Dezbateri parlamentare

(În continuare, lucrările sunt conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor).

Doamna Daniela Popa:

Stimaţi colegi,

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Din partea Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale, domnul secretar de stat Vasile Lupu - răspuns la interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La interpelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, la interpelarea formulată de dumneavoastră vă răspundem următoarele: Firma Societatea Comercială "Novara T" Impex s.r.l. Craiova, după ce a cumpărat dosarul de licitaţie în vederea elaborării ofertei pentru licitaţia organizată la Consiliul local Lădeşti din judeţul Vâlcea pentru atribuirea contractului de execuţie de lucrări la obiectivul menţionat, a înaintat Agenţiei Sapard o contestaţie.

În corespondenţa cu Consiliul local Lădeşti, aceasta ne-a precizat că ulterior firma sus-menţionată a solicitat şi şi-a recuperat suma achitată pentru procurarea dosarului de licitaţie, retrecându-şi contestaţia. După evaluarea tehnică a ofertelor, Agenţia Sapard a primit din partea S.C. Energo Construcţia Bucureşti şi S.C. Govora Rm.Vâlcea, care au depus împreună oferte la licitaţia menţionată, o contestaţie asupra faptului că oferta a fost respinsă din cauză că în cadrul ofertei nu au utilizat tehnologiile de epurare Rosetilvos, impuse prin dosarul de licitaţie, condiţie care încalcă atât prevederile legislaţiei naţionale în vigoare, cât şi ale legislaţiei comunitare, respectiv Manualul de achiziţii pentru fondurile SAPARD. Reanalizându-se întreaga documentaţie, numai într-un singur loc se face o referire, respectiv în notă şi pe manualul tehnic din proiectul de execuţie, la acest tip de instalaţie de epurare.

Cu toate acestea, condiţia de evaluare a solicitat proiectantului informaţii suplimentare pentru utilizarea tehnologiei amintite, iar acesta şi-a exprimat preferinţa pentru tehnologiile de epurare Rosetilvos. Legat de acest aspect, Agenţia SAPARD a avut obiecţiuni faţă de modul de lucru al comisiei, precizând înlocuirea acestora.

În concluzie, având în vedre prevederile Ordinului nr.1014 din 2001 privind aprobarea structurii conţinutului şi modului de utilizare a documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei pentru achiziţii publice şi ale Manualului de instrucţiuni pentru contractele de achiziţii publice de lucrări, precum şi constatările efectuate, şi argumentele Consiliului local Lădeşti, mai ales în ce priveşte implicaţiile reluării licitaţiei asupra implementării proiectului, Agenţia SAPARD a propus Consiliului local Lădeşti schimbarea membrilor evoluatori în cadrul Comisiei de evaluare şi reevaluarea ofertelor, invocarea ca motiv de respingere fiind faptul că s-a făcut trimitere în cadrul ofertei, la acest tip de staţie de epurare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi?

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamna preşedintă,

Domnule secretar de stat,

Eu am făcut foarte clar această interpelare, am rugat şi am întrebat dacă Agenţia SAPARD are rolul de a ajuta aceste consilii locale sau de a le încurca.

Deci, rugămintea, eu nu am acuzat pe nimeni, dar rugămintea a fost aceea de a desluşi acest şir de trimiteri, de adrese de la consiliul local la Agenţia SAPARD, care se plimbă de o jumătate de an. Şi e în pericol această lucrare. Dacă nu urgentăm, nu putem să o finalizăm în ianuarie 2006 şi ne ducem cu ea prin 2007. Asta a fost rugămintea şi rog să clarificăm rapid această problemă.

Domnul ministru Flutur a fost de acord şi a spus că dispune să fie valabilă această licitaţie care s-a organizat de către consiliul local, cu acordul SAPARD-ului, care a fost prezent pe tot timpul acestei licitaţii, la fiecare pas s-a cerut acordul SAPARD-ului şi ei au dat avizul pentru fiecare pas care s-a procedat.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Vreun comentariu, domnule secretar de stat? Nu.

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, cu respect vă spun că asta am şi încercat, există nişte proceduri la Agenţia SAPARD care trebuie, din nefericire, respectate, adică din fericire, respectate, chiar dacă ele sunt mai greoaie, dar rolul este să fluidizăm treaba, să fie transparentă procedura, astfel încât să nu existe contestaţii ulterioare, după ce începe execuţia.

Vă mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu. Din partea Ministerul Administraţiei şi Internelor, domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

De fapt, sunt două răspunsuri la interpelări pentru acelaşi deputat. Una referitoare la angajaţii din cadrul Inspecţiei sanitare de stat Cluj, cealaltă referitoare la conducerea Teatrului Muzical "Nicolae Leonard" din Galaţi.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, la întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi dispunerea de verificări cu privire la statutul angajaţilor din cadrul Inspecţiei sanitare de stat Cluj şi aplicarea măsurilor legale, ce se impun, vă comunicăm următoarele.

Potrivit dispoziţiilor alin.1 al art.44 din Legea nr.90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor, înfiinţarea sau desfiinţarea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ - teritoriale, numărul şi încadrarea personalului, criteriile de constituire a compartimentelor şi funcţiilor de conducere, etc. se aprobă prin ordin al ministrului, respectiv al conducătorului organului de specialitate în subordinea căruia acest serviciu sau aceste servicii sau organe îşi desfăşoară activitatea.

În acest sens, evidenţiem că în conformitate cu dispoziţiile art. 4 alin. 1 pct. 7 din Hotărârea Guvernului nr.168 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Sănătăţii, cu modificările ulterioare, această instituţie are sarcina de a elabora norme privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei sanitare de stat şi pe aceea de a împuternici personalul sanitar care efectuează inspecţia sanitară de stat.

Precizăm că instituţia Prefectului judeţului Cluj ne-a comunicat şi faptul că în baza prevederilor legale aplicabile în materie, personalul Direcţiei de sănătate publică Cluj a fost structurat în trei categorii, corespunzător activităţii desfăşurate şi compartimentului funcţional de încadrare, şi anume: funcţionari publici numiţi în funcţii publice generale, funcţionari publici numiţi în funcţii publice specifice şi personal contractual.

În considerarea acestor aspecte, referitor la statul asistenţilor medicali din cadrul Inspecţiei sanitare de stat Cluj, precizăm că aceştia au fost reîncadraţi, potrivit legii, în funcţii publice specifice, prin dispoziţii nominale emise de către conducătorul unităţii, în baza avizului favorabil al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

De asemenea, precizăm şi faptul că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va efectua o verificare a modului de aplicare a legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici, cu privire la categoria de personal de referinţă.

Potrivit art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2004 salariile de bază ale funcţionarilor publici numiţi în funcţii publice specifice au fost stabilite prin asimilare cu salariile de bază ale funcţionarilor publici numiţi în funcţii publice generale, în raport cu categoria, clasa şi, după caz, gradul profesional al funcţiei publice, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a acordat avizul privind reîncadrarea funcţionarilor publici din cadrul Direcţiei de sănătate publică Cluj şi deci implicit şi pentru Inspecţia sanitară de stat Cluj, fiind astfel stabilite şi avizate inclusiv drepturile salariale corespunzătoare acestei categorii de funcţionari.

Referitor la faptul că aceşti angajaţi nu mai au drept de liberă practică şi nu mai beneficiază de drepturile specifice personalului din sistemul sanitar facem precizarea că în conformitate cu prevederile art.94-96 din Legea nr.161/2003, "Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau de demnitate publică, precum şi cu orice activitate remunerată sau neremunerată, cu excepţia funcţiilor exercitate sau activităţilor desfăşurate în domeniul didactic, al cercetării ştiinţifice, al creaţiei literar - artistice, precum şi în cazurile în care funcţionarul public este desemnat printr-un act administrativ, emis în condiţiile legii, să reprezinte sau să participe în calitate de reprezentant al autorităţii ori instituţiei publice în cadrul unor organisme sau organe colective de conducere, constituite în temeiul actelor normative în vigoare".

Facem, totodată, precizarea că în conformitate cu dispoziţia art.52 din Legea nr.188/1999 la intrarea în corpul funcţionarilor publici, aceştia depun jurământul de credinţă în termen de 3 zile de la data emiterii actului administrativ de numire. Evidenţiem totodată şi faptul că "Refuzul depunerii jurământului de credinţă se consemnează în scris şi atrage revocarea actului de numire în funcţia publică".

Menţionez şi faptul că instituţia Prefectului judeţului Cluj ne-a comunicat că personalul la care faceţi referire a depus, în condiţiile legii, jurământul, precum şi declaraţiile de avere.

În ceea ce priveşte semnalarea dumneavoastră referitoare la neîndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de Legea nr.188, pentru numirea asistenţilor medicali din cadrul Inspecţiei sanitare de stat Cluj în funcţiile publice stabilite şi avizate, facem precizarea că Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici va verifica, aşa cum am mai arătat, modul de aplicare al legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici şi cu privire la aceste aspecte, rezultatul verificărilor urmând să vă fie transmis ulterior.

În conformitate cu dispoziţiile Hotărârii Guvernului nr. 168/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Sănătăţii, Inspecţia sanitară de stat Cluj se află în subordinea Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, precizăm şi faptul că potrivit art.123 alin.2 din Constituţie, şi potrivit art.24 alin.1 lit.c) din Legea nr.340 privind instituţia Prefectului, în calitatea sa de reprezentant al Guvernului, prefectul judeţului Cluj conduce prin compartimentele proprii de specialitate, activitatea tuturor serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din această unitate administrativ-teritorială. Şi că, în conformitate cu dispoziţiile art.21 alin.1 din Legea nr.188, ANFP-ul, ca organ de specialitate al Administraţiei Publice Centrale, aflat în subordinea Ministerului Administraţiei şi Internelor, monitorizează şi controlează modul de aplicare al legislaţiei privind funcţia publică şi funcţionarii publici, în cadrul tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice din România.

În acest context, în ceea ce priveşte afirmaţia referitoare la dubla subordonare a categoriei de personal la care faceţi referire, precizăm că situaţia semnalată de dumneavoastră este circumscrisă cadrului legal actual, aplicabil în domeniu.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vă mulţumesc pentru răspuns, sunt mulţumit. O să-l prezint şi celor care au semnalat această situaţie, fiindcă spuneau că este neclar statutul lor. Sper că din răspunsul pe care ni l-aţi dat o să reiasă, adică o să-şi găsească doleanţele, în aşa fel încât să fie mulţumiţi. Dacă nu, o să revenim cu o notă suplimentară.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Al doilea răspuns, îl prezentaţi tot domnului deputat Mircia Giurgiu.

Domnul Mircea Alexandru:

Următorul răspuns se referă la o situaţie conflictuală existentă în cadrul Teatrului "Nicolae Leonard" din Galaţi, mai precis în raporturile dintre sindicatul de la teatrul respectiv şi conducerea sindicală.

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră, referitoare la managementul defectuos al Teatrului Muzical "Nicolae Leonard" din Galaţi, semnalat de membrii de sindicat, vă comunicăm următoarele.

Teatrul respectiv este o instituţie aflată în subordinea consiliului local Galaţi, autoritate a administraţiei publice locale de la nivelul acestei unităţi administrativ-teritoriale căreia îi revine competenţa să soluţioneze neajunsurile semnalate de organizaţia sindicală.

În acest context precizăm că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are competenţa să intervină în dialogul dintre sindicat şi conducerea teatrului respectiv. Avându-se în vedere starea conflictuală existentă la Teatrul Muzical la "Nicolae Leonard" din Galaţi prin ordinul prefectului, care fusese sesizat anterior, Ordinul nr.117 din 23.02.2005 a fost constituită o comisie, alcătuită din reprezentanţi ai instituţiei Prefectului, Direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie şi a Inspectoratului teritorial de muncă, comisie ce a efectuat verificări referitoare la neregulile semnalate de sindicatul din Teatrul Muzical "Nicolae Leonard" în ceea ce priveşte activitatea direcţiei instituţiei respective.

În urma discuţiilor purtate cu membrii comisiei în perioada 28 februarie - 9 martie şi 16 - 21 martie 2005 cu 51 de persoane, membri ai sindicatului din teatru, precum şi ai conducerii acestei instituţii culturale a rezultat că se confirmă o serie de neajunsuri. Se confirmă inexistenţa dialogului dintre directorul general al teatrului şi sindicat. S-a constatat folosirea excesivă a avizierelor pentru transmiterea de către ambele părţi a unor comunicări şi sarcini, în detrimentul metodei discuţiilor şi analizei directe.

Conducerea acestei instituţii de cultură nu a respectat prevederile art.30 din Legea sindicatelor privind obligaţia angajatorilor de a invita delegaţii aleşi şi ai organizaţiilor sindicale să participe la discutarea problemelor de interes general în şedinţele consiliului de administraţie. Din procesele-verbale ale şedinţelor consiliului de administraţie rezultă că numai liderul de sindicat a participat la majoritatea întâlnirilor, din cele 17 organizate, însă întreg biroul sindicatului a fost invitat numai la 5 şedinţe.

Din consemnările făcute, care prezintă succint concluziile problemelor discutate, fără a fi consemnate intervenţiile fiecărui participant, nu rezultă că liderul de sindicat ar fi fost dat afară şi că nu i s-a permis să participe la discuţii.

Pe parcursul anului 2004, reprezentantul primăriei municipiului Galaţi în consiliul de administraţie nu a participat la nici o şedinţă, cu menţiunea că primarul, şeful Compartimentului audit şi directorul economic au fost prezenţi la două şedinţe.

La stabilirea salariilor de merit s-au încălcat prevederile art.10 lit.c) a Ordonanţei de Guvern nr. 123 privind creşterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar. Salariile de merit nu au fost puse în discuţie, în sensul că nu au fost puse în discuţie la şedinţa consiliului de administraţie din 17 decembrie 2004, când această problemă figura pe ordinea de zi, pentru ca o lună mai târziu, directorul teatrului să aprobe 36 de salarii de merit, la propunerea şefilor de compartimente.

În legătură cu plata orelor suplimentare, şi aici au rezultat... domnule deputat, sunt o multitudine de neajunsuri, eu am o listă întreagă, o să vi le pun la dispoziţie, fac însă următoarea precizare, care este de fond. Deci, aceste neajunsuri există.

Ceea ce semnalează sindicatul cu privire la managementul instituţiei respective este în mare parte corect. Numai că, problema este că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are competenţa să rezolve litigiul de natură sindicală, de natura celor semnalate, pentru că teatrul naţional este, încă o dată, o structură în subordinea consiliului local al municipiului Galaţi, este autoritate publică locală. Consiliul local al municipiului a pus în discuţie chiar schimbarea directorului general, dar a existat opoziţie fermă din partea unor consilieri, inclusiv a primarului municipiului Galaţi.

Prin urmare, nici această măsură n-a putut fi luată. Ministrul administraţiei şi internelor nu are competenţa să intervină, încă o dată, în aceste raporturi, potrivit Legii nr. 215 şi Constituţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, comentarii?

Domnul Mircia Giurgiu:

Da. Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Aşadar, cum anticipam, există probleme, dar deocamdată sunt nerezolvate, fiindcă nu ştiu ce interese sunt. Atâta vreme cât sunt problemele clare, cred că nu ar trebui să conteze, eu ştiu, alte interese politice sau de altă natură.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Ministerul Sănătăţii solicită amânare la două răspunsuri adresate interpelărilor, întrebărilor domnilor deputaţi Mircia Giurgiu şi Bonis Istvan de la UDMR. Solicită amânarea, conducerea ministerului fiind cooptată în activităţi pe linie de guvern.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Garda Dezideriu, Grupul parlamentar al UDMR, din partea Ministerului Justiţiei. Domnul deputat nu este în sală şi vă rog să predaţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Ioan Aurel Rus, Grupul parlamentar al Partidului Popular România Mare, este în sală. Răspunde domnul secretar de stat Mihai Marian Eftimescu, din partea Ministerului Justiţiei.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Marian Eftimescu:

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Întrebarea formulată de către domnul deputat Rus viza soluţionarea situaţiei cetăţenilor din Republica Moldova care nu deţin cetăţenie română, care se plâng de termenele mari pe care trebuie să le aştepte.

Răspunsul este următorul: prin Legea nr.21/1991, republicată, care este actul normativ în materie se reglementează relaţiile sociale referitoare la acordarea, redobândirea şi renunţarea la cetăţenia română, stabilind condiţiile care trebuie îndeplinite. Hotărârea de Guvern nr.50/2005 stabileşte, de asemenea, procedura de elaborare, avizare şi prezentare a actelor normative spre aprobare, procedură care se aplică şi în cazul hotărârilor de guvern referitoare la acordarea cetăţeniei. Convenţia Europeană asupra Cetăţeniei, adoptată la Strasbourg la 6 noiembrie 1997 şi ratificată de România prin Legea nr.396/2002 stabileşte că în ceea ce priveşte redobândirea cetăţeniei, fiecare stat în parte va facilita, în cazurile şi condiţiile prevăzute de dreptul său intern, redobândirea cetăţeniei de către persoanele care o aveau şi care domiciliază în mod obişnuit şi legal pe teritoriul său.

Legea română a cetăţeniei prevede dreptul foştilor cetăţeni români de a redobândi cetăţenia română şi, în plus, prevede facilităţi în acordarea cetăţeniei române şi pentru descendenţii acestora, până la gradul doi. Aceste facilităţi constau în lipsa obligaţiei de a locui în România o anumită perioadă de timp, de a face dovada cunoştinţelor privitoare la Constituţia României sau la imnul de stat, dovada asigurării mijloacelor legale de existenţă.

Precizăm că Ministerul Justiţiei are în vedere îmbunătăţirea situaţiei legate de redobândirea cetăţeniei române de către foştii cetăţeni români, actualmente cetăţeni moldoveni, ucraineni, etc., dar orice măsură care se va lua va trebui să fie în consonanţă cu prevederile legale în materie şi cu Convenţia Europeană la care România este parte, astfel încât orice nouă reglementare să nu conţină dispoziţii legale sau practici care pot constitui discriminări de orice natură.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi comentarii. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Domnule secretar de stat, cred că nu v-aţi învăţat lecţia, aţi venit şi nu mi-aţi spus absolut nou, aţi venit să-mi aduceţi ce prevăd normele europene, le cunosc atât de bine, că sunt la Comisia pentru drepturile omului.

V-am întrebat strict: ce trebuie să facă studentul moldovean care stă patru ani în România, îşi depune dosarul să dobândească cetăţenia, mai aşteaptă încă un an şi jumătate sau doi, pentru că asta este procedura deficitară de care dumneavoastră văd că uzaţi, i se scurge termenul, el se duce înapoi în ţară. În România nu poate lucra că nu are cetăţenie, nu-l angajează nimeni; dacă se duce înapoi, în Republica Moldova, cum mai face dovada celor patru ani staţi aici.

Nu aţi venit cu nimic concret. Eu asta vreau să văd: cu ce măsuri veniţi dumneavoastră, noul guvern, să ajutaţi aceşti copii care sunt batjocoriţi. Cetăţenie nu au, bursele sunt sub limita existenţei şi nimic nu întreprinde statul român. Ne batem cu cărămida în piept numai.

Deci, dacă punctual puteţi să-mi răspundeţi, primesc răspunsul dumneavoastră, ce mi-aţi spus până acum, spuneţi-o la grupa mică la grădiniţă.

Doamna Daniela Popa:

Domnule secretar de stat, aveţi comentarii? Nu.

Urmează răspunsul la întrebarea domnului deputat Petre Ungureanu, Grupul parlamentar al P.N.L. Nu este în sală. Vă rog să prezentaţi răspunsul în scris.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, Grupul parlamentar al P.R.M. Nu este în sală. Prezentaţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Petre Ungureanu, Grupul parlamentar al P.N.L. Nu este în sală. Prezentaţi răspunsul în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu.

Poftiţi, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Marian Eftimescu:

Întrebarea domnului deputat era adresată ministrului justiţiei şi se referea la memoriul depus la cabinetul parlamentar din partea "C.S. Tipomur" SA, prin care se solicita analizarea cazului şi aplicarea măsurilor legale ce se impun, personalul acelei societăţi comerciale fiind nemulţumit de faptul că s-a dispus de către instanţa de judecată dizolvarea asociaţiei "Tipomur", programul acţiunii salariaţilor care, însă, nu a fost cerută de nici un reprezentant al societăţii.

Răspunsul nostru este următorul: potrivit dispoziţiilor art.56 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000, modificată şi completată, asociaţia se dizolvă prin hotărâre judecătorească, la cererea oricărei persoane interesate, deci nu numai a membrilor asociaţiei, pentru motivele indicate în cuprinsul acestui articol.

Pentru a preîntâmpina eventualele manevre de utilizare frauduloasă a acestui articol, legea prevede însă că orice persoană interesată poate contesta dizolvarea asociaţiei şi această cerere se soluţionează de către judecătoria în a cărei circumscripţie se află sediul asociaţiei.

Deci, asociaţii care se consideră prejudiciaţi au o cale judiciară la dispoziţie. Ministerul Justiţiei, aşa cum bine ştiţi, nu are voie şi este chiar un subiect extrem de sensibil, nu se poate amesteca în proceduri judiciare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Sunt mulţumit pentru răspuns şi o să-l trimit celor de la Târgu-Mureş pentru a proceda în consecinţă.

Mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează o serie de răspunsuri la întrebările orale ale domnului deputat Mircia Giurgiu. Răspunde ministrul culturii şi cultelor, doamna Monica Octavia Muscă.

Vă rog, doamna ministru, aveţi cuvântul.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc frumos, doamna preşedinte.

Îmi daţi voie să le spun pe toate deodată, da? Pe rând, adică, una după alta.

Doamna Daniela Popa:

Sigur, e mai bine aşa. Mulţumesc.

Doamna Monica Octavia Muscă:

O să-l rog pe domnul deputat Giurgiu să-şi noteze pentru fiecare ce are de...a, scuzaţi-mă! Acolo sunteţi?! Mă uitam, avem un coleg care vă seamănă.

O să vă rog să vă notaţi şi la sfârşit îmi spuneţi pentru fiecare în parte. Da?

Începem cu declanşarea campaniei de privatizare la Coresi. S-a făcut cu respectarea prevederilor Legii nr.137/2002 şi a Hotărârii de Guvern nr.577/2002 privind aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că a fost întocmită o strategie de privatizare detaliată, strategie aprobată prin H.G. nr.692/2003.

Strategia de privatizare a rezultat dintr-o analiză economico-financiară a companiei şi unităţilor subordonate, funcţie de care au fost stabilite metodele de privatizare aprobate prin hotărârea de guvern mai sus menţionată, respectiv în cadrul sucursalelor, metoda de privatizare prin vânzarea acestora ca active nete, în cazul companiei, metoda de privatizare prin majorarea capitalului prin aport de capital privat.

Conform etapelor stabilite prin strategia aprobată prin hotărârea de Guvern, prima sucursală supusă privatizării a fost Imprimeria "Bacovia" Bacău. Pe baza strategiei aprobate şi conform etapelor de privatizare rezultate, sucursala Imprimeria "Bacovia" Bacău s-a privatizat în condiţiile Legii nr.137/2002 şi H.G. nr.577/2002, respectiv raport de evaluare, dosar de prezentare, ofertă de vânzare şi organizarea propriu-zisă a licitaţiei deschise cu strigare, discutate în prealabil în Consiliul de administraţie şi aprobate de adunarea generală a acţionarilor.

Clauzele contractuale pentru vânzarea activului Imprimeriei "Bacovia" au fost respectate în totalitate, aspect confirmat şi prin raportul de control privind modul în care se respectă activitatea de privatizare din cadrul Imprimeriei "Bacovia" întocmit de Corpul de control al ministrului culturii şi cultelor, la data de 16.07.2004.

Urmare intervenţiilor domnilor Matei Brătianu, vicepreşedinte B.N.S. şi Mircia Giurgiu, lider sindical la Imprimeria "Ardealul", procesul de derulare a privatizării pentru celelalte sucursale: Cluj-Napoca, Oradea şi Craiova, a fost suspendat în iulie 2004, până la clarificarea aspectelor sesizate Ministerului Culturii şi Cultelor, în calitate de instituţie publică implicată.

Concluziile rezultate din raportul de control al Ministerului Culturii şi Cultelor constată legalitatea operaţiunilor de privatizare şi respectarea clauzelor contractului de vânzare-cumpărare, în sensul că s-a păstrat obiectul de activitate, s-au menţinut salariaţii preluaţi la data perfectării contractului de vânzare-cumpărare 65 de salariaţi, cei care şi-au încetat activitatea, 24 de salariaţi, făcând-o în conformitate cu prevederile Codului Muncii, prin acordul părţilor, pensionare pentru limită de vârstă, indisciplină la locul de muncă.

Concluziile controlului efectuat de Ministerul Culturii şi Cultelor, în sinteză, au fost transmise Uniunii Sindicatelor Tipografilor din România, iar recomandările Corpului de control au fost comunicate noului proprietar.

Având în vedere că, prin achitarea integrală a valorii contractului, acesta şi-a transcris dreptul de proprietate, Compania Naţională a Imprimeriilor "Coresi" S.A. nu mai are competenţe în administrarea bunului.

Referitor la aspectele apărute între liderul de sindicat şi noul proprietar, acestea au fost generate la nivelul unităţii şi şi-au găsit soluţionarea prin perfectarea contractului colectiv de muncă înregistrat la organele teritoriale.

Corpul de control al Ministerului Culturii şi Cultelor a constatat că informaţia privind vânzarea de către noul proprietar a utilajelor ca fier vechi nu se confirmă. Noul proprietar a scos din funcţiune unele utilaje care, din punct de vedere tehnologic, sunt depăşite, reorganizând fluxul tehnologic în concordanţă cu interesul economico-financiar propriu, ele fiind depozitate în incinta clădirii, în conservare, urmând ca în perioada următoare să se decidă cum vor fi folosite.

Anexăm documentul concluziilor la raportul de control privind modul în care se respectă activitatea de privatizare în cadrul Imprimeriei "Bacovia" din Bacău, întocmit de Corpul de control al Ministerului Culturii şi Cultelor.

Şi v-am trimis, aţi primit, da? Raportul de control. Aţi primit sau nu?

Domnul Mircia Giurgiu:

Vara trecută l-am primit.

Doamna Monica Octavia Muscă:

L-am mai adus o dată dacă cumva doriţi, vi-l pot pune la dispoziţie.

A doua interpelare referitoare la situaţia existentă în Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, instituţie subordonată Ministerului Culturii şi Cultelor, implică prezentarea succintă a situaţiei respective din punctul nostru de vedere.

Am primit şi noi de la Federaţia Sindicatelor Artiştilor Interpreţi o sesizare privind conducerea Operei clujene. De asemenea, de la organizaţia sindicală din cadrul acestei instituţii. O parte din incriminări sunt, evident, subiective şi partizane. De exemplu, aprecierile referitoare la titlurile româneşti ale repertoriului sau citarea folcloristică a unor aserţiuni făcute de către conducătorul instituţiei.

Suntem pe cale de a finaliza raportul cu privire la controlul efectuat la Opera Naţională Română din Bucureşti. De îndată ce acest lucru va fi realizat, ne vom concentra eforturile către Opera clujeană.

La începutul lunii iunie, domnul consilier de specialitate Fred Popovici va fi prezent la Cluj-Napoca pentru o primă abordare a subiectului.

Prin urmare, domnule deputat, vă asigurăm că starea Operei Naţionale Române din Cluj-Napoca se află printre priorităţile noastre pe termen scurt. Aş mai adăuga aici, dacă-mi permiteţi, faptul că eu personal am stat de vorbă cu mai mulţi din conducerea Operei din Cluj, inclusiv cu directorul Operei şi ştiu şi am cunoştinţă de nemulţumirile celor de acolo. Am mai multe sesizări din partea lor, nu întâmplător vom trimite corpul de control al ministrului acolo.

Trebuie însă să terminăm la Operă pentru că, după cum probabil ştiţi, dacă nu bănuiţi, avem puţin personal care se poate ocupa de controlul acestor instituţii din subordine.

A treia interpelare, în legătură cu întrebarea formulată de dumneavoastră, arătăm următoarele: creşterile salariale ce se pot acorda în anul 2005 personalului bugetar contractual, categorie de personal din care fac parte şi artiştii interpreţi, care fac obiectul solicitării Uniunii Sindicale din ramura cultură, USRC, au fost aprobate prin Ordonanţa Guvernului nr.9 din 2005.

În conformitate cu prevederile art.3 alin.3 şi 22 alin.2 ale ordonanţei respective, salariile de bază şi celelalte elemente ale sistemului de salarizare se stabilesc astfel încât să se încadreze în fondurile alocate de la bugetul de stat pentru cheltuielile cu salariile.

Salariul de bază maxim, la data de 01.01.2005, prevăzut de acest act normativ pentru funcţiile de specialitate cu cel mai mare procent de utilizare în care este încadrată această categorie de personal este cuprins între 7.346.000 şi 11.179.000 lei. La aceasta se poate adăuga majorarea de 20% prevăzută la pct.2 din nota cuprinsă în anexa nr.4/2 cultură, pentru activitatea de importanţă naţională, respectiv, instituţiile de importanţă naţională au acest adaos. E vorba de Opera Naţională, Teatrul Naţional, toate cele care au în denumirea lor cuvântul naţional.

De asemenea, acest personal mai poate beneficia şi de unele sporuri cum ar fi: indemnizaţii de 10 până la 15% pentru îndeplinirea unor activităţi suplimentare funcţiei de bază, mă refer aici la dirijor, concert maistru, solist instrumentist, artist-instrumentist, şef partidă, etc. Sportul de 15% prevăzut la art.8 lit.c) din Hotărârea Guvernului nr.281/1993 sau sporul de 25% prevăzut la art.8 lit.g) din aceeaşi hotărâre.

Personalul de specialitate artistică din cadrul Filamornicii "George Enescu" din Bucureşti beneficiază de majorările aprobate prin Legea 102/2004, salarii de bază mai mari cu până la 50% şi un spor de 50% calculat la acesta.

De menţionat că o parte din personal, cam 15% din total beneficiază şi de salariul de merit care reprezintă o majorare de 15%, iar întregului personal i se acordă un spor de vechime în procent de 5 până la 25% din salariul de bază.

Însumând aceste majorări şi sporuri, se ajunge practic la dublarea salariului de bază.

Ca atare, cadrul legal pentru acordarea unor salarii de bază şi altor drepturi salariale acestei categorii de personal este instituit. Având însă în vedere existenţa unor ordonatori principali de credite diverşi, ministere, consilii judeţene, primării, şi a unor surse de finanţare diferite, bugetul de stat sau bugetele locale, în acordarea salariilor de bază şi a celorlalte drepturi salariale, se pot înregistra diferenţe de la o instituţie la alta.

Mai mult decât atât, chiar în cadrul aceleaşi instituţii, salariile persoanelor care ocupă aceeaşi funcţie pot fi diferite în raport cu punctajul obţinut în urma evaluării performanţelor profesionale individuale.

De menţionat că la constituirea sistemului actual de salarizare a personalului contractual din instituţiile bugetare, s-a urmărit o corelare a nivelurilor salariale în vederea evitării unor discrepanţe dintre salariile diverselor categorii de personal.

Ţinând seama de faptul că Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei este abilitat să monitorizeze şi să controleze aplicarea prevederilor legale privind salarizarea personalului contractual, fiind elaboratorul legislaţiei în materie, împreună cu Ministerul Finanţelor Publice, considerăm că analizarea şi soluţionarea propunerii transmise este de competenţa acestui minister, care are prevăzut prin programul legislativ al Guvernului României elaborarea unui proiect de lege privind salarizarea personalului contractual cu termen luna octombrie 2005.

În ce priveşte acordarea tichetelor de masă, este de precizat că, în conformitate cu prevederile art.40 din Legea nr.511/2004, prin care s-a aprobat bugetul de stat pe 2005, în bugetele instituţiilor publice, indiferent de sistemul de finanţare şi de subordonare, cu excepţia instituţiilor finanţate integral din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea acestora, adică a tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinaţie.

Ca atare, în vederea unei aplicări unitare a legii, soluţionarea solicitării respective este de competenţa Ministerului Finanţelor Publice. În anexă prezentăm spre exemplificare câteva câştiguri salariale brute obţinute în cadrul Operei Naţionale din Bucureşti, cu consideraţie. V-am pus acest exemplu ca să vedeţi, să aveţi un exerciţiu, ca să spun aşa, un studiu de calcul.

Următoarea interpelare. Răspunsul este mult mai scurt. Referitor la interpelarea dumneavoastră, cu obiectul "Nerespectarea de către Ministerul Culturii şi Cultelor a promisiunii de a reînfiinţa Comisia de dialog social la nivelul ministerului, vă comunicăm următoarele: Comisia de dialog social din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor a fost reînfiinţată prin ordin al ministrului, Ordinul nr.2113 din 25.04.2005, pe care îl anexăm răspunsului prezent.

Comisia nu s-a întrunit în şedinţă deoarece în această perioadă ministerul nu a iniţiat vreun proiect de lege care să necesite până acum consultarea cu partenerii sociali. Problemele punctuale ridicate de membrii Federaţiei sindicale din cultură pot fi discutate la cererea acestora în întâlniri cu personalul de specialitate din Ministerul Culturii şi Cultelor.

Aici aş vrea să adaug proiectele de lege la care noi am lucrat până acum, unele au şi trecut deja prin Parlament şi vă mulţumim tuturor, au fost iniţiate chiar împreună cu sindicatele. Drept urmare, dialogul cu ele a fost permanent.

Altele, care sunt acum spre finalizare, au fost supuse dezbaterii publice, în primul rând cu cei vizaţi, mă refer la Legea libertăţii religioase care se dezbate de două luni de zile, mâine încheiem discuţia pe această lege şi putem să intrăm cu ea în guvern. a fost dezbătută, a avut acces toată lumea, toate cultele au venit şi au discutat-o şi pe urmă o s-o punem şi în discuţia, deşi ea nu necesită o asemenea consultare, în discuţia cu sindicatele.

Încă trei legi la care lucrăm, Legea cinematografiei este definitivată şi se discută în dezbateri publice. Acolo cred că aveţi dreptate, ar trebui să discutăm şi cu consiliul, dar oricum... şi o lege privind arhivele care este pe finalizare, iarăşi trebuie discutată cu sindicatele şi aici trebuie să vă spun că vă mulţumim pentru că ne-aţi atras atenţia că, într-adevăr, deşi am înfiinţat acea comisie, ea nu a funcţionat până acum şi n-avem decât să vă mulţumim pentru că ne-aţi atras atenţia. V-am pus şi ordinul alături ca să-l vedeţi că există şi a fost înfiinţată comisia.

Mai era ceva, domnule Giurgiu? Au fost toate patru, da? Aşteptăm în continuare, oricând. Interesul dumneavoastră ne bucură şi suntem gata să răspundem la orice întrebare, că de aceea suntem sub Parlament.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, doamna ministru.

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, doamna ministru.

Sunt mulţumit în general cu toate răspunsurile. O să fac doar câteva scurte completări.

La Opera Română din Cluj, într-adevăr, sunt ceva probleme între conducerea operei şi conducerea sindicatului, dar ce este important acolo, salariaţii nu suferă, îşi primesc drepturile la timp şi deocamdată, din acest punct de vedere, nu sunt probleme.

A doua, referitor la creşterile salariale şi la tichetele de masă, evident că există pe hârtie multe acte legislative, să spunem aşa, dar este foarte greu să se aplice. Sunt destule care se aplică destul de greu şi vă mulţumim.

Iar a treia, referitor la comisia de dialog social, mă bucur că o să aveţi în vedere, şi aveţi în vedere, aşa cum aţi spus, participarea sindicatelor la legile importante care îi vizează, la reprezentanţii sindicatelor.

Iar referitor la privatizarea Sucursalei Imprimeria "Bacovia" Bacău, evident că nu dumneavoastră sunteţi de vină, s-a întâmplat anul trecut, chiar acum doi ani, dar ceea ce s-a întâmplat acolo, faptul că în 8 luni de zile au plecat peste 30 de salariaţi, bineînţeles cu acordul lor, dar nu este normal fiindcă n-au plecat de bine ce le-a fost, au plecat fiindcă au fost ameninţaţi, avem şi dovezi, iar unul care n-a vrut să plece a fost dat afară, a câştigat procesul în instanţă şi a revenit.

Aş dori să vă informez, fiindcă aşa este bine să discutăm pe concret, în legătură cu situaţia de la Coresi, este important să aflaţi că raportul de audit care a fost făcut de către o firmă externă din afara companiei şi a fost predat în data de 10.V.2005, a fost trimis către consiliul de administraţie. Scrie, printre altele, că această Companie "Coresi" a suferit o pierdere reală din exploatare, 5.573.701.000 lei, în timpul anului încheiat la 31 decembrie 2004.

Această situaţie generează îndoieli serioase asupra capacităţii companiei de a-şi continua activitatea. Este cumva o confirmare a ceea ce spun sindicatele de ani de zile că ceva nu este în regulă acolo şi că se poate mult mai bine conduce această companie.

De asemenea, tot un act oficial, este vorba despre rezultatele, realizările pe primele patru luni ale anului 2005 şi este vorba despre o pierdere la sediul central, cel de la Bucureşti, despre care tot timpul am spus că nu este corect cum acţionează, fiindcă şi strategia de privatizare au trecut sucursalele ca vânzări de active, iar compania de la Bucureşti, sediul central, a fost trecută cu aport de capital privat, ceea ce am considerat că nu e în regulă, fiindcă sucursalele aveau rezultate mai bune, iar cei de la Bucureşti aveau rezultate mai slabe.

Aşadar, realizări cumulate ianuarie-aprilie 2005, sediul central de la Bucureşti are o pierdere de 7.620,4 milioane. Iată o confirmare a faptului că atâta vreme cât nu mai au nimic de vândut, şi vă mulţumim că aţi înţeles şi aţi spus că o să verificaţi acolo, se confirmă că, trebuie să repet, conducerea de acolo nu prea îşi face treaba aşa cum ar trebui.

De asemenea, o altă confirmare este dată de situaţia privind utilizarea sumelor încasate din vânzarea de active, în perioada 1999-2004 s-au vândut active în valoare de 156.711.459.144 lei şi aceşti bani nu au fost folosiţi în investiţii decât în foarte, foarte mică măsură.

Şi tot ca o informare, numai de Bucureşti vorbesc aici, fiindcă sucursalele din ţară nu au probleme, majoritatea au profit şi se descurcă destul de bine.

De asemenea, referitor la conducerea de acolo, în luna decembrie, directorul general avea un salariu lunar de 43.125.000, iar apoi, la începutul anului a fost majorat la 51.875.000, cu sporuri ajunge la 63.725.000, în condiţiile în care, lună de lună, produc pierderi, nu ştiu pentru ce îşi primeşte acest salariu atâta vreme cât nu-şi îndeplineşte obligaţiile în contractul de manager.

De asemenea, aş dori să vă întreb sau să vă ajut, totuşi, nu e nici o acuză la adresa conducerii ministerului, fiindcă am colaborat foarte bine şi cu dumneavoastră, şi cu domnul secretar de stat Onisei care a înţeles, dar totuşi mă gândesc dacă n-ar fi fost bine ca reprezentanţii în consiliul de administraţie, din partea Ministerului Culturii şi Cultelor aveţi doi reprezentanţi, de asemenea, şi doi în adunarea generală a acţionarilor, plus administratorul special, aş vrea să întreb sau să văd dacă au venit cu ceva propuneri având în vedere situaţia, zicem noi, dezastruoasă, cu care se confruntă această companie, fiindcă sunt 488 de salariaţi şi pierderi de peste 7 miliarde.

Vă mulţumesc, doamna ministru.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna ministru, dacă doriţi să interveniţi, vă rog.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule deputat,

În primul rând, v-aş ruga dacă există persoane care au plecat de la Bacău şi n-au vrut să plece, mă înţelegeţi, cum spuneaţi că era cazul acela şi dacă vor să facă o asemenea declaraţie, vă rog frumos, trimiteţi-i la mine, sunt interesată să văd dacă lucrurile s-au făcut acolo corect sau nu.

Sigur că va trebui să dea fiecare o declaraţie în sensul acesta. Nu trebuie lăsate lucrurile aşa, pentru că dacă le laşi aşa, se întâmplă şi altă dată acelaşi lucru.

În legătură cu Coresi, dacă raportul acela de audit a ajuns şi la domnul Onisei? Nu. Am o rugăminte: dacă ne puteţi oferi şi nouă acel raport, m-ar bucura, pentru că eu n-am vrut să spun aici, dar mă simt obligată acum să spun şi, mă rog, transparenţa nu întotdeauna ajută şi de data asta nu cred că o să mă ajute, dar mă bazez oarecum pe discreţia dumneavoastră. Am avut şi eu mari îndoieli cu privire la ce se întâmplă la Coresi. Nu înseamnă că am dreptate. Doamne păzeşte!

Poţi să ai îndoieli şi să greşeşti. Dar, pentru că le-am avut şi pentru că am avut şi nişte sesizări, inclusiv din partea dumneavoastră, dar şi a altora, am angajat o firmă care face mai mult pro bono, îi remunerăm aşa, mai mult formal, care face un control foarte, foarte serios şi sever la Coresi. De asta nu aş vrea să intrăm în nici un fel de amănunte, pentru că eu nu ştiu exact cum stau lucrurile, dar cei care fac controlul sunt nişte oameni de bună calitate, din afara ministerului, din afara companiei; este o firmă de avocaţi care lucrează împreună cu nişte economişti şi sper să ajungem la concluziile care trebuie.

De asta răspunsul nostru a fost doar pentru Bacău, şi nu şi pentru Coresi. Rămâne de văzut, s-ar putea să descoperim şi lucruri neplăcute în legătură cu Bacăul, nu numai cu Coresi central. S-ar putea, din contră, suspiciunile noastre să fie contrazise. Rămâne de văzut. Mulţumesc frumos.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Ultimul răspuns din şedinţa de astăzi este adresat domnului deputat Mircia Giurgiu, din partea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. Răspunde domnul secretar de stat Mihai Şeitan.

Domnule secretar de stat aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Mihai Constantin Şeitan (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Permiteţi-mi să încep cu altceva decât cu răspunsul la întrebarea domnului Giurgiu, dar se leagă de ce a spus dumnealui în legătură şi cu interpelarea la adresa doamnei ministru.

Vreau să vă spun că, în calitatea de preşedinte al Consiliului Economic şi Social, în toate ministerele s-a deblocat sistemul de dialog social, că acesta a început să funcţioneze. Mai mult decât atât, CES-ul nu mai admite la avize astfel de proiecte de acte normative fără dialogul social; şi nu în ultimă instanţă, este o ultimă hotărâre la nivelul Guvernului, ca - aşa cum prevede Legea CES-ului - să nu se mai admită nici în Guvern acte fără avizul CES-ului, sigur, din domeniul de activitate al Consiliului Economic şi Social. Este evident că există şi alte tipuri de acte normative care nu afectează partea economică. Am vrut să întăresc faptul că dialogul social s-a deblocat şi că ideea susţinută de Guvern de a crea o transparenţă cât mai mare şi de a crea un sprijin din partea părţilor sociale este evidentă. Sigur, mai avem de lucru la ea, dar începutul este făcut.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, pentru care vă mulţumesc, domnule deputat, vreau să spun următorul lucru: nu vreau să citesc ce am scris. Probabil că aţi primit-o sau o să v-o dau. Vreau doar să insist pe problemă în sine.

După apariţia Legii nr.19 nu mai avem grupele de muncă I şi II, ci au apărut alte încadrări pentru reducerea vârstei de pensionare, şi anume "condiţii speciale de muncă" şi "condiţii deosebite".

Condiţiile speciale de muncă sunt clar stabilite pentru anumite categorii, între care, din punct de vedere al ramurii culturii intră câteva, şi anume: balerinii, cântăreţii la anumite instrumente, în operă ş.a.m.d., şi care, automat, au trecut conform legii, pentru că erau prevăzuţi direct în lege, în grupa "condiţii speciale de muncă". Orice adăugire în această grupă nu se poate realiza decât prin lege; deci, trebuie să apară o lege care să stipuleze că există o nouă categorie care îndeplineşte nişte condiţii pe care o hotărâre de Guvern le pune în faţa tuturor.

În ceea ce priveşte alte categorii, şi dumneavoastră faceţi referire la nişte categorii care până acum, sau până la apariţia Legii nr.19 erau încadrate în grupa a II-a de muncă. Ele nu trec automat în "condiţii deosebite"; ele pot trece cu o singură condiţie: să respecte o hotărâre de Guvern care stabileşte criteriile şi modalităţile de acordare. acolo spune cine trebuie să ia măsurile, cum se nominalizează; şi nu în ultimă instanţă, se cere un aviz obligatoriu al Inspecţiei Muncii. Obţinute aceste elemente, categoric că persoanele respective sau funcţiile, mai bine zis, sau meseriile pot trece în grupa de muncă.

Eu cred că în cazul acesta, nu rezultă foarte clar nici din materialele pe care le aveţi dumneavoastră, cum s-a petrecut acest proces. Deci, el a rămas undeva în faza declarativă. Sigur că oamenii aceia ar fi avut dreptul şi pot trece, dar nu a făcut nimeni nimic pentru treaba asta, patronat sau angajatori şi sindicate, să nominalizeze, să vină cu o astfel de soluţie. Este foarte greu pentru noi să decelăm cine sunt sau unde sunt aceste meserii, ca să impunem noi. Legea cere să vină din partea cealaltă.

Dacă consideraţi util, eu, în calitatea pe care o am, de preşedinte al Casei de pensii, şi aici discutăm acest subiect, şi nu în altă parte, sunt foarte deschis să discut cu sindicatele din domeniu, să vedem care sunt situaţiile, să vedem unde au ajuns, şi chiar să-i sfătuim ce să facă, ca să poată să obţină aceste drepturi pentru oamenii care sunt încadraţi în această situaţie. Vă mulţumesc mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, poftiţi, dacă aveţi comentarii.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Mulţumesc domnului secretar de stat. Probabil că, colegii noştri, pot să nu le spun colegi fiindcă sunt de la sindicate, nu au făcut acele determinări care sunt prevăzute în lege şi de asta nu s-au realizat acele condiţii deosebite sau condiţii speciale de muncă.

O să vă rog să stabilim o întâlnire cu dânşii pentru a se lămuri şi a rezolva această situaţie. Vă mulţumesc frumos.