Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

29. Proiectul de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea comună către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Scutul european pentru democraţie: consolidarea democraţiilor puternice şi reziliente JOIN (2025) 791; PHCD 26/2026.

Invit la cuvânt reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene, pentru a citi punctul de vedere.

Domnul Ovidiu-Vasile Cîmpean:

Având în vedere nota de informare transmisă de Ministerul Afacerilor Externe, punctele de vedere ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Ministerului Culturii, Autorităţii Electorale Permanente, Consiliului Naţional al Audiovizualului şi Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, fişa de informare elaborată de către Direcţia pentru Uniunea Europeană a Camerei Deputaţilor şi analiza realizată de Comisia pentru afaceri europene, Comisia pentru afaceri europene, în principal:

- şi-a exprimat susţinerea pentru protejarea democraţiei în Uniunea Europeană şi ţările candidate şi potenţial candidate, precum şi pentru activităţile de identificare, definire, prevenire şi contracarare a interferenţelor străine în procesele democratice;

- a evidenţiat caracterul sistematic şi sofisticat al acţiunilor străine, de manipulare a informaţiilor şi al ingerinţelor străine, ocazionat de alegerile recente din România, Republica Moldova şi alte state membre şi a cerut valorificarea experienţei autorităţilor române în cadrul Centrului european pentru rezilienţa democratică şi al reţelei europene de cooperare privind alegerile;

- a recunoscut Federaţia Rusă şi regimul din Belarus drept principala sursă a acţiunilor străine de manipulare a informaţiilor şi a ingerinţelor străine care afectează Uniunea Europeană şi a considerat că răspunsul Uniunii trebuie să valorifice pe deplin setul de instrumente privind acţiunile străine de manipulare a informaţiilor şi ingerinţele străine şi regimul de sancţiuni;

- a subliniat importanţa strategică a sprijinirii Republicii Moldova şi Ucrainei;

- a avertizat asupra rolului în creştere al inteligenţei artificiale în procesele electorale;

- a susţinut consolidarea Codului de conduită privind dezinformarea;

- a salutat crearea unei reţele europene independente de verificatori ai veridicităţii informaţiilor;

- şi a evidenţiat importanţa alfabetizării media şi digitale, a creşterii calităţii conţinutului media şi a încurajării participării tinerilor în procesele democratice ale Uniunii.

Opinia a fost supusă dezbaterii în şedinţa Comisiei pentru afaceri europene din 21 aprilie 2026 şi a fost adoptată cu majoritate de voturi.

Supunem aprobării plenului Camerei Deputaţilor opinia, în forma adoptată de Comisia pentru afaceri europene.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Comentarii de ordin general, domnul deputat Gheorghe Andrei Daniel, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc.

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În mod clar, democraţia presupune o pregătire permanentă a cetăţenilor pentru a face faţă tuturor provocărilor care pot apărea din partea unor actori ostili, ori care pot fi consecinţele unor crize sistemice.

Democraţia înseamnă drepturi şi libertăţi, dialog, valori identitare, valori comunitare şi mai presus de orice poate democraţia înseamnă respect pentru opiniile celuilalt şi capacitatea de a avea dialog la nivelul unei societăţi. O societate, cu cât este mai democratică, cu atât este mai puternică şi poate face faţă tuturor provocărilor simetrice ori asimetrice. Şi când vorbim de provocări asimetrice, una dintre acestea este reprezentată de războiul hibrid, pe care Rusia l-a dezlănţuit la nivelul Europei, atât în ce ceea ce priveşte spaţiul comunitar european, incluzând şi ţara noastră, România, cât şi în perspectiva deturnării proceselor de aderare la Uniunea Europeană a unor state candidate la acest moment.

De asta este foarte important să înţelegem această ameninţare a războiului hibrid, un război asimetric, un război care beneficiază de alt tip de pârghii, mecanisme şi instrumente decât războiul clasic - şi vorbim aici de elemente cibernetice, informaţionale, psihologice, propagandistice şi îmi permit să spun chiar cognitive - şi un război care nu vine decât să creeze falii, să polarizeze societăţi şi să scadă capacitatea de unitate, coeziune şi de rezistenţă în faţa crizelor majore a democraţiilor europene. Pentru că aceasta este miza: să fim cât mai fragmentaţi, să trăim dintr-o criză într-alta şi să nu avem o capacitate coezivă de răspuns în momentele critice.

De asta este esenţial pentru noi toţi să avem capacitatea de a întări cadrul democratic la nivel european şi să respingem Rusia şi toate provocările sale asimetrice, hibride, pe care le vedem în aceste timpuri.

Vă mulţumesc.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamna deputat Monica-Elena Berescu, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Monica-Elena Berescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Cred că e important să discutăm, în acest Parlament, mai des despre ceea ce înseamnă dezinformare şi război hibrid, mai ales ca o ţară care experimentează acest lucru de ani buni şi care, alături de Republica Moldova şi de Polonia, este ţinta războiului hibrid al Rusiei. Pentru că astăzi nu mai e nevoie de tancuri şi de drone ca o ţară să fie atacată. Ai nevoie de informaţii înşelătoare, ai nevoie de o populaţie care nu este corect educată, din punct de vedere digital.

De aceea, opinia aceasta vine şi spune apăsat că Europa trebuie să fie unită în faţa dezinformării, Europa trebuie să ia măsurile necesare, în aşa fel încât cu toţii să fim mai bine apăraţi.

Şi mi-ar plăcea să discutăm mai des despre dezinformare şi ce presupune ea. Vedem cu toţii ce se întâmplă acum pe reţelele sociale, vedem ce se întâmplă în mediul online şi adevăratul pericol pentru ţara noastră, pentru Europa şi pentru întreaga lume, dacă este să ne gândim, e dezinformarea, este lipsa educaţiei. Şi, dacă ne uităm la avansul pe care îl are acum inteligenţa artificială, ar trebui să stăm cu toţii şi să ne gândim, în strategia a de ţară pe care o avem, apropo de inteligenţa artificială, cât de importantă este dezinformarea şi ce facem noi pentru cetăţenii noştri, în aşa fel încât, pe viitor, să evităm situaţii cum am avut în 2024.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedinte.

Democraţiile puternice nu se pot construi atunci când anulezi alegeri prezidenţiale fără niciun fel de probă, iar preşedinte Republicii ne spune că, la un moment dat, va face publice toate informaţiile care au stat la baza anulării alegerilor prezidenţiale.

Anularea alegerilor prezidenţiale ne scoate din rândul democraţiilor europene şi ne aruncă în rândul ţărilor bananiere.

Iar cei care aplaudă anularea alegerilor prezidenţiale sunt, fără doar şi poate, subiecţi care aplaudă practici venite din Rusia, din Belarus, din Coreea de Nord.

O democraţie puternică nu se poate construi dacă scoţi din alegerile prezidenţiale candidaţi fără sentinţe definitive şi irevocabile.

Orice om de pe această planetă, ca să-i anulezi drepturile constituţionale de a alege şi de a fi ales, trebuie să beneficieze de o sentinţă definitivă şi irevocabilă.

Iar atunci când aplauzi scoaterea dintr-o cursă electorală a unor candidaţi fără sentinţe definitive şi irevocabile, te poziţionezi complet în afara unei democraţii.

Aşadar, în România, cu PSD, cu PNL, cu USR, cu UDMR, din păcate, se întâmplă practici complet nedemocratice - în România, o democraţie puternică.

Iar dezinformarea o folosesc cei care acuză Rusia, în timp ce românului îi cresc taxele şi impozitele, creştere de taxe şi impozite pe care n-o face Rusia. Că nu Rusia a majorat taxele locale, nu Rusia a majorat TVA-ul, nu Rusia anulează alegerile prezidenţiale, nu Rusia scoate candidaţi din alegerile prezidenţiale, fără niciun fel de probă şi fără sentinţe definitive şi irevocabile.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nemaifiind intervenţii, trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

La articolul unic? Nu sunt intervenţii. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.