|
Domnul Petre Naidin: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Această iniţiativă am depus-o în anul 2000, împreună cu fostul nostru coleg Valeca şi fostul ministru. Am revenit într-o altă formă în 2001, ca singur iniţiator. Am preluat-o integral şi am transpus-o în termeni juridici româneşti din legislaţia americană. N-a fost de loc simplu, a fost destul de greu să ştim să traducem ce vor americanii ăştia cu activitatea de lobby, ne-a ajutat şi un studiu al nostru, al departamentului de specialitate, de 100 de pagini, privind grupurile de interes. Interes, pentru că Schiller ne-a spus: "Lumea e condusă numai de interese", iar dacă vreţi să transpunem "Un om avertizat face cât doi". Cu toţii folosim termenii din dicţionar despre lobby. Şi aceasta o facem de foarte mult timp. "Domnul Stoica face lobby", citez din presa centrală. "Domnul Geoană face lobby în SUA pentru integrarea în NATO". "Şi regele Mihai face lobby pentru integrarea României în NATO şi Uniunea Europeană", inclusiv ministrul agriculturii. Acum câteva zile, "domnul Romano Prodi a făcut lobby pentru Uniunea Europeană, şi nu pentru adopţii". "Comisia noastră de integrare face lobby fără să ştie ce are de făcut". Pe partea cealaltă, am remarcat şi reacţia publică că lobby ar însemna o influenţă în dezvoltarea firmelor personale, că ar fi un acces la informaţii de grad 0. Este vorba de seducţiile politicii. Dar tot reacţia civică ne arată că lobby, nefiind reglementat prin lege, rămâne în zona ocultă a suspiciunilor de corupţie. De fapt şi Guvernul Isărescu, în programul de guvernare în 2000, a dorit introducerea unui proiect de lege în acest sens, iar Guvernul actual, 2001-2004, are în programul de guvernare acest lucru cuprins. Din păcate, Ministerul Justiţiei nu s-a obosit să ne propună o variantă optimă de armonizare între cea ce am dori noi şi, respectiv, ceea ce crede Ministerul Justiţiei că ar fi corect. Altfel, în Europa, ca să pot încheia, lobby-ul este recunoscut, Bundestag-ul are un registru special al grupărilor de interes, în Camera Comunelor s-a creat un registru al grupurilor de presiune şi de elaborare a unui cod deontologic; la fel şi Marea Adunare Naţională şi Senatul în Franţa; în Danemarca, lobby-iştii îşi desfăşoară activitatea în interiorul Folkting - ului, trebuind să fie înregistraţi şi numele lor publicate. Deci, este posibil, dacă am greşit să vă atrag atenţia, dacă cu toţii putem fi atenţi la acest nou tip de activitate pe care şi două guverne le-au susţinut, ar fi bine ca această iniţiativă legislativă să se întoarcă la Comisia juridică pentru o mai profundă deliberare. Vă mulţumesc.
|
|
Domnul Ioan Timiş: Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, În analiza acestei propuneri legislative, am avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, care a fost un aviz favorabil, avizul Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, de asemenea, aviz favorabil, şi adresa Guvernului, prin care s-a precizat să nu se susţină adoptarea propunerii legislative. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare crearea cadrului legal pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de lobby, precizându-se sfera de acţiune a unor asemenea activităţi, subiecţii care le pot desfăşura, autorităţile şi instituţiile publice asupra cărora se poate exercita o activitate de lobby, precum şi sancţiunile pentru desfăşurarea activităţii în scopuri ilicite. În conformitate cu prevederile art.60 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia a examinat acest proiect de lege, în prezenţa secretarului de stat Maria Mariţescu din Ministerul Justiţiei. Cu ocazia dezbaterii, membrii comisiei au constatat că activitatea de lobby prezintă un caracter de noutate pentru legislaţia noastră, raţiune pentru care apar o serie de probleme teoretice şi practice, cu implicaţii politice, juridice şi etice în cele mai diverse domenii şi sectoare de activitate la nivel central şi local, întrucât aşa cum se propune a fi reglementată, ea priveşte atât activitatea puterii legislative, cât şi a celei executive, precum şi a autorităţilor administraţiei publice locale. Ca atare, se impune o reglementare mai riguroasă în această materie, care să excludă posibilitatea constituirii lobby-iştilor în factori autorizaţi ai traficului de influenţă, faţă de autorităţile publice cu putere de decizie politică şi juridică, cărora ar putea să le determine o anumită conduită în luarea deciziilor. Totodată, membrii comisiei au constatat că la nivelul legislaţiei Uniunii Europene nu a fost încă reglementată organizarea şi desfăşurarea activităţii de lobby. Asemenea activităţi de lobby sunt acceptate tacit, fără a exista o reglementare legală care să le prevadă în mod expres. În faţa acestor considerente, membrii Comisiei au hotărât cu majoritate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative. În raport de obiect şi conţinut, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare. În ceea ce priveşte solicitarea iniţiatorului ca acest proiect de lege să fie retransmis la comisie, ne opunem acestei solicitări, nu suntem de acord, pentru că, o dată, aţi constatat, există anumite chestiuni pe care le-am invocat, de ordin politic, juridic, etic. În al doilea rând, există faptul că în Uniunea Europeană nu avem reglementată o astfel de activitate, ea se realizează în mod tacit şi, pe deasupra, am discutat cred, din toate punctele de vedere, toate aspectele tehnice şi juridice care ar fi fost legate de această activitate. Pe aceste considerente, respingem propunerea iniţiatorului. Mulţumesc pentru atenţie.
|