Dezbateri parlamentare

- după pauză -

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Stimaţi colegi, deoarece timpul afectat dezbaterii proiectelor de lege s-a încheiat pentru ziua de astăzi, trecem la secvenţa rezervată răspunsurilor orale la întrebări.

Pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării, domnul Ştefan Lepădat, membru al P.R.M., s-a referit la situaţia unui grup de părinţi din municipiul Drobeta-Turnu-Severin.

Dacă din partea ministerului doreşte cineva să răspundă. Poftiţi, vă rog!

Domnul Constantin Corega (secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din datele transmise de către Inspectoratul şcolar al judeţului Mehedinţi rezultă că la Şcoala cu clasele I-VIII nr.7 "Teodor Costescu"din municipiul Drobeta-Turnu-Severin există un conflict între actuala conducere, în persoana domnului Otescu Cornel, şi fosta conducere, în persoana doamnei profesoare, Lăpădat Petruţa, conflict în care au fost antrenaţi cadre didactice, părinţi, copii.

În data de 27.I. un grup format din trei părinţi ai elevilor au solicitat verbal conducerii inspectoratului şcolar al judeţului Mehedinţi să rezolve situaţia conflictuală creată la clasa I A, între dânşii şi doamna învăţătoare Otescu Lavinia, prin aprobarea transferului copiilor la o altă clasă paralelă. În aceeaşi zi, s-a deplasat la şcoala cu clasele I-VIII o echipă formată din inspectorul general adjunct, profesor Stelian Petrescu, şi inspectorul şcolar care răspunde de şcoala respectivă, profesor Octav Bădescu.

Verificând la faţa locului aspectele sesizate, s-a recomandat Consiliului de administraţie a unităţii de învăţământ transferul celor trei elevi la o altă clasă paralelă, având în vedere faptul că acest lucru era posibil conform regulamentului de ordine interioară al unităţii, în situaţii speciale, şi era solicitat în mod expres de către cei trei părinţi.

Inspectoratul şcolar al judeţului Mehedinţi a declanşat o anchetă luând note de relaţii de la toate persoanele menţionate în sesizarea celor trei părinţi.

În perioada 18-21 februarie 2003, şcoala cu clasele I-VIII nr.7 "Teodor Costescu" este planificată să facă obiectul unei inspecţii frontale realizate de Inspectoratul şcolar al judeţului Mehedinţi.

La finalizarea inspecţiei şi după concluziile comisiei de cercetare, constituită potrivit art.119 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, cu modificările şi completările ulterioare, în cadrul Consiliului de administraţie al Inspectoratului şcolar se va analiza situaţia conflictuală, cauzele care au determinat această situaţie, în funcţie de care se vor stabili măsuri ce se impun.

Cu aceeaşi ocazie, precizez faptul că, de curând, am ordonat o analiză a tuturor inspectoratelor şcolare şi, cu ocazia analizei inspectoratului şcolar din acest judeţ, vom vedea şi situaţia pe mai departe în cazul în parte precizat. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Lăpădat.

Domnul Ştefan Lăpădat:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule secretar de stat Corega Constantin, vreau să vă aduc la cunoştinţă că nu are nici o legătură familia Lăpădat cu reclamaţia unui grup de părinţi, pentru încălcarea statutului de către o învăţătoare, care beneficiază de funcţia soţului, directorul Utescu Cornel, fost inspector general, care a fost şeful inspectorilor actuali, care i-au făcut ancheta.

Întreb: din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru faptul că, a fost implicat şi un inspector general adjunct, în persoana lui Petrescu Stelian, cine s-a deplasat din partea ministerului?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dacă aveţi un răspuns de dat, poftiţi.

Domnul Constantin Corega:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Legea este lege pentru toţi. Conform legii, există o ordine, în care se anchetează fiecare situaţie în parte. Mai întâi de toate, la nivelul şcolii ancheta o realizează inspectoratul şcolar.

Aşa cum precizam însă ceva mai înainte, urmează o analiză a activităţii inspectoratului şcolar judeţean. Şi, cu această ocazie, dacă mai există probleme la şcoala respectivă, le vom vedea. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat o întrebare Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Răspunsul ministerului, vă rog.

Domnul Gheorghe Asenică (secretar general, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea formulată de dumneavoastră, care a fost înregistrată la Camera Deputaţilor, cu nr.914 A/3.02.2003, vă informez că domnul ministru Şerban Constantin Valeca a dispus efectuarea unui control la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice şi Moleculare - Cluj-Napoca, cu privire la activitatea managerială şi de gestiune.

Controlul va fi efectuat de o comisie, care a fost numită prin ordin al domnului ministru, urmând ca până pe data de 24 februarie a.c., să vă transmitem în scris rezultatele controlului şi măsurile pe care le vom dispune.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Agreez răspunsul formulat. Este exact ceea ce a solicitat şi sindicatul din această unitate de cercetare, printr-o adresă pe care o am asupra mea, şi consider că în felul acesta probabil că se vor şi găsi soluţii pentru scoaterea din starea de colaps a activităţii de cercetare a singurului institut naţional de profil din Transilvania.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat, de asemena, două întrebări Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

Aşa că, îl rugăm pe domnul secretar de stat Ciotloş să prezinte răspuns la ambele.

Domnul Petre Ciotloş (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale) :

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Primul răspuns este cel referitor la întrebarea formulată de domnul deputat Damian Brudaşca, cu privire la situaţia unui eventual acord în domeniul asigurărilor sociale între România şi Austria.

Problemele referitoare la drepturile de pensii ale cetăţenilor români, care lucrează în străinătate, sau ale celor care şi-au desfăşurat activitatea în România, deşi nu mai sunt cetăţeni români, sau nu mai au domiciliul în România, constituie o continuă preocupare a Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale.

În cursul anului trecut, a fost solicitat sprijinul Ambasadei României la Viena, în vederea transmiterii către autorităţile austriece competente a disponibilităţii părţilor române de începere a negocierii pentru încheierea unui acord bilateral în domeniul securităţii sociale.

Autorităţile austriece au răspuns pozitiv demersurilor efectuate, urmând ca în cursul acestui an să se desfăşoare prima rundă de negocieri. Demersuri pentru încheierea de acorduri bilaterale de securitate sociale au fost efectuate şi în relaţia cu alte state (Germania, Spania, Italia, Portugalia, Grecia). Cu unele state negocierile au fost finalizate, cu altele au început sau vor începe în curând.

Acordurile de securitate socială reglementează acordarea pensiilor, precum şi a prestaţiilor în caz de boală şi maternitate, invaliditate, deces, accidente de muncă şi boli profesionale.

Vă putem pune la dispoziţie o listă cu acordurile bilaterale în domeniul securităţii sociale, pe care le are România.

Cea de-a doua întrebare, formulată de domnul deputat Damian Brudaşca, este cea referitoare la memoriul domnului Coroian Stelian din Cluj-Napoca, privitor la nivelul pensiei.

Domnul Coroian Stelian a fost pensionat pentru munca depusă şi limită de vârstă, cu vechime integrală, începând cu data de 1 aprilie 1999. Drepturile de pensie stabilite prin Decizia nr.1896/99 au fost calculate pe baza unei vechimi totale în muncă de 35 ani, 9 luni şi 5 zile, care conform legii a fost întregită la 36 de ani, şi a unui salariu mediu tarifar de 4.335 lei, stabilit de asemenea, în baza veniturilor salariale, aşa cum se menţionează în memoriu, din perioada 1 august 1986 - 1 august 1991.

Chiar dacă a încetat activitatea la data de 1 aprilie 1994, domnul Coroian a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă, începând cu data de 1.04.1999, dată la care era în vigoare Hotărârea Guvernului României nr.565/1996.

Pentru a putea beneficia de toate măsurile de protecţie socială, baza de calcul a pensiei a cuprins veniturile salariale din perioada 1 august (cum menţionam) 1986 - 1 august 1991.

La data de 1 aprilie 2001, conform prevederilor art.180 alin.2 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii, punctajul mediu anual a fost determinat prin raportarea cuantumului pensiei cuvenite la acea dată, şi la valoarea punctului de la acea dată.

În urma verificării modului de stabilire a drepturilor de pensie, s-a constatat că au fost respectate prevederile legale în vigoare la data pensionării, iar domnul Coroian a beneficiat atât de indexările prevăzute în hotărârile de Guvern, cât şi de recorelările acordate, conform Hotărârii Guvernului nr.797/1998, modificată prin Hotărârea nr.171/1999 şi Hotărârii Guvernului nr.332/2000.

Întrucât a fost înscris la pensie pentru limită de vârstă în anul 1999, nu a beneficiat de prevederile Hotărârii Guvernului României nr.1315/2001, nr.642/2002 şi nr.1474/2002 privind recorelarea pensiilor din sistemul public.

Măsurile suplimentare de recorelare a pensiei se aplică în acelaşi mod tuturor pensionarilor înscrişi la pensie în acelaşi an, indiferent de baza de calcul a pensiei.

Datele pe care le-am menţionat au fost extrase din dosarul de pensie al domnului Coroian Stelian, aflat în evidenţa Casei judeţene de pensii - Cluj. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca, dacă sunteţi mulţumit de răspunsuri?

Domnul Damian Brudaşca:

În primul rând, trebuie să fac precizarea că prima întrebare, pe care v-am adresat-o, mi-a fost încredinţată de membrii din conducerea comunităţii românilor din Austria, pe care i-am întâlnit în cursul lunii ianuarie, cu prilejul prezenţei mele în Viena. Deci, la solicitarea lor, am făcut această intervenţie, având în vedere, după părerea unora dintre cei prezenţi la discuţie, a unui ritm insuficient în vederea materializării acestei doleanţe.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea răspuns.

Domnule ministru, v-aş ruga, respectuos, să reţineţi că nemulţumirea petentului se referă la faptul că pensia sa a fost indexată doar cu o treime din procentul de indexare normal.

De asemenea, eu am tot respectul pentru funcţionarii dumneavoastră, din subordine, de la nivel judeţean, dar există aici o inadvertenţă. Din partea Direcţiei de muncă şi protecţie socială a judeţului Cluj - Oficiul de pensii - petentul a primit un răspuns potrivit căruia punctajul pensiei nu a fost calculat corect. Deci, este un punct de vedere, dacă vreţi, oficial.

Şi o altă nemulţumire pe care dânsul a exprimat-o şi, de aceea, s-a adresat la Biroul meu parlamentar, este faptul că, în luna ianuarie 2003, odată cu recorelarea sau cu mărirea pensiei, domnia sa nu a beneficiat de nici un fel de prevedere. Deci, din acest punct de vedere am solicitat reanalizarea, cu obiectivitatea şi profesionalismul ce vă caracterizează, a actelor (multe), pe care vi le-am pus la dispoziţie, pentru că şi acest cetăţean, ca şi alţi cetăţeni au nevoie de soluţii, şi nu de răspunsuri pline de citate.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule ministru, doriţi să faceţi o completare? Nu.

Din partea Ministerului Justiţiei, doamna Cristina Tarcea, secretar de stat, răspunde pentru domnul deputat Metin Cerchez. Nu este prezent domnul deputat. În cazul acesta, nu răspundeţi.

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat o întrebare Ministerului Administraţiei Publice.

Va răspunde domnul Ionel Fleşariu, secretar de stat. Poftiţi, domnule Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice):

Stimate domnule deputat, Blocul nr.29 din Municipiul Cluj-Napoca, Calea Dorobanţilor nr.102, cu un regim de înălţime parter, plus 9 etaje, a fost realizat din fondurile centralizate ale statului şi dat în folosinţă locatarilor, în calitate de chiriaşi, în anul 1990, fără a avea recepţia efectuată, şi fără a fi montate ascensoarele de persoane.

La data primirii locuinţelor, beneficiarii au acceptat să li se încheie contracte de închiriere, fără existenţa ascensoarelor. Ulterior, în cursul anul 1991, chiriaşii au solicitat şi cumpărat locuinţele pe care le ocupau în calitate de chiriaşi, fără a reclama inexistenţa ascensoarelor.

La data vânzării locuinţelor respective, blocul se afla în proprietatea statului şi administrarea Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, iar formele de contractare vânzare s-au efectuat de către o unitate specializată, ca intermediar, şi anume de Societatea Comercială "URBANA".

În urma verificărilor efectuate, s-a constatat că în prezent scara 2 a Blocului nr.29, pe care locuieşte numitul Tămăşan Dumitru, a remontat ascensorul pe cheltuiala efectivă a unui număr restrâns de proprietari, care au încuiat uşile de acces în ascensor şi îl folosesc în exclusivitate. Numitului Tămăşan Dumitru, neplătind cota-parte ce-i revenea pentru montarea ascensorului, nu i se permite folosirea lui. Celelalte trei scări ale blocului în cauză, pe celelalte trei scări nu sunt montate ascensoare.

În prezent, blocul fiind în întregime proprietate particulară, statul, prin Primăria Municipiului Cluj-Napoca, nu poate să acorde fonduri pentru montarea ascensoarelor. Precizăm că, în contractul de vânzare-cumpărare, încheiat în 1991, prezentat de domnul Tămăşan Dumitru, şi semnat de acesta se stipulează: "Odată cu locuinţa se vând următoarele dependinţe, anexe gospodăreşti, garaje şi instalaţii aferente", dar acestea nu erau enumerate pentru că nu i s-au vândut. Deci, inclusiv instalaţiile aferente blocului, pentru că ele nu existau.

În contractul de vânzare-cumpărare se stipulează, într-adevăr, că locuinţa care se vinde este conform schiţei de plan, care face parte integrantă (făcea parte din contractul respectiv), dar aceasta este întocmită (schiţa de plan) de proiectantul blocului şi prevede componenţa apartamentului şi a părţilor indivize comune, ce s-au proiectat şi nicidecum condiţiile în care s-a cumpărat locuinţa.

În această situaţie, în măsura în care numitul Tămăşan Dumitru se consideră prejudiciat în drepturile sale, deşi ceilalţi coproprietari cunoscând condiţiile de contractare au montat ascensorul, din fondurile proprii, poate să acţioneze în justiţie.

În prezent, montarea ascensoarelor din fondurile Primăriei Municipiului Cluj-Napoca nu s-ar putea realiza decât în măsura în care, printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă, s-ar dispune o asemenea măsură. Cu stimă (semnează ministrul Octav Cozmâncă).

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu mulţumesc domnului secretar de stat pentru documentarea riguroasă pe care a făcut-o şi pentru răspunsul dat.

Eu nu m-am adresat ministerului pe care dânsul îl reprezintă, pentru că ministerului domniei sale s-a adresat chiar petentul, în cursul anului 2002, fără ca până la această dată să primească nici un răspuns, de unde rezultă că, la ministerul respectiv, respectarea legilor este o chestiune absolut aleatorie.

M-am adresat primului-ministru şi am pus la dispoziţie o serie de documente, inclusiv memoriul petentului şi contractul de vânzare-cumpărare, respectiv schiţa tehnică, de unde rezulta cu multă claritate că, la data vânzării acestor apartamente, era prevăzută şi instalarea liftului, fapt pentru care cumpărătorii au acceptat preţul care le-a fost impus.

Prin urmare, consider că este de datoria statului, nu a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, pentru că au fost făcute acestea din fondurile statului, iar banii au intrat tot în fondurile statului. Pe cale de consecinţă, normal este ca, oricum, statul şi-a prevăzut, aşa cum declară Guvernul, să finalizeze construcţiile începute înainte de 1989, şi cu bunăvoinţa ministerului pe care domnul Fleşariu îl reprezintă, s-ar putea găsi soluţia legală ca şi această construcţie să fie inclusă între cele cărora li se vor aloca fondurile aferente finalizării construcţiei începute înainte de 1989, stingându-se orice fel de diferend existent între locatarii din acest imobil, evident, dacă se doreşte pace socială.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Tot neobositul nostru coleg a adresat o întrebare Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului.

Răspunde domnul secretar de stat Florin Stadiu. Poftiţi.

Domnul Florin Stadiu (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu permisiunea dumneavoastră, o să vă rog să-mi permiteţi să fiu foarte scurt, trecând peste preambulul răspunsului nostru.

Obligaţia distrugerii substanţelor periculoase revine deţinătorului, în cazul întrebării puse de dumneavoastră, domnule deputat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor.

Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, dat fiind însă problemele deosebite pe care le are, i le creează substanţele periculoase şi, în special, pesticidele, încearcă să sprijine deţinătorii în realizarea finanţărilor necesare.

Trebuie să vă spun că distrugerea acestor substanţe este foarte costisitoare şi este strict reglementată şi de legile noastre şi de legile Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, am sprijinit Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pentru demararea unui proiect PHARE 2002, care înseamnă distrugerea tuturor pesticidelor din România, inclusiv cele din Municipiul Cluj, într-o anumită perioadă. Graficul şi eşalonarea distrugerii acestora este prevăzut în programul pe care îl are, în derularea proiectului Ministerului Agriculturii, distrugerea urmează să se facă într-o ţară a Uniunii Europene care a semnat Convenţia de la Basel, datorită tocmai controalelor care se fac, iar noi nu avem o astfel de uzină care să poată să facă acest lucru.

Vă spun, vă reamintesc, că detalii suplimentare, cu absolut tot ce înseamnă proiectul, sunt la Ministerul Agriculturii, care derulează acest proiect. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnule deputat Brudaşca, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Îmi cer scuze, credeam că Ministerul Apelor şi Protecţia Mediului se ocupă într-adevăr de protecţia mediului, dar aflăm multe minuni cu prilejul acestor întrebări pe care le adresăm distinşilor membri ai Cabinetului.

Eu aş dori să-l informez doar pe domnul secretar de stat asupra faptului că, urmare a grijii deosebite pe care ministerul domniei sale îl manifestă faţă de situaţia deşeurilor din judeţul Cluj, numai la Turda, în zona Turda, au murit până în prezent trei persoane, dintre care doi copii şi un adult, iar pe piaţa de produse vegetale (legume şi fructe) din Municipiul Cluj-Napoca, s-a constatat de către chiar preşedintele Consiliului de Administraţie al Asociaţiei pieţelor şi oboarelor prezenţa unor fructe şi vegetale cancerigene.

Dacă acest lucru nu vă spune nimic, lăsaţi-o pe seama domnilor de la Agricultură, şi atunci va spori numărul cazurilor de decesuri sau îmbolnăviri grave.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Stadiu vrea să facă o remarcă.

Domnul Florin Stadiu:

Îmi cer iertare că îndrăznesc, dar însuşi faptul că am promovat împreună cu Ministerul Agriculturii proiectul de care vă spuneam, şi mă refeream strict la întrebarea dumneavoastră, înseamnă că ministerul se ocupă.

În ce priveşte atribuţiile ministerului, dumneavoastră le cunoaşteţi, că au fost fixate de dumneavoastră prin Legea mediului. Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca a adresat o întrebare Ministerului Apărării Naţionale.

Răspunde domnul Sorin Encuţescu, secretar de stat.

Domnul Sorin Encuţescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din datele înscrise în Livretul militar, rezultă faptul că domnul Fărcaş Pavel a efectuat stagiul militar în cadrul regimentului 11 "Călăraşi", în perioada 1937-1938, perioadă care precede cel de-al doilea război mondial, şi care nu intră sub incidenţa prevederilor Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invazilor şi văduvelor de război.

În conformitate cu dispoziţiile art.2, lit.b) din Legea nr.44/1994, una din condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru a putea fi declarat "veteran de război", este aceea ca locuitorii din provinciile româneşti, vremelnic ocupate în perioada 1940-1945, să fi fost încorporaţi sau mobilizaţi, în mod obligatoriu, şi să fi luptat în armatele altor state, în cazul în care şi-au păstrat cetăţenia română şi domiciliul în România.

În considerarea declaraţiilor petentului Fărcaş Pavel, potrivit cărora în perioada 1943-1945 a fost mobilizat de autorităţile maghiare de ocupaţie şi transferat în Cehoslovacia, iar la încheierea războiului s-a întors în România, se întrunesc condiţiile sus-menţionate sub rezerva probării lor.

În conformitate cu prevederile art.5 din lege, calitatea de veteran se stabileşte de către Ministerul Apărării Naţionale, pe baza datelor din Livretul militar, ori - în lipsa acestora - pe bază de acte oficiale, eliberate de către organele stabilite de acest minister, prin care se confirmă cele declarate.

În situaţia prezentată, în lipsa altor dovezi, calitatea de veteran de război se va determina de către comisiile de reconstituire, cu martori, în condiţiile prevăzute de lege şi metodologia stabilită de Ministerul Apărării Naţionale sau pe baza datelor oficiale, comunicate de către autorităţile maghiare, la cererea petentului. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudaşca, poftiţi.

Domnul Damian Brudaşca:

În materialul pe care l-am adresat Ministerului Apărării Naţionale, am făcut mai multe precizări, care au rezultat din discuţiile avute cu petentul, respectiv, faptul că domnia sa a fost mobilizat tot în armata română, în perioada 1939-1940. Şi, de asemenea, odată cu ocuparea părţii de nord-vest a Transilvaniei, fără voinţa sa, a intrat într-o unitate militară de muncă, Compania 9062, condusă de sublocotenentul maghiar Bongor Istvan.

În perioada pe care am menţionat-o, domnia sa a lucrat într-un detaşament de muncă, pe teritoriul Cehoslovaciei, ocupat şi el în acea perioadă. Şi, de asemenea, menţionez încă un aspect foarte important: domnia sa a solicitat în mai multe rânduri, inclusiv la arhivele de la Piteşti, să i se elibereze acte doveditoare.

În ceea ce priveşte autorităţile maghiare, mă îndoiesc că acestea o vor face, din următorul considerent: la terminarea războiului, acest cetăţean împreună cu alte sute de cetăţeni români din Transilvania, sau de origine română din Transilvania, vremelnic deveniţi cetăţeni maghiari, prin ocuparea teritoriului lor de baştină, au dezertat din unităţile militare în care îşi desfăşurau activitatea şi au venit, numai Dumnezeu ştie cum, întorcându-se la locurile lor.

În aceste condiţii este foarte dificil să se reconstituie documente în condiţiile precizate de către ministerul dumneavoastră.

Eu aş dori să vă rog, cu această ocazie, să dispuneţi celor de la arhivele militare de la Piteşti să fie mai receptivi, cel puţin să răspundă petenţilor la problemele pe care le ridică. Să li se spună: "Domnilor, nu figuraţi în arhivele noastre". Aşteaptă oamenii, şi am mai multe cazuri de acest fel, câte 6 luni, câte un an, câte un an şi jumătate, fără să primească absolut nici un fel de răspuns. Nu cred că este corect un asemenea tratament. Ştiu că este foarte mult de lucru, să caute arhive, să verifice sute şi sute de documente, dar cel puţin să i se precizeze omului că solicitarea este în lucru. Nici măcar acest minim element nu se menţionează sau nu se aduce la cunoştinţă celui care se adresează compartimentului dumneavoastră de arhive militare.

Eu o să-i aduc la cunoştinţă cele comunicate de dumneavoastră şi va încerca o modalitate legală, pentru că nu este justificat, o persoană care totuşi o perioadă importantă din timpul desfăşurării celui de-al doilea război mondial, aflându-se sub arme, să nu beneficieze de prevederile legii.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Tot pentru Ministerul Apărării Naţionale, domnul deputat Emil Boc a adresat o întrebare.

Domnul Emil Boc:

Domnule ministru,

Domnule preşedinte,

Întrebarea mea se referă la Legea nr.309/2002, care prevede recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii, în perioada 1950-1961.

La Biroul parlamentar din Cluj, eu am primit mai mulţi cetăţeni care au efectuat stagiul militar în cadrul Ministerului Forţelor Armate - Unitatea de construcţii. Deci, şi stagiul militar a fost efectuat în condiţii grele, similare cu cele de la Direcţia generală a serviciului de muncă. Cetăţenii din prima categorie, adică aceia care au efectuat stagiul militar la Unitatea de construcţii nu beneficiază de facilităţile prevăzute de legislaţia în vigoare.

Domnule ministru, v-am ruga să aveţi bunăvoinţa de a răspunde la următoarele întrebări:

1. Care au fost considerentele care au stat la baza neincluderii acestor cetăţeni sub incidenţa prevederilor Legii nr.309.

2. Care ar fi modalităţile de remediere a acestei deficienţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat Encuţescu, poftiţi.

Domnul Sorin Encuţescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea nr.309/202 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei generale a serviciului muncii, în perioada 1950-1961, a fost rezultatul unei propuneri legislative, a unui grup de senatori, care a vizat acordarea unor drepturi specifice, cu titlu de măsuri reparatorii, unei categorii distincte de persoane.

Astfel, prevederii legii vizează - în exclusivitate - persoanele care în perioada 1950-1961 au fost considerate, în urma încorporării, "tineri prisos de contingent" şi au efectuat stagiul militar prin munca prestată, în cadrul detaşamentelor de muncă, ale serviciului muncii, pe o durată egală cu durata serviciului militar. Aceasta este singura similitudine.

Direcţia generală a serviciului muncii a fost organizată în baza unor principii proprii de funcţionare, în subordinea Ministerului Construcţiilor, independent de structurile Ministerului Apărării Naţionale. Militarii în termen, care au desfăşurat activităţi în cadrul unităţilor de construcţii din cadrul armatei, au purtat uniformă militară, au îndeplinit programul pregătirii pentru luptă şi au depus jurământ militar, fapt pentru care aceştia nu pot fi asimilaţi persoanelor recrutate în detaşamentele de muncă, în cadrul serviciului muncii.

Însuşi iniţiatorul, în expunerea de motive a Legii nr.309/2002, a subliniat faptul că persoanele care au efectuat practic doar durata de muncă, echivalentă cu durata stagiului militar, în cadrul serviciului muncii, cu greu pot fi asimilate altor categorii de militari în termen.

O eventuală opţiune pentru acordarea drepturilor menţionate în Legea nr.309/2002 şi persoanelor care au fost încorporate în unităţile de construcţii din Ministerul Apărării Naţionale, ar presupune iniţierea unei noi propuneri legislative, de modificare a legii, cu toate că persoanele vizate nu au făcut altceva decât să îndeplinească o îndatorire fundamentală prevăzută în Constituţie.

Extinderea drepturilor cuprinse în Legea nr. 309/2000 şi asupra militarilor conscriptibili care şi-au efectuat stagiul militar în cadrul unităţilor de construcţii trebuie să fie susţinută de posibilitatea asigurării resurselor financiare necesare, condiţie impusă prin dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice.

Totodată, desfiinţarea serviciului muncii în ianuarie 1961 nu a determinat încetarea activităţii în unităţile militare de construcţii din armată, iar aplicarea prevederilor Legii nr. 309/2002 persoanelor din aceste unităţi ar conduce la noi inechităţi, de această dată în rândul militarilor care şi-au satisfăcut stagiul militar în Ministerul Apărării Naţionale, în perioada de după desfiinţarea serviciului militar.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat are de făcut vreo completare? Nu.

Domnul deputat Boc a adresat o întrebare şi Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Răspunde domnul secretar de stat George Pavelescu.

Poftiţi.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat la Ministerul Sănătăţii şi Familiei):

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne şi domni parlamentari,

În legătură cu întrebarea adresată de domnul deputat Emil Boc vă comunicăm următoarele: criteriile de încadrare în grupele de handicap şi în baza cărora se acordă măsurile de protecţie specială sunt aprobate prin Ordinul Ministrului Sănătăţii şi Familiei nr. 726/2002 publicat în Monitorul Oficial al României nr. 675/2002.

Criteriile sunt structurate pe două paliere de evaluare a handicapatului, şi anume: 1) persoane cu handicap dobândit congenital, neonatal sau dobândit în copilărie sau adolescenţă. Aceste persoane reprezintă afecţiuni care sunt de natură să determine acordarea unor măsuri de protecţie fermă din partea statului, întrucât nu beneficiază de nici o altă formă de protecţie socială.

Al doilea palier în reprezintă persoanele cu afecţiuni handicapante, indiferent de vârstă, de statut şi de data dobândirii handicapului. Această categorie de persoane poate beneficia de una din formele de protecţie socială prevăzute de lege astfel: Legea nr. 17/2000 privind protecţia persoanelor vârstnice, Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Cazul persoanelor care au suferit accidente rutiere, agresiuni casnice şi nu au nici un venit beneficiază de prevederile Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat. Cazul persoanelor care au suferit accidente rutiere, agresiuni casnice şi prestări de o activitate salarială fiind asigurate social, pot beneficia de prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.

Cazul pensionarilor pentru limită de vârstă care au suferit accidente rutiere sau agresiuni casnice pot beneficia de pensia pentru limita de vârstă ca măsură de protecţie socială.

Pe lângă aceste măsuri de protecţie socială, persoana în cauză beneficiază de despăgubiri materiale şi daune morale pe care le poate solicita pe calea unei acţiuni civile în justiţie.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr. 90/2003, direcţia pentru protecţie socială judeţeană care se va reorganiza şi funcţiona în coordonarea autorităţilor locale, apreciem noi că pot gestiona mai corect şi să distribuie echitabil efortul financiar pe care trebuie să-l facă şi de care trebuie să beneficieze în teritoriu asemenea persoane.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteţi mulţumit? Da.

Răspundeţi, domnule secretar de stat şi domnului Damian Brudaşca. Aveţi un răspuns şi pentru domnul Damian Brudaşca, care v-a adresat o întrebare.

Domnul George Pavelescu:

În legătură cu întrebarea adresată de domnul deputat Damian Brudaşca, care se referă la un accident produs în urmă cu 12 ani.

Respectiva persoană, Lăcătuş Adrian din Comuna Milca judeţul Cluj a fost internat de urgenţă la Spitalul Clinic Judeţean nr. 1 Craiova, în ziua de 15 iunie 1991, stabilindu-se următorul diagnostic: politraumatism prin accident rutier cu traumatism cerebral acut deschis şi plagă confuză parientală dreaptă, amputaţie completă post-traumatică, treimea superioară gambă dreaptă, cu ischiemie acută periferică, fractură luxaţie deschisă tibio-astragaliană stângă, stare de şoc.

Au fost efectuate amputaţii de necesitate la treimea inferioară coapsă dreaptă, toaletă chirurgicală, reducerea fracturii luxaţie deschisă tibio-astragaliană stângă, imobilizare cu atelă gipsată, reechilibrare hidro-electrolitică şi antibioterapie.

Evoluţia postoperatorie nefavorabilă, demonstrată de apariţia unor semne de infecţie la nivelul bontului coapsei drepte şi al gleznei stângi a necesitat antibioterapie masivă şi transferul la data de 10.09.1991 la Spitalul Militar Central pentru continuarea tratamentului antiinfecţios şi chirurgical, retuşul bontului coapsei drepte, rezecţie artroteză, osteosinteză şi mobilizare în aparat gipsat a membrului inferior stâng, bolnavul fiind protezat la acest spital la data de 08.05.1992.

În ziua de 2 aprilie 1999 pacientul a fost internat la Clinica de Ortopedie a Spitalului Clinic Judeţean Cluj, fiind stabilit următorul diagnostic: osteomelită cronică gleznă stângă accentuată, pe fond de artroteză tibio-astragaliană complicată cu pseudoartroză, amputaţie membru pelvin drept la nivelul coastei.

În urma tratamentului medico-chirurgical aplicat în cursul acestei spitalizări, incizia de deblidare, drenaj antibioterapie, evoluţia a fost favorabilă permiţând externarea pacientului în ziua de 14 aprilie 1999, cu recomandarea de a reveni în clinică după 3 luni de evoluţie aseptică pentru revizia astrotezei.

După data externării, pacientul nu s-a mai prezentat la unitatea sanitară sus menţionată.

Având în vedere cele prezentate şi ţinând seama de punctul de vedere al Clinicii de Ortopedie şi Traumatologie din Cluj, se va solicita comisiei de specialitate a Ministerului Sănătăţii şi Familiei evaluarea complexă a stării actuale de sănătate a pacientului Lăcătuş Adrian, în scopul identificării modalităţii optime de rezolvare a acestui caz.

În acelaşi context, menţionez că protezele cu biocurenţi sunt utilizate numai pentru membrele superioare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă la diagnosticul acesta aveţi ceva comentarii, domnule Brudaşca?

Domnul Damian Brudaşca:

Apreciez simţul umorului pe care îl aveţi.

Domnule preşedinte,

Eu consider că este foarte important tot ce ne-a spus domnul secretar de stat, mă bucură documentarea riguroasă, atentă şi detaliată pe care domnia sa a întreprins-o.

Singura chestiune importantă în toată această parte a intervenţiei domniei sale rămâne ultima: găsirea soluţiilor legale şi umanitare de a-i veni în ajutor. Este un om suferind, un caz concret pe care nu-l putem sancţiona dacă la un moment dat nu s-a prezentat la medic.

În momentul de faţă el are o situaţie materială deosebit de gravă, nu-şi poate întreţine familia şi copilul şi este un caz social pe care Ministerul Sănătăţii şi Familiei trebuie să îl trateze absolut cu toată promptitudinea şi seriozitatea.

De aceea, domnule secretar de stat, vă rog să reveniţi asupra acestei chestiuni, în sensul accelerării aspectului final: soluţii rapide, legale, umanitare pentru rezolvarea acestui caz, altfel răspunsurile sunt foarte frumoase, impresionante prin minuţiozitatea documentării pe care aţi făcut-o.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ministerul Culturii şi Cultelor v-a răspuns în scris, domnule Brudaşca, la o altă întrebare.

Domnul secretar de stat Alexandru Fărcaş de la Ministerul de Interne vă va răspunde la trei întrebări pe care le-aţi adresat ministerului.

Domnul Alexandru Fărcaş:

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră a Deputaţilor, ministrul de interne răspunde la întrebarea formulată de domnul deputat Brudaşca, privind legalitatea activităţii desfăşurate de Societatea Italiană CPL Concordia în Comunele Bonţida, Chinteni şi Baciu, judeţul Cluj, pentru introducerea gazului metan.

După anul 1990, într-un număr de 35 de comune din judeţul Cluj, în scopul introducerii gazelor naturale s-au înfiinţat comitete de cetăţeni, organizaţii cu personalitate juridică.

La obţinerea avizelor şi acordurilor necesare s-a trecut la proiectarea şi executarea lucrărilor aferente, toate acestea efectuându-se exclusiv din banii cetăţenilor.

În anul 1998, după apariţia Legii nr. 213 privind proprietatea publică şi a Legii nr. 219 privind regimul concesiunilor, toate aceste lucrări au trecut în proprietatea publică a consiliilor locale, indiferent cine le-a finanţat.

Conform Legii nr. 219 din 1998, consiliile locale pot concesiona serviciul public de distribuţie a gazelor naturale unei societăţi specializate în acest sens.

Astfel, consiliile locale ale Comunelor Iclod, Bonţida, Jucu, Chinteni, Cămăraşu, Sic, Săbădisla, Cojocna şi Moldoveneşti au organizat licitaţii pentru concesionarea serviciului de distribuţie a gazelor. După parcurgerea etapelor legale s-au încheiat un număr de 9 contracte între consiliile locale respective şi Societatea Comercială Concordia, sucursala Cluj Napoca.

Aceste contracte au fost verificate şi avizate de către autoritatea naţională de reglementare în domeniul gazelor naturale.

În baza contractelor încheiate, concesionarul a executat cu constructori autorizaţi, din fonduri proprii, începând cu anul 2002, lucrări în valoare de peste 130 miliarde lei. În Comunele Chinteni şi Cămăraşu au fost puse în funcţiune sistemele de distribuţie a gazelor naturale, urmând ca în viitorul apropiat acestea să intre în funcţiune şi în Comunele Iclod, Bonţida, Jucu şi localitatea Bărişa.

Conform contractelor de concesiune s-au stabilit taxe de racordare-branşament cuprinse între 300 şi 400 dolari SUA, sumă care poate fi achitată integral sau în rate. La achitarea integrală a sumei înainte de efectuarea lucrărilor de racordare, solicitantul lucrărilor beneficiază de o reducere de 10% din tarif.

În vederea racordării la sistemul de distribuţie a gazelor naturale, fiecare consumator încheie un contract de racordare cu Concordia Cluj Napoca.

Din verificările efectuate a rezultat faptul că CPL Concordia nu a suplimentat taxele de racordare stabilite anterior prin contractele cu consumatorii.

În ceea ce priveşte distribuţia de gaze naturale în Comuna Baciu, precizăm că aceasta a început şi a continuat exclusiv sub coordonarea Consiliului Local Baciu, CPL Concordia Cluj Napoca neefectuând nici o activitate în această comună.

Precizăm, de asemenea, faptul că toată această situaţie reprezintă un contract de natură civilă care excede competenţelor Ministerului de Interne.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, Ioan Rus.

Dacă-mi permiteţi, trec la următoarele două răspunsuri. În legătură cu întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca, domnule preşedinte, onorată Cameră a Deputaţilor, referitoare la recuperarea prejudiciului de cel puţin 8.000 miliarde lei creat bugetului de stat prin fraude, spălări de bani, activităţi ilicite, deturnări de fonduri, restituiri de T.V.A., etc., vă comunicăm următoarele: în vederea tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate şi pentru recuperarea prejudiciilor cauzate bugetului de stat, ca urmare a diverselor fraude financiare, poliţia acţionează în conformitate cu prevederile Legii nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, ale Legii nr. 360 privind statutul poliţistului şi dispoziţiilor Legii procesual penale.

Măsurile de recuperare a prejudiciului pot fi întreprinse de poliţie numai în cadrul procedurilor penale şi contravenţionale, cu respectarea drepturilor procesuale ale părţilor şi sub directa supraveghere a procurorului.

Astfel, acţiunile poliţiei referitoare la recuperarea prejudiciilor au avut la bază, pe de o parte, respectarea procedurilor prevăzute de titlul IV Capitolul II, Secţiunea a II-a a Codului de Procedură Penală privind măsurile asiguratorii, restituirea lucrurilor şi restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii.

În acest context, prin acţiunile poliţiei s-au indisponibilizat bunuri care au fost puse la dispoziţia instanţelor judiciare, în vederea reparării pagubelor, precum şi pentru garantarea pedepsei amenzii penale sau contravenţionale.

Pe de altă parte, organele de poliţie sunt competente să dispună pe lângă sancţiunea contravenţiei şi confiscarea bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţie, în condiţiile art. 24 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 2/2001.

Precizez că, în cursul anului 2002, poliţia română a descoperit peste 110.000 infracţiuni de natură economico-financiară, acestea reprezentând 33% din totalul infracţiunilor descoperite la nivelul ţării.

Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin comiterea acestor infracţiuni a fost de aproximativ 103.000 de miliarde lei, din care s-a reuşit recuperarea sumei de 2.597 mii de miliarde lei. Trebuie remarcat faptul că prejudiciul recuperat în anul 2002 a fost mai mare decât în anul 2001 cu suma de 686.000 milioane lei.

Pentru îndeplinirea procedurilor de recuperare a prejudiciilor create prin infracţiuni, poliţia conlucrează cu organele judiciare ale Parchetului, cu registrele de Carte funciară şi arhiva electronică a garanţiilor imobiliare, precum şi cu organele administraţiilor financiare ale Ministerului Finanţelor Publice.

Menţionez, totodată, faptul că poliţia, în acţiunea de recuperare a prejudiciilor create bugetului de stat prin fapte penale sau contravenţionale, are competenţe limitate, circumscrise, în principal, sferei cercetării penale şi actelor premergătoare ale procesului, iar în privinţa anumitor genuri de infracţiuni economice, de natură a prejudicia bugetul statului, competenţa obligatorie revine procurorului. Ca exemplu: spălarea banilor, infracţiunile de corupţie.

Cu stimă, ministru de interne, Ioan Rus.

A treia întrebare, pusă de stimatul domn deputat Damian Brudaşca, se referă la solicitarea pensionarului militar Ioan Benţea, de recalculare a pensiei suplimentare.

Domnul Benţea Ioan a fost subofiţer în perioada 1 aprilie 1960 - 31 martie 1975, fiind trecut în rezervă prin Ordinul şefului inspectoratului judeţean Bistriţa Năsăud pentru comiterea de abateri incompatibile cu calitatea de subofiţer.

Potrivit deciziei de pensie din 28 august 1975, i s-a acordat pensie militară de invaliditate gradul III, cu revizuire medicală anuală.

În perioada 1 iunie 1980 - 1 martie 1994, domnului Benţea Ioan i-au fost suspendate drepturile de pensie militară, deoarece, potrivit certificatului Deciziei medicale nr. 420 din 11 aprilie 1980, nu s-a mai încadrat în grad de invaliditate. În această perioadă Benţea Ioan a fost salariat civil cu normă întreagă.

Cu începere de la data de 1 martie 1994 a fost repus în drepturile de pensie militară de invaliditate, întrucât, la data de 28 februarie 1994 a încetat activitatea.

La împlinirea vârstei de 60 de ani i-a fost stabilită pensia militară de serviciu, în conformitate cu dispoziţiile art. 8 alin. 1 din Decretul 214/1977, în vigoare la acea dată, fiindu-i luată în considerare întreaga sa vechime realizată, inclusiv cea dobândită după trecerea în rezervă.

Subliniem faptul că, la recalcularea pensiei, s-a avut în vedere întreaga perioadă de contribuţie la fondul de pensie suplimentară.

În acest sens a fost emisă Decizia de pensie nr. 77.546 din anul 1999 care nu a fost contestată de pensionar.

În conformitate cu prevederile art. 11 din Decretul 214/1977, în vigoare în anul 1999, baza de calcul folosită la stabilirea pensiei militare de bază şi a pensiei suplimentare este reprezentată de media retribuţiilor tarifare lunare din 5 ani de serviciu, din ultimii 10 ani desfăşuraţi între cadrele permanente. La aceasta s-a adăugat solda gradului militar avut la data ieşirii dintre cadrele permanente.

Faţă de cele prezentate mai sus, apreciem că drepturile de pensie militară cuvenite domnului Benţea Ioan sunt corect şi legal acordate şi nu există o altă bază de calcul pentru determinarea pensiei militare a acestuia, alta decât cea aplicată în baza art. 11 Decretul 214/1977, în vigoare la data de 10 aprilie 2001.

În ceea ce priveşte solicitarea domnului deputat de a dispune programarea domnului Benţea Ioan pentru audienţă la conducerea ministerului, precizăm faptul că cererea de audienţă se formulează în nume propriu şi se depune prin poştă sau personal la sediul Serviciului Relaţii cu Publicul din Ministerul de Interne, strada Domniţa Anastasia nr. 1 sectorul 5, Bucureşti.

Solicitantului i se eliberează un număr de înregistrare şi i se comunică ulterior, prin adresă, cel puţin cu o zi înainte, locul, data şi ora la care poate să se prezinte în audienţă.

Precizăm, totodată, că, în legătură cu obiectul acestei interpelări, Ministerul de Interne a formulat un răspuns similar care este anexat răspunsului scris prezentat cu acest prilej.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Mulţumesc conjudeţeanului meu care a dat aceste răspunsuri foarte pe scurt şi foarte la obiect.

În ceea ce priveşte cazul Concordia, atrag atenţia domnului secretar de stat că s-a evitat răspunsul la câteva aspecte care privesc majorări nejustificate la serviciile care au fost făcute, probabil în cârdăşie cu unele autorităţi locale, lucru despre care presa judeţeană clujeană a scris numeroase articole.

Rugămintea mea este ca serviciul de specialitate al ministerului să se sesizeze şi să verifice dacă s-a scris prostii sau coincide adevărului ceva din ceea ce s-a semnalat.

În legătură cu ultimul subiect, cel al domnului Benţea, vreau să vă informez, domnule secretar de stat, că dânsul mi-a prezentat o recipisă poştală prin care a trimis ministerului dumneavoastră asemenea solicitări, la care, de anul trecut şi până acum nu a primit absolut nici un răspuns şi de aceea mi-am permis eu să intermediez între dumneavoastră şi petent, solicitând ministrului să îl primească în audienţă, întrucât domnia sa susţine că de la data scoaterii în rezervă şi până la ieşirea la pensie a achitat această pensie suplimentară şi, prin urmare, doreşte o rectificare legală a acestei pensii. Acestea sunt datele pe care le deţin. Dacă ele nu concordă, tocmai de aceea e necesară o asemenea întâlnire între părţi şi o rezolvare amiabilă şi legală a conflictului iscat.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudaşca a adresat, de asemenea, două întrebări: o întrebare Ministerului Industriei şi Resurselor, la care a primit răspuns scris.

De asemenea, domnul deputat Florin Iordache a adresat o întrebare Ministerului Industriei şi Resurselor, dar la care aţi primit răspuns scris.

Poftiţi.

Domnul Florin Iordache:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Întrebarea mea către Ministerul Industriilor şi Resurselor privea sarcinile de privatizarea ale Ministerului Industriilor şi mărimea portofoliului. Am primit în această seară portofoliul Ministerului Industriilor şi Resurselor şi Oficiul participaţiilor statului şi privatizarea care cuprinde toţi agenţii economici care vor fi privatizaţi, cât şi strategia, drept pentru care vreau să mulţumesc promptitudinii cu care Ministerul Industriei şi Resurselor a dat curs solicitării mele.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca, o ultimă întrebare adresată Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei.

Răspunde domnul Marius Ovidiu Bota, secretar de stat. Poftiţi.

Domnul Marius Ovidiu Bota (secretar de stat la Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea, răspunsul ministerului este următorul: în anul 1994, Administraţia Naţională a Drumurilor a avut întâlniri de lucru cu autorităţile judeţene şi municipale, în vederea construirii unei centuri ocolitoare pentru Municipiul Cluj Napoca.

Proiectul studiului de fezabilitate a fost întocmit de Societatea SeArCH Corporation, care a întocmit documentaţia denumită "Varianta de ocolire a Municipiului Cluj Napoca".

Această documentaţie a fost reactualizată în anul 2001, traseul variantei fiind ales conform temei de proiectare care a fost întocmită împreună cu organele locale.

Astfel, varianta se desprinde la Km 469 plus 920 al drumului naţional 1 Dealul Feleacul, iar după o porţiune de drum nou se suprapune cu drumul judeţean DJ 107 R, după care traversează pârâul Gârbău, trece pe la poalele dealului Gârbăului şi intersectează DN 1 la vest de Complexul METRO, între acesta şi fermele zootehnice.

La avizarea finală autorităţile locale au respins acest proiect, întrucât declivităţile în profil longitudinal sunt mari, puţin diferite faţă de DN 1, existent la coborârea pe dealul Feleacului şi pe Calea Turzii.

Ţinând seama de aceste considerente, conducerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, în anul 2002, prin intermediul Agenţiei Naţionale a Drumurilor, a hotărât să se studieze o nouă variantă de traseu, cu caracteristici geometrice mai bune şi la profilul de drum expres, autostradă.

În acest an, AND a prevăzut în planul de proiectare întocmirea studiului de fezabilitate pentru această variantă, care se va desprinde din DN 1 în localitatea Vâlcele, înainte de Feleac, traseul acesteia urmând să se desfăşoare pe Valea Căprioarei.

Faţă de cele de mai sus se poate observa preocuparea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei pentru construcţia unei variante ocolitoare pentru Municipiul Cluj Napoca şi este de menţionat că reprezentanţii Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare au vizitat în vara anului trecut Municipiul Cluj Napoca, împreună cu cel care vă vorbeşte şi cu specialiştii AND-ului, fiind interesaţi de finanţarea acestei variante ocolitoare pentru Cluj Napoca şi, de asemenea, pentru oraşele Turda şi Câmpia Turzii.

În plus, datorită lipsei unui studiu de fezabilitate care să răspundă tuturor cerinţelor, ministerul a propus în anul 2001 realizarea unui studiu de fezabilitate pentru o nouă variantă ocolitoare, prin Proiectul Phare 2000, proiect care n-a fost susţinut de Agenţia Naţională de Dezvoltare Regională de nord-vest, ca nefiind proiect prioritar la acel moment.

În vederea reducerii riscurilor de apariţie a accidentelor, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a inclus în programul "Sate liniare" şi Comuna Feleacul, în vederea sporirii siguranţei circulaţiei până la intrarea în Municipiul Cluj Napoca.

Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnule deputat...

Domnul Damian Brudaşca:

Eu mă bucur, domnule preşedinte, că Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei a luat în considerare inclusiv soluţia pe care în vara anului 2001 am înaintat-o domnului secretar de stat Sechelariu care a răspuns apelurilor pe care le făceam în urma frecventelor accidente de circulaţie din zonă.

Îl rog respectuos pe domnul ministru, cu atât mai mult cu cât este clujean şi cunoaşte mai bine decât mine şi dintr-o perspectivă interioară acest dezastru pe care îl reprezintă "şoseaua morţii" de pe Feleac, să insiste. Pentru că nu este o chestiune politică, este o chestiune umanitară, este vorba de a preîntâmpina moartea şi distrugerile absolut inutile de valori materiale, care se petrec în mod frecvent prin accidentele rutiere din această zonă.

Apreciez cele spuse, aştept materializarea, cu acelaşi interes cu care sunt convins că o aşteaptă mii de clujeni şi mii de persoane implicate în transportul pe această relaţie rutieră. Mulţumesc.