Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

22. Proiectul de Lege privind economia socială. 49...

Citeşte, te rog eu frumos. Amendamente admise, 49, caracter ordinar.

Iniţiatorul are cuvântul.

Domnul Teodor Codrin Scutaru (secretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice):

Mulţumim, domnule preşedinte.

Mă numesc Codrin Scutaru şi sunt secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice.

Prin Proiectul de Lege privind economia socială se reglementează următoarele aspecte: se defineşte domeniul economiei sociale, se stabilesc măsurile de promovare şi de sprijinire a economiei sociale, condiţiile de atestare de către autorităţile publice a întreprinderilor sociale şi a întreprinderilor sociale de inserţie.

Economia socială reprezintă ansamblul activităţilor organizate independent de sectorul public, al căror scop este să servească interesul general, interesele unei colectivităţi şi/sau interesele persoanelor nepatrimoniale prin creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile şi/sau producerea/furnizarea de bunuri, prestarea de servicii, execuţia de lucrări.

Economia socială are la bază iniţiativa privată, voluntară şi solidară cu un grad ridicat de autonomie şi responsabilitate, precum şi distribuirea limitată a profitului către asociaţi. Se definesc întreprinderile sociale, se stabilesc principiile care stau la baza economiei sociale, respectiv prioritatea acordată individului şi obiectivelor sociale faţă de creşterea profitului, controlul democratic al membrilor, exercitat asupra activităţilor desfăşurate, caracterul voluntar şi liber al asocierii în formele de organizare specifice domeniului economiei sociale, personalitate juridică distinctă, autonomie de gestiune şi independenţă faţă de autorităţi, alocarea celei mai mari părţi a profitului excedentului financiar pentru atingerea obiectivelor de interes general al unei colectivităţi sau interesul personal nepatrimonial al membrilor.

Se defineşte termenul de întreprindere socială de inserţie ca fiind întreprinderea socială care are permanent cel puţin 30% din personalul angajat aparţinând grupului vulnerabil, astfel încât timpul de lucru cumulat al acestor angajaţi să reprezinte cel puţin 30% din totalul timpului de lucru al angajaţilor. Are ca scop lupta împotriva excluziunii, discriminărilor şi şomajului, prin inserţia socio-profesională a persoanelor defavorizate. Sunt prevăzute măsuri de acompaniament şi, nu în ultimul rând, se înfiinţează un registru unic de evidenţă a întreprinderilor de economie socială, cu informaţii cu privind întreprinderile sociale şi întreprinderile sociale de inserţie.

În baza celor expuse anterior, propunem adoptarea acestui proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Domnul Iulian Iancu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Avem în dezbatere un proiect de lege extrem de important în spaţiul economico-social al României cu care au fost sesizate Comisiile pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru industrie şi servicii, precum şi Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare.

Avem aviz favorabil de la Comisia juridică de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru administraţie publică. De asemenea, proiectul a fost adoptat de Senat. Proiectul stabileşte cadrul principal, instituţional şi funcţional corespunzător economiei sociale, îndeosebi întreprinderilor sociale, în toate formele posibile, ca instrument principal ce desfăşoară activităţi în domeniul economiei sociale, în acord cu obiectivele Uniunii Europene, pe baza documentelor programatice adoptate la nivelul instituţiilor europene.

De asemenea, la elaborarea şi promovarea prezentului demers legislativ s-a ţinut cont şi de Rezoluţia Parlamentului European din 19 februarie 2009, referitoare la economia socială, prin care se reiterează rolul şi locul întreprinderii sociale în diversitatea formelor de organizare, ca factor important al dinamizării economiei sociale.

În urma dezbaterilor, membrii comisiilor propun plenului adoptarea proiectului de lege, cu amendamente admise.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Doamna deputat Boghicevici, aveţi cuvântul.

Doamna Claudia Boghicevici:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege defineşte economia socială, face distincţie între întreprinderile sociale, întreprinderile sociale de inserţie, stabileşte criteriile şi obligaţiile pentru acordarea atestatului de întreprindere socială, marca de inserţie şi facilităţile ce pot fi acordate.

Vă aduc aminte că se împlinesc aproape patru ani de zile de când am pus în discuţie acest proiect de lege. Am fost şi eu iniţiator pe un proiect asemănător care mi-a fost respins şi, din păcate, nu cred că suntem nici unul dintre noi mândri de forma finală a acestui proiect.

Este important însă că se aduc clarificările necesare, astfel încât cei care au scris proiecte, au înfiinţat structuri de economie socială au în sfârşit baza legală pentru o funcţionare corectă.

Este foarte important că se stabileşte modul în care se numesc membrii Comisiei naţionale pentru economie socială şi se stabilesc facilităţi pentru cei care doresc să înfiinţeze asemenea structuri.

Vă spun sincer că mi-aş fi dorit ca aceste facilităţi să fie mult mai atractive, în special în ceea ce priveşte implicarea de la nivel naţional, pentru că majoritatea facilităţilor cad în sarcina autorităţilor locale. Noi vom susţine acest proiect astăzi şi sperăm că acest pilon important al economiei, economia socială, va duce la crearea de locuri de muncă în special pentru persoanele aflate în grupurile vulnerabile.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Alte intervenţii?

Doamna deputat Nichita. Aveţi cuvântul.

Doamna Cristina Nichita:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

De ce avem nevoie de o Lege a economiei sociale? Beneficiile sunt multiple. Aşa cum s-a amintit aici, proiectul de lege defineşte pentru prima dată economia socială şi reglementează modalitatea de atestare a întreprinderilor sociale.

Beneficiile sunt: accesarea flexibilă a fondurilor structurale, creşterea numărului de locuri de muncă, oferă incluziune socială, asigură o garanţie suplimentară de eliminare a inegalităţilor sociale şi este o modalitate de luptă împotriva sărăciei.

Pentru a înţelege greutatea acestui proiect, menţionez că actorii economiei sociale sunt: asociaţiile şi fundaţiile de orice fel, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor şi pensionarilor, cooperativele de credit şi societăţile cooperatiste meşteşugăreşti, de consum, agricole, de valorificare, de locuinţe, de transporturi, forestiere, pescăreşti.

De asemenea, subliniez importanţa economiei sociale în ansamblul economiei naţionale. În anul 2012, 115.000 de angajaţi a avut România în economie socială, 2.708.765.000 lei - remuneraţii plătite. Impozitele provenite din economia socială, ajung la bugetul de stat, tot în 2012, aproape 400 de milioane.

În acelaşi timp, la jumătatea anului trecut, prin decizia luată de Guvernul Ponta, cu referire la deschiderea axei prioritare 6-1, schema de ajutor de stat - Dezvoltarea economiei sociale, au fost finanţate 275 de proiecte, înfiinţate 1.392 de structuri de economie socială şi create aproximativ 7.000 de locuri de muncă pentru persoanele din categorii vulnerabile.

Economia socială stă la baza dezvoltării multor state, la care noi doar tindem să ne aliniem. Acest fapt a fost pe deplin înţeles de Cabinetul Victor Ponta.

Doamna ministru Rovana Plumb, într-o cooperare armonioasă cu comisiile abilitate din Camera Deputaţilor - mă refer aici la Comisia pentru muncă şi protecţie socială - în colaborare cu organizaţiile societăţii civile, s-au străduit să ofere economiei sociale locul pe care aceasta trebuie să-l ocupe în cadrul economiei naţionale.

Le sunt recunoscătoare colegilor, Partidul Social Democrat votează pentru şi, vă rog, haideţi să dăm un vot economiei sociale şi o şansă categoriilor vulnerabile.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule Molnar, vă rog frumos.

Domnul Molnar Zsolt:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Economia socială este un concept nou şi interesant, în special pentru România.

Este un concept care este foarte bine definit şi răspândit în Europa de Vest şi noi, în România, avem semnale de la societatea civilă, de foarte mulţi ani, că trebuie să facem un pas în această direcţie, pentru că în ţările din Vest economia socială, în înţelesul pe care îl are, aduce o valoare adăugată în societate şi se pot rezolva foarte multe probleme locale care, prin intervenţia statului, poate s-ar rezolva puţin mai greu. Însă ceea ce văd în această lege şi ceea ce s-a şi spus în spaţiul public, de foarte multe ori, este că noi adoptăm acest termen de economie socială într-o formă oarecum restrictivă.

În Vest economia socială nu se referă doar la categoriile sociale care sunt în dificultate, ci reprezintă mult mai multe elemente, se pot găsi mult mai multe configuraţii care să intre în economia socială.

De aceea, noi considerăm că această lege aduce un punct esenţial din punctul de vedere al atestării şi al introducerii noţiunii de economie socială în România, însă facilităţile acordate sunt majoritatea pentru acele forme de economie socială de inserţie care aplică acest termen restrictiv. UDMR va susţine acest proiect de lege, însă pentru a avea o economie socială de tipul celei din vest şi pentru a reuşi să aducem aceeaşi valoare adăugată pe care o au colegii noştri, trebuie să găsim şi soluţii de finanţare pentru aceste întreprinderi de economie socială şi este foarte important ca Guvernul, din momentul în care se gândeşte la bugetul de anul viitor, să găsească facilităţi pentru a ajuta aceste forme de economie socială.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Pe procedură. Domnul deputat Cernea, pe procedură.

Să-mi spuneţi şi mie articolul pentru care vreţi să interveniţi.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Articolul 14, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, articolul 14 vă conferă dumneavoastră dreptul de a vorbi la procedurile de drept comun. Vă rog frumos să mă ascultaţi, v-a spus şi domnul Vlase, v-a spus şi domnul Iordache, toţi cei care conduc şedinţa de plen. Eu vă ascult, dar este...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Să-mi spun şi eu punctul de vedere, totuşi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu aici, în Comisia pentru regulament. Am mai avut discuţia asta cu dumneavoastră. Vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu în comisia asta...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, domnule deputat, să citiţi foarte bine. Preşedintele Camerei Deputaţilor dă cuvântul unui deputat care se referă strict la problema pe care o are. În Regulamentul Camerei Deputaţilor, la art.14, vă dă 20 de secunde. Celelalte două...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Se pot cumula...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

...se pot cumula, dacă aveţi acordul celorlalţi colegi care sunt în sală. Asta este la procedura de drept comun. Scrisă şi la drept comun.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Pot să-mi spun totuşi punctul de vedere?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Membrii Comisiei pentru regulament, la procedura de urgenţă, au stabilit că doar liderii grupurilor politice parlamentare pot interveni. Vă rog frumos, aveţi un...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu este aşa.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi un coleg, în partea dreaptă, care, dacă nu înţelege regulamentul, poate să se ducă la comisie să-l înţeleagă. El a votat împreună cu colegii săi, cinci oameni au votat acest regulament. Am spus de fiecare dată că este o discriminare între procedura de fond şi procedura de urgenţă. Nu...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Articolul general este articolul 14, care acordă drepturile pentru neafiliaţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să vă uitaţi la procedura...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu poate rămâne...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

... de luare de cuvânt la fiecare text de lege.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Este un abuz şi nu pot lucrurile să rămână aşa.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Am şi eu drepturi, suntem egali şi dumneavoastră, şi eu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Am dreptul să iau cuvântul, atunci când doresc, la un proiect de lege.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, sunt de acord cu dumneavoastră, cu respectarea regulamentului. Ceea ce v-am rugat de două luni de zile, de o lună şi jumătate, este să faceţi o iniţiativă de proiect de hotărâre de modificare a regulamentului sau să le cereţi celor din Comisia de regulament să modifice, să pună în corelare articolul 14, că acolo v-aţi oprit dumneavoastră cu cititul. Articolul de la procedura de drept comun, care este la pagina 25, şi procedura de urgenţă, secţiunea a IV-a, pagina 115, începând cu art.115... să vedeţi că există o eroare între art.14, articolul... vă dau imediat... art.101 şi articolul pe care l-au făcut colegii dumneavoastră şi ai mei, la procedura de urgenţă, art.118: "În faza dezbaterilor generale," - şi acesta este articolul pe care trebuie să-l înţelegeţi, că eu mă raportez la el -, "fiecare grup parlamentar poate interveni o singură dată, iar durata luării de cuvânt este de maximum 5 minute."

Dacă legiuitorul, adică Camera Deputaţilor, prin propunerea Comisiei pentru regulament, avea intenţia de a da cuvântul şi deputatului neafiliat, care are 20 de secunde, făcea trimitere directă, cum este şi în alte articole, la art.14.

Şi atunci, eu vă spuneam, domnule deputat, aveţi 5, 4 secunde, 25 de secunde la dispoziţia dumneavoastră.

Pe cale de consecinţă, eu nu pot să aplic decât art.118, pentru că aceasta este procedură de urgenţă. Ce să fac eu? Cum să încalc eu regulamentul?

Vă dau... aveţi dreptate că trebuie să luaţi cuvântul, rugaţi-i pe colegi să schimbe.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Bun. Dacă-mi permiteţi, totuşi, pe procedură, să-mi spun şi eu opinia, pentru că nu numai că nu mi-aţi dat cuvântul la dezbateri generale...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu la mine trebuie s-o spuneţi, domnule deputat, în comisia...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu mi-aţi dat cuvântul nici la ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, nu mie trebuie să-mi spuneţi, ci Comisiei pentru regulament. Nu colegii dumneavoastră trebuie să asculte argumentele pertinente pe care le aveţi, dar nu putem să rezolvăm problema.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Putem s-o rezolvăm. Putem s-o rezolvăm, dacă-mi permiteţi, pentru că art.14 are forţa unui articol general, care statuează drepturile. Or, în aceste drepturi este prevăzut faptul că am dreptul să vorbesc şi eu şi orice alt deputat neafiliat în limita de 20 de secunde, dar care se pot cumula la dezbateri generale. Fără... nu este nicio precizare făcută că la procedura de urgenţă deputaţii neafiliaţi nu au dreptul, nu este nicăieri în regulament acest lucru. Or, cred că articolul care primează este acesta, articolul general. Articolul 118, pe care l-aţi invocat, are într-adevăr o ambiguitate, pentru că se referă doar la grupurile parlamentare, dar cred că articolul care are forţă mai mare este cel cu caracter general.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu există. Domnule deputat...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Articolul 14 care s-a dat...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

În Legea nr. 20/2000, pentru construirea fiecărui proiect de lege şi a unui proiect de hotărâre, vă explică foarte clar: nu există un articol mai puternic decât altul în cadrul unui text de lege, decât dacă unul se votează organic şi celălalt are caracter ordinar. Sunt decizii ale Curţii Constituţionale, vă rog frumos, să nu mai inventăm după 25 de ani Constituţia.

Vă mulţumesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Nu poate exista o...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult. Am tot respectul pentru dumneavoastră. V-am dat cuvântul de zeci de ori. Vă arăt în stenograme, când aţi acceptat, zile, şi aţi ştiut ce aţi vorbit la votul final. Nu pot să vă dau cuvântul, pentru că textul făcut de comisie spune că doar grupurile parlamentare, fiecare grup parlamentar. Diferenţa - la procedura de drept comun aveţi dreptul la 20 de secunde, şi grupurile parlamentare au dreptul la doi vorbitori, fiecare câte cinci minute. Aici grupurilor politice parlamentare li se limitează vorbitul la un singur membru al grupului parlamentar, şi la trei minute. Deputaţii independenţi nu mai au dreptul la cuvânt. Ce să fac eu? Eu aplic regulamentul.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Este un abuz ceea ce faceţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunt de acord cu dumneavoastră, dar nu este abuzul nostru, este al regulamentului. Dacă legea face un abuz, o schimbăm.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, domnul Tinel Gheorghe.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu e vorba de colegul nostru Remus Cernea, e vorba de toţi ceilalţi colegi care sunt neafiliaţi. Textul de lege, la art.118, nu interzice, domnule preşedinte şi dumneavoastră ştiţi că e un principiu de drept care spune că dacă nu este interzis, este permis.

La art.116, anterior, tot la procedura de urgenţă, li se dă voie tuturor deputaţilor să facă amendamente. Păi, în condiţiile în care faci amendament şi nu-l susţii, pe art.118, cum poţi... să-ţi dea voie să faci amendament şi să nu-l susţii?! Deci este clar că, dacă la art.116, la procedura de urgenţă, toţi deputaţii din Parlamentul României au voie să facă amendamente, este clar că au şi dreptul să şi le susţină. Cum puteţi să-i spuneţi: "domnule, faci amendament, dar nu vii la pupitru să ţi-l susţii?!" Şi atunci se completează art. 14 cu alin. (1) care spune că are dreptul la 20 de secunde intervenţie de la tribuna Parlamentului şi, după părerea mea, 20 de secunde nu cred că grevează atât de mult activitatea Parlamentului României, încât să nu-l lăsaţi să-şi spună punctul de vedere.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Lecţia II de regulament. Amendamentele se depun în comisie, dragi colegi, şi se susţin de către parlamentari, pe baza unei propuneri făcute de către preşedintele de comisie, în intervalul de timp care nu este egal sau identic cu intervalul de timp pentru dezbateri generale.

Pe cale de consecinţă, dezbaterile generale sunt pentru grupurile parlamentare, şi procedura de drept comun, pentru deputaţii independenţi sau neafiliaţi, care au 20 de secunde.

În procedura de urgenţă, doar grupurile parlamentare au trei minute. Când vin amendamentele, fiecare parlamentar, indiferent că este neafiliat, independent sau într-un grup parlamentar, poate să susţină. M-aţi înţeles? Dumneavoastră, ca membru al Comisiei pentru regulament, neştiind şi confundând dezbaterile generale cu susţinerea amendamentelor, încep să mă gândesc dacă nu e prea târziu să vă explic acest lucru.

Mergem mai departe.

La dezbateri generale, dacă mai sunt luări de cuvânt?

Pe procedură, domnule Marian Neacşu.

Eu cred că am fost suficient de clar. Da, bine, pentru dumneavoastră nu pot să fiu clar niciodată.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă nu mai sunt luări de cuvânt la dezbateri generale, mergem pe amendamentele admise. Calupuri de 20.

De la 1 la 20. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 21 la 40. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

De la 41 la 49. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobate.

Ne vedem la ora 14,00.

Membrii Biroului permanent şi ai Comitetului liderilor, ne vedem la ora 13,50 la şedinţa de Birou permanent.

- După pauză -

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm şedinţa de astăzi.