Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 februarie 1999

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 22 februarie 1999

18. Prezentarea de răspunsuri la întrebările şi interpelările adresate membrilor Guvernului.  

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Dumneavoastră, care sunteţi cei mai harnici în a trage Guvernul de haină, va trebui totuşi să faceţi distincţia între interpelări şi întrebări de acum încolo.

Trecem la a doua parte a şedinţei, consacrată răspunsurilor acordate de Guvern.

Avem prezenţi din partea Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Tineretului şi Sportului şi Departamentului pentru Administraţia Publică Locală, pentru a răspunde unor întrebări acordate de domnii deputaţi.

Din partea Ministerului Finanţelor, se solicită amânarea la răspunsul cerut de domnul deputat Petru Bejinariu.

De asemenea, din partea Ministerului de Interne se solicită amânarea pentru răspunsurile la cele două întrebări adresate de domnul deputat Petre Naidin.

Urmează să se reprogrameze următoarele întrebări adresate Ministerului Industriei şi Comerţului, de domnul deputat Petre Naidin, şi Departamentului pentru Administraţia Publică Locală, întrebările adresate de domnul Petre Naidin.

Dau cuvântul domnului secretar de stat Răzvan Mihai Ungureanu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, pentru a răspunde domnului deputat Petru Bejinariu.

Dar, mai întâi, un minut are domnul deputat să prezinte întrebarea. Un minut. Conform regulamentului.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Cred că mai puţin de un minut.

Eu am vrut să ştiu ce activitate a desfăşurat Comisia Interguvernamentală, sub raportul demersurilor efective şi al problemelor punctuale rezolvate privind Tratatul româno-ucrainean.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, aveţi cuvântul. 3 minute aveţi pentru răspuns, maxim.

Domnul Răzvan Mihai Ungureanu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vă mulţumesc, domnule deputat Bejinariu, pentru întrebare.

Trebuie să vă spun mai întâi că mi-a fost destul de greu să mă descurc exact în conţinutul întrebării dumneavoastră, pentru că nu ştiu la ce comisie interguvernamentală pentru aplicarea prevederilor Tratatului de bază vă referiţi exact.

Am presupus, însă, din textul întrebării dumneavoastră, că vizaţi de fapt Comisia interguvernamentală pentru chestiunile minorităţilor, care decurge din aplicarea art.13 al Tratatului politic de bază.

În textul întrebării, înainte de a vă răspunde direct, s-a strecurat, cred eu, o informaţie pe care o putem contrazice. Partea română - şi citez din textul întrebării - "nu s-a documentat cu privire la situaţia comunităţii româneşti din regiunea Cernăuţi şi nu a solicitat informaţii de la delegaţia noastră parlamentară prezentă la Cernăuţi şi Kiev între 18 şi 23 octombrie 1998, a ignorat, sau nu cunoaşte istoria Bucovinei şi, ca urmare, în final, s-a aflat în faţa unui eşec lamentabil".

Daţi-mi voie să cred că delegaţia dumneavoastră prezentă la Cernăuţi şi Kiev, nu numai că a trimis raportul drumului pe care l-a făcut acolo, ci mai mult decât atât, a ţinut în permanenţă legătura cu Ministerul Afacerilor Externe, fapt pentru care pot proba cu corespondenţa dintre Ministerul Afacerilor Externe, cabinetul meu, şi cabinetul preşedintelui Comisiei pentru politică externă a Camerei Deputaţilor şi preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului. În ceea ce priveşte eşecul lamentabil, cred că nu putem încă vorbi despre aceasta, atâta vreme cât Comisia interguvernamentală abia s-a constituit. Este raportul primei sesiuni a Comisiei mixte pe minorităţi, datează din 12 noiembrie 1998 şi v-a parvenit prin intermediul Comisiei de politică externă.

Cât despre istoria Bucovinei, totuşi, sunt istoric şi vă asigur că ştiu despre ce este vorba.

Răspunzându-vă direct la întrebare: în ce scop? În scop de informare. Numele şi prenumele, pregătirea, profesia şi etnia membrilor părţii române din comisie. Eu am să vă citesc exact lista, dacă-mi îngăduiţi, va dura foarte puţin. Lista delegaţiei române de la această primă sesiune a Comisiei mixte. Cât despre etnie, o rezervă firească mă opreşte să fac asemenea referinţe asupra etniei şi veţi vedea de ce.

În delegaţia română au fost incluşi domnul Cristian Diaconescu, director general al Direcţiei generale juridice şi consulare din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, preşedinte al părţii române în comisie, domnul Marius Tiţa, director al Direcţiei românii de pretutindeni, Ministerul Educaţiei Naţionale, şi vicepreşedinte al părţii române din comisie, domnişoara Tamara Filimon, şeful Sectorului teritoriu, Departamentul pentru protecţia minorităţilor naţionale şi secretar al părţii române în comisie, domnul Ion Bistreanu, director al Direcţiei Europa de Est şi Federaţia Rusă din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, domnul Mihai Dinu cu ambasadorul României la Kiev, domnişoara Diana Diaconescu - director adjunct al Direcţiei Drepturile Omului şi Consiliul Europei din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, domnişoara Cerasela Nicolaş - ataşat din cadrul Direcţiei Europa de Est şi Federaţia Rusă de la Ministerul Afacerilor Externe, domnul senator Ion Vasile - membru al Comisiei pentru drepturile omului - din partea Senatului României, domnul deputat Eugen Hilote - membru al Comisiei pentru învăţământ, cultură şi sport din Camera Deputaţilor, domnul Vichentie Nicolaiciuc - deputat, reprezentant al minorităţii ucrainene din Parlamentul României, domnul Răzvan Rotundu - ataşat în cadrul Direcţiei juridice şi a tratatelor din Ministerul Afacerilor Externe, domnul Ioan Dănuţ Preda - secretar ONU în cadrul Direcţiei României din afara graniţelor din Ministerul Afacerilor Externe, domnul Ivan Kovaci - inspector de specialitate la Direcţia generală de învăţământ pentru minorităţile naţionale din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale, domnul Carol Kö nich - director al Direcţiei minorităţi naţionale de la Ministerul Culturii, doamna Antoaneta Iordache - consilier pe problemele românilor din afara graniţelor de la Ministerul Culturii, doamna Iaroslava Kolotelo - consilier pe problemele minorităţii ucrainene din Ministerul Culturii, domnul Antonie Popescu - expert guvernamental de la Departamentul pentru informaţii publice, doamna Claudia Rusu - expert guvernamental din cadrul Departamentului administraţiei publice locale, domnul Corneliu Reguş - cercetător ştiinţific principal la Institutul de lingvistică din Bucureşti, secretarul general al Uniunii ucrainenilor din România.

Prima sesiune a Comisiei mixte pentru minorităţi a avut ca rezultat direct elaborarea unui protocol şi, bineînţeles, a regulamentului de funcţionare. Acesta este răspunsul pe care vi-l putem oferi la întrebarea pe care dumneavoastră ne-aţi adresat-o.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat aveţi veo replică?

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Nu sunt impresionat de titlurile care s-au dat pe lângă fiecare nume, sunt plăcut impresionat însă de comportamentul domnului ministru, ceea ce nu contest, şi dacă vrea, pot să-i povestesc tot ce a făcut chiar când a mers în delegaţie la Kiev şi eu am admirat inclusiv replicile pe care le-a purtat cu ministrul adjunct, omologul domniei sale.

Întrebarea, însă, domnia-sa nu a sesizat-o aşa cum am dorit noi, pentru că de fapt au fost foarte multe ecouri în legătură cu această primă întâlnire şi, dacă vreţi, eu vă pot răspunde printr-un articol: "Încă un eşec al diplomaţiei române în relaţiile cu Ucraina". Şi alte ecouri care sunt şi din presa românească, dacă vreţi, ştiu bine cum s-au desfăşurat lucrările comisiei şi ce probleme s-au discutat. Aş fi vrut să se răspundă şi în mod punctual, ce anume s-a stabilit pentru ca aceste comunităţi româneşti din regiunea Cernăuţi să supravieţuiască. Dar, domnule ministru, aş fi extrem de încântat să nu am dreptate în ceea ce am întrebat eu astăzi.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mai doriţi? Da, vă rog. Aveţi maxim 2 minute.

Domnul Dan Mihai Ungureanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat pentru încredere şi pentru cuvintele bune pe care ni le adresaţi. Intenţionez ca la jumătatea săptămânii viitoare să prezint, în faţa Comisiilor pentru politică externă reunite ale celor două Camere, rezultatele complete ale discuţiilor de la Kiev, Cernăuţi, Bucureşti şi Baia Mare. Astfel încât, toată problematica pe care dumneavoastră aţi solicitat-o acum într-o prezentare rezumată să fie detaliată în aşa fel încât să nu mai încapă nici un echivoc.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, şi eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Se află în sală pentru a răspunde întrebărilor domnului deputat Petre Naidin, domnul secretar de stat Ioan Onisei de la DAPL.

Domnule deputat, începeţi cu o întrebare? Le puneţi pe amândouă, cum doriţi?

Domnul Petre Naidin:

Doresc să se notifice că domnul ministru de interne mi-a trimis un răspuns la problemele ridicate la comuna Lucşanu şi cred eu că sunt tratate cu seriozitate şi deci poate fi stins din calendarul nostru....

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci, memoriul doamnei Elena Oprişan?

Domnul Petre Naidin:

Exact.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Deci la acesta nu mai solicitaţi răspunsul?

Domnul Petre Naidin:

Nu, nu-l mai solicit şi el trebuie stins.

Acum, pentru DAPL, cele două întrebări se referă la două cazuri punctuale din judeţul meu. Unul, privind influenţa autorităţii sau instituţiei prefectului şi secretarului general asupra unui contract de exploatare, încheiat între Compania Naţională "Apele Române" - filiala Buzău şi Consiliul local al comunei Vlad Ţepeş, contract care nu se poate derula, pentru că respectivii, hai să spunem "specialişti", au o influenţă nefastă şi cu consecinţe dezastruoase tinzând spre tensiuni sociale.

Al doilea se referă la poziţia DAPL-ului faţă de primarul unei comune, comuna Curcani, judeţul Călăraşi care, nu mai detaliez, dumnealor o ştiu foarte bine din memoriile pe care le-am adresat din partea consilierilor locali şi din partea, respectiv, viceprimarului, ce s-a întâmplat acolo. Este jenant şi sunt convins că dumnealor vor lua măsuri, astfel încât domnul primar să suporte, dacă trebuie, consecinţele rigorii legii şi respectiv, dacă consideră necesar domnul secretar de stat, efectiv să-l dea afară din PNŢCD, că nu le face cinste.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Domnule secretar de stat, vă rog, răspundeţi la cele două întrebări. Reţineţi că pentru cazul doamnei Elena Oprişan nu mai doreşte răspuns.

Domnul Ioan Onisei:

Sărut mâinile!

Bună seara!

Domnule deputat, din o disfuncţionalitate care nu ne aparţine, 3 dintre interpelările dumneavoastră, pentru că în cele din urmă am primit 4 din partea dumneavoastră, de fapt, întrebări, ne-au parvenit de abia vineri.

Pot să vă asigur însă că am dispus anchetă în toate cele 3 cazuri şi că, cu o proximă ocazie, o să vă transmit răspuns.

De asemenea, vreau să reţineţi, deşi nu aţi formulat-o aici, că în legătură cu comuna Dragalina, şi întrebarea dumneavoastră este cât se poate de corectă şi de pertinentă, noi am pregătit un nou proiect de hotărâre de guvern şi, de îndată de ce va apare bugetul, pentru că banii sunt din rezerva la dispoziţia Guvernului, vom da acea sumă despre care aţi făcut vorbire.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Sunteţi mulţumit, domnule deputat Naidin? Da.

Se află în sală, pentru a răspunde întrebării domnului deputat Ionel Marineci, domnul secretar de stat Alexandru Popescu de la Ministerul Tineretului şi Sportului.

Domnule deputat, vă rog, pe scurt întrebarea. Un minut.

Domnul Ionel Marineci:

Doamna preşedinte,

Întrebarea mea se referea la modul cum Ministerul Tineretului gospodăreşte patrimoniul fundaţiilor de tineret.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da. Vă rog, domnule secretar de stat, să răspundeţi.

Domnul Alexandru Popescu:

Bună seara!

Doamnă preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În primul rând, ar trebui să fac 3 precizări.

Fundaţiile pentru tineret funcţionează conform Decretului-lege nr.150 din 1990. Iar în baza art.2 coroborat cu art.6 din acest decret, privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, partimoniul fundaţiilor pentru tineret constituit din bunurile, inclusiv fondurile băneşti ale fostelor organizaţii ale tineretului comunist din întreprinderi şi instituţii, a trecut în proprietatea organizaţiilor de tineret ce fiinţau pe raza judeţului Teleorman la acea dată.

Administratorul acestui patrimoniu constituit înainte de 1990 este Fundaţia pentru tineret a judeţului Teleorman. Din acest punct de vedere, orice ingerinţă a Ministerului Tineretului şi Sportului este interzisă prin lege şi este, din acest punct de vedere, pasibilă de sancţiune.

În baza art.5 din acelaşi decret-lege, normele cu privire la organizarea, funcţionarea, precum şi la reprezentarea fundaţiilor în raporturile cu organele de stat şi terţe persoane se stabilesc de către consiliul fundaţiei prin regulament. Pentru buna dumneavoastră informare precizez că nici un regulament la nivelul nici unui judeţ nu prevede implicarea Ministerului Tineretului şi Sportului în actul decizional administrativ al fundaţiei. Ca o precizare, la momentul respectiv, nici nu exista Ministerul Tineretului şi Sportului, el fiind înfiinţat ulterior apariţiei acestui act normativ.

Ca urmare, a situaţiei înregistrate la nivelul întregii ţări cu privire la procesul continuu de degradare al patrimoniului ce a aparţinut fostelor organizaţii ale tineretului comunist, Ministerul Tineretului şi Sportului şi-a propus elaborarea, în primul semestru al anului în curs, al unui proiect de lege a patrimoniului de tineret. Iniţiativa este de actualitate şi se întreprind demersuri pentru finalizarea ei în termenul stabilit.

Pe lângă copia răspunsului pe care v-am înmânat-o, aş vrea să vă mai fac şi câteva precizări vizavi de acest decret-lege.

Acest Decret-lege nr.150/1990, după ştiinţa mea, este ultimul act normativ adoptat de către CPUN.

Este foarte simplu şi, din punctul nostru de vedere, cei care au redactat această lege au făcut-o în aşa fel încât nimeni să nu poată controla oportunitatea activităţii. O singură încercare a fost până acum, de modificare a acestei situaţii, de către domnul ministru Mironov în 1995, din câte reţin eu, care s-a sortit cu un eşec, Parlamentul respingând la momentul respectiv acel act normativ care, în rezumat, prevedea o trecere în subordinea Guvernului a acestui patrimoniu. Oarecum ilegal, pentru că şi confom Legii nr.31/54 acest patrimoniu ar fi trebuit să treacă, la desfiinţarea UTC-lui, în patrimoniu altei organizaţii cu caracter obştesc cu aceleaşi preocupări. Nu este textual ceea ce am spus, dar este în spiritul legii.

Avem un grup de lucru format din oameni din Ministerul Tineretului şi Sportului, precum şi reprezentanţi ai fundaţiilor pentru tineret şi ai Consiliului Tineretului Român, încercăm împreună să redactăm un act normativ care să nu schimbe foarte mult destinaţia acestui patrimoniu, dar care să ofere un control concret din partea statului, pe de o parte. Pe de altă parte, să ştiţi că avem foarte mari probleme în a face inventarul acestui patrimoniu. Ultima situaţie oficială existentă fiind de la 31 decembrie 1988.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnule deputat, mai aveţi ceva de adăugat?

Domnul Ionel Marineci:

Domna preşedinte,

Vreau să mulţumesc domnului ministru pentru răspunsul prezentat astăzi, să-l asigur şi eu de înalta mea consideraţiune şi, totodată să-mi exprim speranţa că acel grup de lucru asupra Decretului-lege nr.150 va avea o bună colaborare cu Parlamentul. Îi asigurăm de participarea noastră la modificarea acestui decret-lege pentru că, dacă lucrurile vor rămâne aşa, în continuare, patrimoniul aflat în administrarea fundaţiilor pentru tineret se va degrada total.

Vă mulţumesc.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Da, vă mulţumesc şi eu.

Cu aceasta, declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor de astăzi 22 februarie.

Vă doresc o seară plăcută.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,00.