Dezbateri parlamentare

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Trecem la deputaţii înscrişi pentru prezentarea interpelărilor.

Domnul Alexandru Cristea, neafiliat? Nu.

Adrian Wiener, USR? Nu.

Florin-Alexandru Alexe, PNL? Nu este.

Nicolae-Miroslav Petreţchi? PSD. (Râsete. Vociferări.)

Vă rog.

Minorităţi. (Râsete. Vociferări.)

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Da, minorităţi, domnule preşedinte.

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Interpelare adresată domnului Cseke Attila, ministrul dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

Obiectul interpelării - "Reabilitarea drumului comunal distrus de fenomenele hidrometeorologice în comuna Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava".

Stimate domnule ministru,

Fenomenele hidrometeorologice din perioada iunie-august 2018 au afectat vieţile multor cetăţeni, producând pagube însemnate gospodăriilor şi infrastructurii rutiere, în mai multe regiuni din ţară. Imediat după aceste dezastre, Guvernul României a înaintat un plan pentru ajutorarea cetăţenilor afectaţi de calamităţi, precum şi pentru susţinerea autorităţilor locale care nu dispuneau de fonduri necesare refacerii zonelor afectate.

Cu toate acestea, încă există cazuri în care planul pentru ajutorarea cetăţenilor nu a funcţionat, ca urmare a lipsei de interes, precum şi a lacunelor prezente în procesul de finanţare. Cetăţenii afectaţi de fenomenele hidrometeorologice încă din anul 2018 suferă din lipsa fondurilor necesare pentru refacerea infrastructurii distruse.

O astfel de situaţie o regăsim în comuna Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava, comună în care convieţuieşte una dintre cele mai importante comunităţi ucrainene din judeţ şi care în anul 2018 a fost afectată de inundaţii.

În vederea reabilitării drumului comunal afectat de fenomenele hidrometeorologice, UAT Izvoarele Sucevei a depus Proiectul "Reabilitare drum comunal afectat de fenomene hidrometeorologice periculoase din perioada iunie-august 2018 în comuna Izvoarele Sucevei, judeţul Suceava".

Cu toate că proiectul era încadrat în subprogramul "Lucrări în primă urgenţă", acesta a fost trecut pe lista de sinteză. Mai mult, ca urmare a adresei CNI nr. 12.495 din 26 martie 2020, UAT Izvoarele Sucevei a transmis documentaţia solicitată pentru ca proiectul menţionat să fie finanţat, însă după 42 de luni de la producerea evenimentului, UAT Izvoarele Sucevei nu a primit niciun răspuns cu privire la stadiul finanţării.

Mai grav este faptul că relieful montan al zonei poate genera noi fenomene asemănătoare cu cele din 2018, care pot distruge în totalitate infrastructura rutieră.

Având în vedere cele de mai sus, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi punctul de vedere al ministerului pe care îl conduceţi, cu privire la situaţia prezentată, precum şi motivele care au condus la blocarea proiectului depus de UAT Izvoarele Sucevei, mai ales că vorbim despre lucrări în primă urgenţă.

Conform Regulamentului comun al Camerei Deputaţilor şi Senatului, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Mergem mai departe.

Marin Laurenţiu-Daniel este? PSD? Nu.

Doamna Alexandra Huţu, PSD?

Vă rog.

Doamna Alexandra Huţu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului educaţiei, domnului Sorin Mihai Cîmpeanu.

Stimate domnule ministru,

Am constatat cu toţii dezastrul de la bacalaureat, din acest an, prin raportarea la cifra absenţelor, care este fără precedent în ultimii 30 de ani. Potrivit datelor oficiale oferite de ministerul pe care îl conduceţi, generaţia actuală care a finalizat liceul a generat un număr de peste 40.000 de tineri care nu s-au înscris la examenul din sesiunea iunie-iulie. Este îngrijorător faptul că dintre cei 151.906 elevi care au finalizat anii terminali, atât la cursurile de zi, cât şi la frecvenţă redusă, 26% nu s-au înscris anul acesta la examenul de bacalaureat. Acest procent este echivalentul a 1449 de clase compuse din câte 28 de elevi.

O altă problemă serioasă, dar complementară situaţiei descrise anterior o reprezintă faptul că în prezent nu avem informaţii despre ce se întâmplă cu aceşti tineri - dacă sunt corigenţi, dacă au fost lăsaţi repetenţi sau dacă au abandonat şcoala având situaţia neîncheiată din motive financiare ori personale.

Aici este nevoie de un sistem de monitorizare, de o bază de date electronică, de o situaţie la zi care să ne ofere informaţii complete despre situaţia fiecărui elev, astfel încât să putem lua măsuri individualizate.

Sunt de acord că pandemia este unul din principalii vinovaţi, însă nu putem să lăsăm totul doar pe seama pandemiei.

De aceea, vă rog să-mi comunicaţi soluţiile pe termen scurt şi mediu pentru a recupera decalajul ultimilor ani, dintre absolvenţii de studii liceale fără bacalaureat şi cei care susţin şi promovează examenul maturităţii.

Atât eu, cât şi colegii parlamentari de la PSD vă stăm la dispoziţie pentru a colabora şi pentru a identifica toate cauzele obiective şi subiective care au adus în această situaţie învăţământul preuniversitar din ţara noastră şi, apoi, tot împreună să găsim cele mai bune soluţii, să avem rezultate reale şi să vedem o creştere a calităţii educaţiei în ţara noastră.

Solicit răspuns în scris, în termenul prevăzut de lege.

Deputat al PSD de Botoşani, Alexandra Huţu.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Şlincu, vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Virgil-Daniel Popescu, ministrul energiei.

Stimate domnule ministru,

Vă rog să-mi comunicaţi ce soluţii veţi adopta astfel încât să nu mai ajungem în situaţia actuală, când s-au identificat creşteri artificiale ale preţurilor la energie de către unii furnizori, pentru a obţine compensaţii mai mari din partea statului.

Aspectele constatate de ANRE la unii furnizori de energie au un caracter penal, iar autorităţile statului trebuie să acţioneze cu maximă severitate pentru sancţionarea celor vinovaţi.

În acelaşi timp, vreau să atrag atenţia asupra necesităţii ca România să nu închidă capacităţile de producţie a energiei electrice fără să pună ceva în loc.

În contextul războiului din Ucraina şi al sancţiunilor impuse Federaţiei Ruse, România trebuie să-şi folosească întreaga capacitate de producţie de energie, inclusiv pe bază de cărbune, la fel cum fac şi alte state ale UE, unele chiar mai dezvoltate decât ţara noastră.

Ar fi sinucidere pentru România dacă, în actualele condiţii de criză, producţia de energie electrică ar scădea şi mai mult, pentru că ar alimenta o iresponsabilă scumpire a energiei. În plus, s-ar pierde zeci de mii de locuri de muncă.

Aşadar, înainte de a închide anumite capacităţi de producţie pe bază de cărbune, trebuie să investim în dezvoltarea unor alte capacităţi, pe bază de energie curată. Întâi să creştem producţia de energie verde şi abia apoi putem lua în considerare închiderea celor pe bază de cărbune.

Solicit răspuns în termen legal.

Cu stimă, Dan-Constantin Şlincu, deputat din Botoşani.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Raisa Enachi, Grupul AUR?

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Obiectul interpelării - "Principalele avantaje ale căilor ferate din judeţul Vaslui".

Stimate domnule ministru,

Transportul a avut întotdeauna o mare importanţă în dezvoltarea economică, în orice epocă. Transportul feroviar este o modalitate eficientă şi rentabilă de a transporta un număr mare de pasageri şi mărfuri pe distanţe lungi. O infrastructură de transport dezvoltată corespunzător ar putea deveni un catalizator pentru dezvoltarea tuturor sferelor vieţii. Pe de o parte, creşte productivitatea, deoarece creşte accesul la factorii de producţie - materii prime, resurse de muncă - şi, pe de altă parte, creşte posibilitatea extinderii pieţelor, lucru ce a devenit imposibil din cauză că, nici acum, nici 31 de ani mai târziu, judeţul Vaslui nu a fost niciodată atractiv pentru investitori, pentru că nu are autostrăzi, căi ferate bine dezvoltate şi alte investiţii în infrastructură. Vasluiul, un judeţ care nu are nicio şansă de dezvoltare cu aşa atitudine.

De exemplu, în judeţul Vaslui, pe unele linii de cale ferată, infrastructura este atât de veche încât viteza medie este de numai 20-25 km/h, ceea ce face ca trenurile să se deplaseze prea încet, chiar şi pentru deplasările scurte, de 30-40 km. Staţiile, precum Huşi şi Fălciu, au ajuns acum în stare de degradare.

Drept urmare, domnule ministru al transporturilor şi infrastructurii, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este suma alocată pentru infrastructura căilor ferate din judeţul Vaslui?
2. Când a fost ultima dată când v-aţi interesat de starea staţiilor din Huşi şi Fălciu, ale judeţului Vaslui?

Vă mulţumesc.

Raisa Enachi, deputat de Vaslui.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Dumitrina Mitrea?

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului ministru al transporturilor şi infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu.

Obiectivul interpelării - "Clarificări asupra situaţiei prăbuşirii podului de la Luţca, judeţul Neamţ".

Stimate domnule ministru,

După cum bine ştiţi, zilele trecute a avut loc un incident pe raza judeţului Neamţ, şi anume prăbuşirea podului de pe drumul judeţean de la Luţca, din comuna Sagna. La momentul prăbuşirii, pe pod se aflau un camion şi o autoutilitară. Conform ISU Neamţ, şoferul camionului a fost rănit.

Podul a fost recent dat în folosinţă, în luna noiembrie 2021, iar pe perioada lucrărilor, aproape săptămânal, preşedintele Consiliului Judeţean a făcut vizite şi şedinţe foto pe şantier, afirmând că este una dintre cele mai mari şi mai importante investiţii în judeţ făcute de Consiliul Judeţean Neamţ.

În noiembrie 2021, la momentul inaugurării podului, acelaşi Ionel Arsene declara: "Dragi nemţeni, vă garantez că zeci de ani podul de la Luţca nu va mai reprezenta vreo problemă pentru participanţii la trafic". Iar la finalul anului trecut, după efectuarea testului de rezistenţă, preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ a declarat că podul va putea fi folosit în condiţii optime.

Anul trecut, podul a intrat în reparaţii capitale, pentru că nu mai fusese modernizat niciodată de când a fost construit, adică de mai bine de 50 de ani, şi nu mai prezenta siguranţă de exploatare, iar după finalizarea lucrărilor şi în urma rezultatului testului unei verificări de forţă, Ionel Arsene a declarat: "Pot afirma că încă 50 de ani, la Luţca, peste râul Siret, se va circula în condiţii de siguranţă, datorită unei investiţii derulate de către Consiliul Judeţean Neamţ".

De asemenea, doresc să precizez că, conform informaţiilor publice, lucrările la acest pod sunt parte dintr-un pachet mai mare de obiective din judeţ finanţate din PNDL, realizate de o asociere de opt firme de construcţii.

Ţinând cont de cele mai sus expuse şi de incidentul de o gravitate deosebită care a pus viaţa cetăţenilor în pericol, vă solicit să dispuneţi Corpului de Control al ministerului efectuarea unei anchete detaliate şi să-mi puneţi la dispoziţie documentaţia completă referitoare la:

• Procedura de organizare şi desfăşurare a licitaţiei pentru acest obiectiv de investiţii şi în ce condiţii s-a derulat licitaţia?;
• Dacă şi cine este asigurătorul de risc de daună la acest proiect?;
• Cine a efectuat lucrările la acest obiectiv şi în ce condiţii au fost efectuate aceste lucrări?:
• Cum şi cine a efectuat procesul de recepţie?:
• Cum şi cine a efectuat testul verificărilor de forţă şi rezistenţă?:
• Care a fost suma totală încasată de către compania care a efectuat lucrarea?:
• Cine este responsabil pentru această situaţie îngrijorătoare?:
• Şi cum va răspunde entitatea care se face vinovată de cauzarea acest incident?

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, Mitrea Dumitrina, deputat AUR, Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Mihail Albişteanu sau Cristian-Daniel Ivănuţă, AUR?

Vă rog.

Domnul Mihail Albişteanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată ministrului culturii, domnul Lucian Romaşcanu.

Domnule ministru,

Una dintre cele mai impozante clădiri din Iaşi, Casa Callimachi-Ghica, înscrisă pe lista monumentelor istorice în judeţul Iaşi, se află într-o stare avansată de degradare. Clădirea are o istorie îndelungată, cronicile secolului al XIX-lea făcând referire la aceasta. Imobilul a fost în posesia familiilor Mavrocordat şi Callimachi. Se afirmă că însuşi Regele Carol I i-a trecut pragul, în calitate de oaspete al unei recepţii organizate în timpul vizitei sale în Iaşi.

Ion Mitican, bun cunoscător al istoriei construcţiilor din Iaşi, considera că aici şi-ar fi stabilit cartierul general eteriştii de la Iaşi, motiv pentru care clădirea a fost distrusă în vara anului 1821, fiind reconstruită ulterior. Aici a funcţionat Hotelul Petersburg, clădire în care a izbucnit Revoluţia de la 1848 din Moldova, aici a fost citită Petiţiunea-proclamaţie a revoluţionarilor moldoveni, iar între 1860 şi 1897 a funcţionat ca sediu al Universităţii ieşene, fiind primul sediu al acesteia.

Acestea sunt doar câteva frânturi din povestea îndelungată şi tumultuoasă a Casei Callimachi-Ghica. Din nefericire, clădirea se află într-o stare de degradare extremă. În anul 2021, clădirea a fost inclusă pe lista de proiecte ce urmează a fi finanţate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

Casa Callimachi-Ghica, monument istoric al Iaşilor, necesită reparaţii urgente, altfel riscăm să pierdem încă o piesă valoroasă a istoriei la nivel local.

Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog să precizaţi:

• Ce măsuri veţi adopta în vederea reabilitării urgente a Casei Callimachi-Ghica?
• Şi, în cazul în care a fost alocată o sumă de bani, care este aceasta?

Solicităm răspuns scris.

Deputaţi AUR de Iaşi, Mihail Albişteanu şi Cristian-Daniel Ivănuţă.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa, Grupul AUR?

Vă rog.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru, Nicolae Ciucă, subiectul fiind "Demolarea Bisericii cu hramul Izvorul Tămăduirii din municipiul Constanţa".

Stimate domnule prim-ministru,

Mă adresez Domniei Voastre, atât în calitate de premier al României, cât şi de preşedinte al Partidului Naţional Liberal, ce se află în faţa unui moment istoric cu o profundă conotaţie negativă - demolarea unei biserici creştin-ortodoxe de un coleg de partid. Probabil că sunteţi la curent cu ultima ispravă a primarului liberal al municipiului Constanţa, domnul Vergil Chiţac, angajamentul său public este de a demola Biserica cu hramul Izvorul Tămăduirii din municipiul Constanţa.

Înţeleg că orice demnitar ales sau înalt funcţionar public este obligat să respecte legea şi să pună în aplicare o hotărâre definitivă a unei instanţe de judecată, însă în aceeaşi poziţie este la fel de obligat să respecte şi o lege nescrisă a bunului-simţ, o lege a firii care protejează sacrul de profan, care se îngrijeşte cu prioritate de maica spirituală a neamului românesc, Biserica.

Stimate domnule prim-ministru,

Opriţi-l pe distrugătorul municipiului Constanţa şi ordonaţi-i, ca de la fost ministru al apărării naţionale şi şef al Statului Major, general al Armatei Române, la amiral de uscat, să lase de o parte secera, ciocanul şi buldozerul şi să caute soluţii privind intrarea în legalitate a lăcaşului de cult creştin-ortodox în cauză.

Nu permiteţi unui fost comunist vopsit astăzi în liberal ceea ce fondatorii PNL nu au îndrăznit nici măcar să gândească - demolarea unei biserici!

Nu le întinaţi memoria prin neimplicare, ci duceţi mai departe moştenirea creştin-ortodoxă a părinţilor PNL, care fie au ctitorit biserici, fie îşi dorm somnul de veci în biserică, precum cea de la Florica, fie au murit în temniţele comuniste, inclusiv pentru dreapta credinţă.

Domnule prim-ministru,

Pe 19 iunie anul curent se împlinesc 35 de ani de la demolarea Bisericii "Sfânta Vineri" - Herasca din Bucureşti, demolare efectuată la ordinul Elenei Ceauşescu.

Nu îi îngăduiţi primarului liberal Vergil Chiţac să facă din prima lună de vară a acestui an o iunie neagră pentru creştinii ortodocşi constănţeni, aşa cum a fost cea din 1987 pentru bucureşteni!

Vă mulţumesc.

Şi vă solicit răspuns în scris.

Cu deosebită consideraţie, deputat AUR de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul Acatrinei Dorel-Gheorghe sau Lucian-Florin Puşcaşu, Grupul AUR? Nu sunt.

Ultima intervenţie, domnul deputat Brian Cristian, USR, vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului Tánczos Barna, ministrul mediului, apelor şi pădurilor şi are ca obiect "Exploatările ilegale de andezit din Maramureş".

Domnule ministru,

Mafia exploatărilor ilegale de andezit din Maramureş afectează patrimoniul natural şi prejudiciază statul român prin defrişări ilegale de pădure, urmate de activităţi sistematice de exploatare a pietrei, fără autorizaţie de mediu şi cu încălcarea prevederilor Legii nr. 85/2003, Legea minelor.

Din sesizările primite de la cetăţeni reiese faptul că aceste activităţi ilicite s-ar desfăşura în situl de importanţă comunitară ROSCI0092 Igniş, parte integrantă a reţelei ecologice europene Natura 2000, provocând distrugerea mediului înconjurător.

Având în vedere art. 112 din Constituţie şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată:

1. Câte încălcări ale normelor de exploatare şi transporturi forestiere au fost identificate în perioada 2019 - martie 2022 de către instituţiile aflate sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în ceea ce priveşte tăierile ilegale pe fondul forestier aferent ariei protejate ROSCI0092 Igniş? Care au fost sancţiunile aplicate?:
2. Au existat avize pentru exploatare de andezit în zona ariei protejate ROSCI0092 Igniş, perimetrul Vârful Negru, eliberate de către instituţiile aflate sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în perioada ianuarie 2019 - martie 2022? Câte încălcări ale prevederilor Legii nr. 85/2003, Legea minelor, au fost identificate în perioada 2019 - martie 2022 de către instituţiile aflate sub autoritatea Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, în ceea ce priveşte desfăşurarea de activităţi de exploatare a pietrei pentru construcţii, fără a deţine autorizaţii de mediu, în cadrul aceleiaşi arii protejate de care vorbeam mai devreme - ROSCI0092 Igniş -, şi care au fost sancţiunile aplicate?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Deputat de Maramureş, Brian Cristian.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Declar şedinţa închisă.

O seară bună!

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.27.