Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Niţă:

Pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu răspunde tot domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Este pregătită şi pot să dau citire răspunsului la interpelarea domnului deputat Gheorghe Pribeanu, dar mai înainte de aceasta aş vrea să fac o precizare şi vă rog în mod respectuos îngăduinţa ca dumneavoastră, în calitate de preşedinte, să vă pronunţaţi, întrucât interpelarea pune în discuţie o consultaţie juridică concretă. Deci, ea este întrebare, nu este interpelare, sună în felul următor: "Ce înţelege ministrul administraţiei şi internelor prin sintagma "proprietatea asupra terenurilor aferente, aşa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului", citându-se art.9 şi 22 din Legea nr.112, şi se dă un caz concret, al unui cetăţean din Giarmata, judeţul Timiş, care a cumpărat o casă şi terenul este mai mare decât casa.

Deci, fac precizarea că răspunsul este pregătit, este semnat de ministrul delegat, dar în conformitate cu art.155, preşedintele Camerei are dreptul să nu admită întrebări care urmăresc în exclusivitate obţinerea unei consultaţii juridice; la lit.b), se referă la procese aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti sau pot afecta soluţionarea unor cauze aflate în curs de judecată.

Deci, am răspunsul pregătit; dacă îmi daţi OK-ul, îl prezint.

Domnul Constantin Niţă:

Cred că colegul nostru va înţelege acest lucru, şi-i veţi da răspunsul în scris.

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Nu este în regulă.

Domnul Constantin Niţă:

Dacă aşa prevede regulamentul, stimate coleg.

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Se poate să fie şi consultaţie juridică.

Domnul Constantin Niţă:

Poate fi, pentru că este o întrebare, şi la întrebarea aceasta regulamentul prevede foarte clar.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ce vreau să vă spun: această întrebare are un anumit scop şi am formulat-o în următoarea formă. Mă simt obligat să o citesc, pentru că, practic, o să vedeţi că nu este numai o întrebare şi o consultaţie juridică.

Domnul Constantin Niţă:

Bine, eu o am în faţă, şi nu-i nevoie să mi-o citiţi.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Păi, dar vedeţi atunci, să se răspundă corect şi să nu ocolim subiectul, pentru că în situaţia acestui cetăţean, de exemplu, sunt vreo 80.000 de cazuri în partea de vest a ţării. Noi am căutat să rezolvăm această problemă printr-un proiect de lege care a fost respins la tăvălugul acela, în momentul aprobării bugetului, şi ştiţi cum a fost răspunsul, şi nu este rezolvat acest caz. Or, noi trebuie să rezolvăm cazurile cetăţenilor din judeţul Timiş, din judeţul Arad şi partea de vest a ţării. Probabil mai sunt şi în alte cazuri. Legea nr.112 a creat foarte multe probleme în acest sens, pentru că s-au văzut clădiri, imobile, terenul de sub ele nu le aparţine, deşi în CS-ul iniţial au aparţinut, şi am cerut cum se poate rezolva această problemă.

De aceea era acea referinţă, spune dânsul, la o consultaţie juridică, pentru că nu este determinat acest caz, şi sunt foarte multe cazuri juridice în Timiş nerezolvate. Deci, nu este un caz simplu de o consultaţie juridică. De aceea s-a pus întrebarea cu tentă, ca să putem rezolva acest caz, care nu este rezolvat. Deci, este clar că este exemplu.

Domnul Constantin Niţă:

Stimate coleg, nu aţi făcut corect interpelarea. Deci dacă puneaţi foarte corect întrebarea concretă, era altceva. Însă, dumneavoastră ce cereţi acolo, este evident că este o consultaţie juridică, cum puneţi întrebarea. Îmi pare rău, dar aşa aţi făcut-o, nu este vina mea. Dar, pentru faptul că ...

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Eu pot să vă citesc încă o dată dacă nu înţelegeţi. Se înţelege foarte clar că este un caz.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, facem teorie aici, zău. Îmi pare rău, dar ...

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Nu este teorie, şi să nu scăpăm de răspuns numai cu asta.

Domnul Constantin Niţă:

Stimate coleg, v-am propus să preluaţi răspunsul în scris de la domnul secretar de stat. Dacă doriţi câteva cuvinte, mă rog, să vă răspundă.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulţumesc, domnule preşedinte,

Înţeleg că v-aţi dat acordul ca să răspund la această întrebare. Răspuns la interpelarea, că aşa este numită, domnului deputat Gheorghe Pribeanu, nr.11502/2004: referitor la înţelesul sintagmei "proprietate asupra terenurilor aferente, aşa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, în accepţiunea Legii nr.122/95 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului, precum şi a normelor metodologice privind aplicarea legii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20/96, facem următoarele precizări: sintagma ca atare nu figurează în textul art.9 şi 22, citate în enunţul interpelării dumneavoastră, ci la art.21 din Legea nr.112/95, care prevede că: "o dată cu restituirea în natură şi dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor, se dobândeşte şi dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, aşa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului".

Din conţinutul art.21, rezultă că dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, aşa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, se dobândeşte nu doar în situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor ce nu se restituie în natură, după cum se pare că consideraţi, domnule deputat, ci şi în cazul restituirii apartamentelor în natură foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora.

Prin urmare, trebuie reţinut aspectul că, în ceea ce priveşte terenul aferent apartamentului, legiuitorul nu a făcut distincţie între cele două situaţii prin care se poate dobândi dreptul de proprietate asupra acestuia. Trecând la obiectul propriu-zis al interpelării, dat fiind că legiuitorul nu a considerat necesar să definească în mod expres noţiunea de teren aferent, trebuie avute în vedere referirile corespunzătoare care se fac în normele metodologice privind aplicarea Legii nr.112 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20.

Astfel, potrivit art.33 din normele citate, aprobate iniţial, se stabilea că în situaţii de vânzare către chiriaşi a apartamentelor şi, când este cazul, a anexelor gospodăreşti şi a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândeşte şi asupra terenului situat sub aceste construcţii, în condiţiile art.35 alin.2 din Legea nr.18/91.

Hotărârea Guvernului nr.11/97, modificată, modificând şi completând normele metodologice aprobate iniţial, a schimbat cuprinsul art.33 în felul următor: în situaţiile de vânzare către chiriaşi a apartamentelor, şi când este cazul a anexelor gospodăreşte şi a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândeşte şi asupra terenului aferent, cu respectarea dispoziţiilor art.26 alineatul ultim din lege.

Sub această formă, respectiva dispoziţie a devenit art.37 din normele publicate în Monitorul Oficial al României nr.27 din 18.02.

Deoarece nu există deosebiri de esenţă între formularea iniţială şi cea modificată a articolului în cauză, coroborând sintagmele "proprietatea asupra terenurilor aferente", din art. 22 al Legii nr. 112 cu expresia "terenul situat sub aceste construcţii", se deduce, pe de o parte, că terenurile aferente sunt cele ocupate de construcţii la data trecerii lor în proprietatea statului iar, pe de altă parte, că potrivit dispoziţiilor art. 26 alineatul ultim din lege "Suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor, rămân în proprietatea statului".

Considerăm că precizările de mai sus sunt de natură să clarifice şi cazul concret prezentat în interpelarea dumneavoastră, al cetăţeanului din comuna Gearmata, judeţul Timiş, care, cumpărând apartamentul ocupat în calitate de chiriaş, a dobândit drept de proprietate asupra terenului în suprafaţă de 600 metri pătraţi, aferent apartamentului, şi nu asupra întregii curţi care are suprafaţa de peste 3.000 metri pătraţi.

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Sunt peste 80.000 de cazuri în care pe lângă case au şi curţi, şi oamenii sunt obligaţi să plătească chiria la teren cu o sumă exorbitantă. Aceste cazuri trebuie rezolvate.

Domnul Mircea Alexandru:

Înţeleg că a fost un comentariu la răspuns?

Domnul Constantin Niţă:

Bine.

Daţi domnului deputat răspunsul în scris şi este suficient. Mergem mai departe.

Domnul Constantin Niţă:

Mai avem pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu - referitor la art. 61 alin. 6 din Legea nr. 128/1997. Răspunde domnul secretar de stat Radu Damian, de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării.

Doriţi să dezvoltaţi, domnule deputat? Nu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Am plăcerea să vă dau răspunsul la interpelarea pe care aţi adresat-o, înregistrată cu nr. 1.503B/2004 la Camera Deputaţilor şi înaintată Ministerului Educaţiei şi Cercetării, înregistrată cu nr. 10.558/03.06.2004.

Criteriile după care se face evaluarea în vederea confirmării titlurilor didactice de conferenţiar universitar şi profesor universitar sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului învăţământului nr. 5723 din 15.03.1994, pe care vi-l transmitem anexat.

Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare a adaptat şi concretizat aceste criterii, pe domenii, având în vedere trecerea de la grupe de domenii la domenii, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 37/1999.

Această activitate care a avut loc în anul 1999 s-a efectuat de către comisii, în limita şi spiritul criteriilor adoptate prin Ordinul ministrului învăţământului din anul 1994.

Actul normativ menţionat prevede şi modalitatea de echivalare a activităţii ştiinţifice, concretizată în lucrări de specialitate, studii, articole, comunicări publicate, cu activitatea artistică, exteriorizată prin concerte, spectacole, filme, lucrări de pictură, sculptură, artă monumentală etc.

Totodată, precizăm că potrivit Ordinului ministrului educaţiei şi cercetării nr. 3.300/2003 îşi desfăşoară activitatea Comisia de arte vizuale, muzică, teatru, cinematografie şi media, a cărei componenţă v-o înaintăm alăturat.

În concluzie, comisia de specialitate abilitată să analizeze dosarele de concurs ale cadrelor didactice este formată numai din specialişti în domeniul învăţământului superior artistic, aceştia evaluând activitate didactică şi artistică, prezentată în dosarul de concurs, conform criteriilor de evaluare aprobate prin Ordinul ministrului învăţământului nr. 5723/1994 care permit echivalarea activităţii ştiinţifice cu activitatea artistică.

Cu deosebită stimă, semnat ministrul Alexandru Athanasiu.

Aş dori, dacă-mi permiteţi, domnule deputat, să vă citesc componenţa comisiei - ea este publică - de arte vizuale, muzică, teatru, cinematografie şi media.

De la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti sunt profesorii: Buciu Dan, Cosma Octavian Lazăr.

De la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti: profesorul Dumitrescu Zamfir.

De la Universitatea Naţională de Artă Teatrală şi Cinematografică Ion Luca Caragiale din Bucureşti: profesorii Nichituş Cristina şi Toboşaru Ion.

Este, de asemenea, membru al comisiei domnul academician Theodorescu Răzvan şi, de la Universitatea de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, domnul profesor Ţăranu Cornel.

Dintre criteriile pentru un post de conferenţiar, care se referă la ceea ce dumneavoastră aţi spus în interpelare, aş vrea să citez minimum una lucrare de specialitate, carte, partitură muzicală publicată.

Pentru disciplina de profil artistic: muzică, artă, arte plastice, teatru, film, la care activitatea artistică se echivalează cu activitatea ştiinţifică, sunt necesare minimum 5 concerte, spectacole şi filme, lucrări de pictură, sculptură, artă monumentală, imprimări de discuri, înregistrări audio sau video la radio şi televiziune.

Pentru postul de conferenţiar, de asemenea, sunt necesare un număr de 20 articole, studii, comunicări. De asemenea, activitate redacţională în comitetele de redacţie ale unor publicaţii de specialitate.

Pentru disciplinele de profil artistic: participarea personală la minimum 10 manifestări artistice, concerte, spectacole de teatru, muzică, filme, expoziţii colective, poezie, imprimări muzicale, video, spectacole de televiziune, compoziţii muzicale.

Pentru titlul de profesor universitar, sigur că sunt criterii asemănătoare, evident mai exigente, pe care le avem ca şi criterii pe care se poate baza activitatea comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă aveţi comentarii, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Vă mulţumesc pentru răspunsul dat. Aici am detaliat foarte concret şi vă spun că în momentul de faţă facultăţile de arte frumoase sunt în situaţia de a rămâne fără profesori universitari.

Deci, acest doctorat nu este asigurat sau nu se mai ştie de această comisie la acest nivel, pentru că în Timişoara, de exemplu, este un caz ca aproape să rămână fără profesori Universitatea de arte vizuale.

Situaţia este la nivel de ţară, după câte am înţeles şi acum am înţeles că este această comisie care, totuşi, acordă titlurile.

Vă mulţumesc pentru răspuns. Eu am avut cazuri de audienţă destule şi am formulat această interpelare ca să clarificăm situaţia.

Cred că va mai trebui şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării să clarifice această comunicare cu cei care sunt în cauză şi doresc acest lucru.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule.

Domnul Radu Damian:

Vreau să vă asigur, domnule deputat, că suntem în contact permanent cu reprezentanţii învăţământului artistic. La sugestia şi cu participarea dumnealor suntem pe cale să redactăm un nou set de criterii care să dea un alt conţinut noţiunii de doctorat, şi ele vor apărea într-o perioadă apropiată.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Închidem şedinţa consacrată interpelărilor.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,00.