicii Agricole Comune.

Vă solicit, domnule ministru, ca, în urma celor mai sus prezentate, să dispuneţi analizarea cu maximă celeritate a problemelor semnalate şi a solicitărilor formulate de societăţile agricole afectate, precum şi evaluarea posibilităţii de modificare corespunzătoare a ordinului ministerului, astfel încât documentaţia necesară pentru dovedirea calităţii de fermier activ să reflecte în mod adecvat şi situaţiile în care este utilizată sămânţa provenită din producţia proprie a exploataţiei.

Solicit răspuns în scris.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Domnul deputat Bogdan-Florian Mihuţi, Grupul parlamentar al PSD?

Domnul deputat Tudor Ionescu, SOS România?

Doamna deputat Dumitriţa Albu, din partea neafiliaţilor?

Doamna deputat Simona-Geanina Pistru-Popa, Grupul parlamentar al PNL?

Domnul deputat Brian Cristian, Grupul parlamentar al USR?

Domnul Ciprian-Nicolae Vărşan, Grupul parlamentar AUR?

Domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR?

Doamna Veronica Grosu, AUR?

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR?

Domnul deputat Florin-Cornel Popovici, Grupul parlamentar AUR?

Doamna deputat Cristina-Emanuela Dascălu, Grupul parlamentar AUR?

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, în atenţia domnului ministru Mihai Dimian, obiectul acestei interpelări fiind "Relocarea temporară a cursurilor Colegiului Tehnic «Haralamb Vasiliu» din Podu Iloaiei".

Domnule ministru,

Colegiul Tehnic "Haralamb Vasiliu" din Podu Iloaiei intră în renovare, iar cursurile sunt relocate temporar la Şcoala Gimnazială Budăi.

Renovarea este necesară şi binevenită, dar relocarea ridică o întrebare fundamentală: cine garantează siguranţa elevilor şi accesul lor efectiv la şcoală? Vorbim despre elevi care încep cursurile la 7.30, termină după ora 18.00, urmează cursuri serale, fac naveta sau locuiesc în cămin. Pentru ei, transportul nu este un simplu detaliu administrativ, ci o necesitate, mai ales că în noiembrie 2023, un copil de numai 12 ani din comunitate şi-a pierdut viaţa după ce a fost lovit de tren în timp ce se deplasa spre şcoală.

Tocmai de aceea, solicit răspunsuri clare la următoarele întrebări:

1. Care este soluţia concretă de transport pentru elevi pe perioada relocării?

2. Există transport pentru toate programele, schimbul I, schimbul II şi seral? Care sunt orele şi capacitatea curselor?

3. Cum va fi asigurat transportul elevilor navetişti şi al celor cazaţi în cămin?

4. A fost evaluată siguranţa traseelor dintre colegiu, cămin şi Şcoala Gimnazială Budăi, inclusiv după lăsarea întunericului?

5. Cine verifică efectiv transportul şi unde pot părinţii sesiza imediat problemele?

6. Există un plan pentru situaţii de vreme severă, de trafic, defecţiuni ale mijloacelor de transport?

7. Ce măsuri sunt prevăzute pentru ca relocarea să nu creeze o inechitate suplimentară pentru navetiştii şi elevii din localităţile învecinate?

8. A verificat oare ministerul, înainte de începerea cursurilor, că soluţia aceasta de transport este disponibilă şi funcţională?

Da, renovăm şcoala pentru copii, dar nu putem transforma drumul către şcoală într-un risc pentru aceiaşi copii.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc.

Doamna deputat Raisa Enachi, din partea Grupului parlamentar UPR.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos.

Interpelare adresată domnului Bolojan, prim-ministrul interimar.

Subiectul - 770 de milioane de euro destinate României.

Stimate domnule prim-ministru,

Cele 770 de milioane de euro aferente Jalonului 431 din PNRR, privind "Actualizarea cadrului juridic de integritate pentru funcţia publică", nu pot deveni moneda unei dispute politice interne şi, cu atât mai puţin, nu pot fi puse în balanţă cu situaţia juridică a unei persoane.

La 24 august 2026, liderii unor grupuri politice din Parlamentul European au cerut Comisiei Europene să verifice implicaţiile noii legislaţii româneşti asupra plăţii aferente acestui jalon, inclusiv prin raportare la situaţia juridică a unui ales local.

Ulterior, la 3 septembrie, Guvernul României a confirmat că premierul şi ministrul afacerilor externe au solicitat Comisiei Europene urgentarea verificării conformităţii noii legislaţii cu dreptul european, invocând protejarea integrală a celor 770 de milioane de euro.

Sigur, este legitim ca Guvernul să apere interesele financiare ale României în dialogul cu instituţiile europene, dar tocmai pentru că miza este atât de importantă, acest demers trebuie să fie transparent şi exclusiv în interes public.

În acest context, domnule prim-ministru interimar, vă solicit răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Care a fost temeiul instituţional şi mandatul concret în baza cărora Guvernul a solicitat Comisiei Europene urgentarea verificării Legii integrităţii?

2. În discuţiile cu instituţiile europene a fost invocată situaţia juridică individuală a unei persoane sau efectul acestei legi asupra mandatului său? Dacă da, care a fost poziţia oficială a Guvernului?

3. A existat vreo solicitare sau discuţie potrivit căreia plata celor aproximativ 770 de milioane de euro să fie condiţionată de modificarea Legii integrităţii? Dacă da, care a fost poziţia Guvernului?

4. Ce documente sau elemente de mandat poate prezenta Guvernul pentru a demonstra că intervenţia sa la nivel european a urmărit exclusiv protejarea interesului juridic şi financiar al României?

Domnule premier interimar,

Cele 770 de milioane de euro nu aparţin unui partid, unui guvern sau unei persoane, aparţin României şi cetăţenilor săi.

De aceea, orice demers al statului român în raport cu instituţiile europene trebuie să poată fi explicat public, documentat şi justificat printr-un singur criteriu - interesul naţional.

Solicit comunicarea unui răspuns oral şi scris, structurat şi clar, pentru fiecare dintre cele patru întrebări.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Doamna Gianina Şerban:

Domnul deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD?

Domnul deputat Nicolae-Mirel Ion, SOS România?

Domnul deputat Silviu-Titus Păunescu, AUR?

Nemaifiind alţi colegi înscrişi la a lua cuvântul la şedinţa noastră de interpelări, declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.13.