Dezbateri parlamentare

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează prezentarea pe scurt a interpelărilor.

Până să dau citire listei deputaţilor înscrişi pentru a prezenta interpelări pe scurt, vreau să vă citesc din art.164 din Regulamentul Camerei Deputaţilor: "În şedinţa consacrată dezbaterii interpelărilor, un grup parlamentar, unul sau mai mulţi deputaţi nu pot prezenta mai mult de o interpelare. În cazul în care timpul consacrat interpelărilor permite, un grup parlamentar poate dezvolta şi o a doua interpelare".

În concluzie, la următoarea şedinţă, când se vor prezenta şi se vor da răspunsurile la interpelări, fiecare grup parlamentar, deputaţi sau grup de deputaţi, va prezenta sau li se va prezenta răspunsul la o singură interpelare; iar numai dacă timpul permite, urmează răspunsul la a doua sau la a treia interpelare. Asta, ca să nu monopolizăm o întreagă şedinţă cu răspunsuri date interpelărilor sau întrebărilor unui singur deputat.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu, o interpelare depusă în scris. O susţine? Nu, este depusă în scris.

Domnul deputat Viorel Pupeză, vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea pe scurt a interpelării.

Domnul Viorel Pupeză:

Stimată doamnă vicepreşedinte,

Stimaţi deputaţi,

Interpelarea se adresează domnului Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului.

Cu ceva vreme în urmă, un coleg de-al meu, Emil Radu Moldovan, a depus o interpelare adresată domniei voastre, în care, în numele alegătorilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, vă prezenta starea deplorabilă a drumurilor naţionale din judeţ. Făcea referire atât la DN 17 Cluj-Bistriţa-Vatra Dornei, cât şi la DN 17 C Bistriţa-Dealul Ştefăniţei sau DN 17 D - Beclean-Năsăud-Valea Mare, şi credeam că în urma acestui apel vom găsi pe aceste tronsoane de drumuri echipele drumarilor la lucru.

Apelul era făcut la presiunea electoratului din Bistriţa-Năsăud şi cu deosebire a agenţilor economici transportatori cu care ne-am întâlnit în nenumărate rânduri şi care se declarau foarte nemulţumiţi de faptul că societăţile comerciale pe care le conduc plătesc taxe şi impozite cu nemiluita şi sunt obligaţi din ce în ce mai des să introducă mijloacele de transport în service-uri pentru reparaţii.

Am crezut că veţi acţiona în consecinţă, dar ne-am înşelat şi poate nu am fi venit dacă transportatori de pe zona Someşului Mare nu s-ar fi hotărât ca în gropile existente în asfalt pe drumurile pe care îi obligaţi să circule, să planteze cartofi şi alte legume, vorba lor "măcar să avem ce culege în toamnă".

Credeam că, după întâlnirea pe care transportatorii au avut-o cu prefectul judeţului, acesta va exploda şi vă va cere să acţionaţi foarte rapid pentru remedierea acestei situaţii. Se pare că n-a făcut-o şi mă văd obligat să vă întreb: când veţi dispune reparaţii pe drumurile naţionale din judeţul Bistriţa-Năsăud? Intrăm în sezonul estival. Judeţul Bistriţa-Năsăud oferă condiţii deosebite pentru turiştii care doresc să-şi petreacă concediile în zona de munte, dar cu siguranţă nu o vor face, ştiind care este situaţia căilor rutiere din Bistriţa-Năsăud.

Este păcat ca staţiunea Sângeorz Băi, zona Munţilor Rodnei, Valea Sălăuţei să fie private de afluxul de turişti dornici de o minivacanţă în judeţul Bistriţa-Năsăud.

Rog pe domnul ministru să-mi dea un răspuns în scris, în legătură cu modul în care domnia sa şi ministerul, în ansamblul său, doreşte să acţioneze pentru repararea drumurilor din judeţul Bistriţa-Năsăud, care cred eu că sunt cele mai deplorabile drumuri la această dată din toată ţara. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Ioan Ţundrea.

Domnul Ioan Ţundrea:

Mulţumesc.

Doamna preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am o interpelare pentru ministrul mediului, doamna ministru Sulfina Barbu, care se intitulează: "Axa Reşiţa - Londra (via Washington)".

Domnilor colegi, desigur vă întrebaţi, care poate să fie legătura între municipiul de pe malul Bârzavei şi metropola de pe malul Tamisei. Vă informez pe dumneavoastră şi pe distinsa doamnă ministru că asemănarea este, din păcate, doar smogul.

Şi pentru a fi mai convingător, o invit pe doamna ministru, nu la Londra, ci la Reşiţa. Locuitorii din municipiul Reşiţa, judeţul Caraş-Severin respiră în fiecare zi nori groşi de fum încărcat cu praf şi funingine, care provin de la combinatul siderurgic din oraş.

Am primit nenumărate sesizări de la cetăţenii care au încercat să ia legătura cu Garda de Mediu pentru a reclama poluarea masivă din cel mai populat cartier al oraşului, Lunca Bârzavei - locul unde trăiesc peste 40.000 de oameni.

Referitor la această situaţie, inspectorii Gărzii de Mediu declară că, într-adevăr, CSR-ul poluează atmosfera cu pulberi şi gaze peste normele admise, dar a adăugat că "SINARA HANDEL GmbH", distribuitorul oficial al grupului TMK, compania care a cumpărat 90% din acţiunile combinatului, şi-a însuşit obligaţiile de mediu cuprinse în avizul pentru privatizare. Astfel, SINARA s-a angajat să aloce 3 milioane de dolari pentru rezolvarea problemelor de mediu ale CSR-ului. Ştiţi, cumva, în ce constau aceste obligaţii şi când vor vedea reşiţenii cerul înstelat deasupra lor?

Această ultimă încercare de privatizare încheie un capitol negru din istoria combinatului, marcat de scandalul ce a avut loc în centrul companiei americane NOBLE VENTURES, care vrea 350 milioane de dolari de la statul român. În ultimii ani, combinatul a fost închis de câteva ori, muncitorii nu şi-au primit salariile cu lunile, iar datoriile au crescut la sume ameţitoare.

Acum mă întreb dacă cineva, cândva, va reuşi să alunge smogul din Reşiţa? Se spune că protecţia mediului nu poate decât să dea amenzi. Suntem curioşi în ce mod se dau amenzile, săptămânal, lunar?

Domnilor de la Protecţia Mediului, ne puteţi oferi nişte date? La ce sumă se ridică totalul amenzilor aplicate până în prezent CSR-ului? Sau aceste date sunt confidenţiale?

În Reşiţa, denumită metaforic "oraşul cu poeţi", nu se mai recită de mult Bacovia! E păcat! Poate ne ajutaţi dumneavoastră, doamna ministru.

Rog răspuns în scris şi oral. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Cătălin Buhăianu Obuf, o singură interpelare depusă scris.

Domnul deputat Ştefan Baban, două interpelări. Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Doamna preşedinte,

Cu respectul cuvenit, părerea mea este că într-o ţară în care vrem să construim o democraţie originală, nu este bine ce s-a hotărât în Biroul permanent al Parlamentului. Nu este normal ca un grup întreg parlamentar să prezinte o singură interpelare.

Legat de răspunsurile care trebuie date la aceste interpelări, nu cred că cineva face interpelări numai de dragul de-a le face; se aşteaptă şi nişte răspunsuri şi, sigur, cu nişte urmări bune în viaţa de zi cu zi a ţării acesteia.

Nu o să vă reţin cu interpelările mele, conţinutul pe scurt, am să vă spun numai că mă adresez domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii: este vorba despre calitatea agriculturii româneşti; şi, domnului Ionel Popescu, legat de modul şi cum a înţeles dumnealui să încalce Ordonanţa de Urgenţă nr.26/2005, dată de actualul Guvern, legat de acordarea de înlesniri la plata datoriilor la bugetul de stat şi criteriile care au stat la baza nominalizării acestor societăţi, şi pentru că numai la unele societăţi aţi dat aceste înlesniri.

Şi, cu respectul cuvenit, vă informez că am încă vreo trei interpelări din urmă, la care n-am primit nici măcar răspuns scris, nu vorbesc oral; mă mulţumesc şi cu răspunsul scris. Numai dacă mă nemulţumeşte, voi reveni asupra lor.

Şi acestea fiind zise, vă urez o seară plăcută. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc, cu completarea că ceea ce v-am citit mai devreme nu este o hotărâre a Biroului permanent, ci am citit din Regulamentul Camerei Deputaţilor.

Domnul deputat Adrian Mihei.

Domnul Andrian Sirojea Mihei:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelare adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiţiei, şi prezentată în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 30 mai 2005.

Obiectul interpelării: aplicarea neunitară de către Oficiul Naţional al Registrului Comerţului a dispoziţiilor privind înmatricularea societăţilor cu obiect de activitate cod CAEN 7411, activităţi juridice.

Prin Ordinul nr.601 al preşedintelui Institutului Naţional de Statistică din 26 noiembrie 2002 a fost actualizată clasificarea activităţilor din economia naţională CAEN, cu respectarea prevederilor Regulamentului Comisiei Europene nr.29/2002, de modificare a Regulamentului Consiliului Comunităţii Economice Europene nr.3037/1990 privind nomenclatorul activităţilor din comunitatea europeană NACE.

Astfel, noua clasificare a introdus noi clase de activităţi, printre care şi cea având codificarea 7411 - activităţi juridice. Această clasă include: reprezentarea juridică a intereselor unei părţi împotriva alteia, fie sau nu în faţa instanţelor judecătoreşti sau a altor organe juridice, cu sau fără persoane care sunt membre ale baroului de avocaţi, consultanţă şi reprezentare în procese civile, consultanţă şi reprezentare în procese de crimă.

Prin statutul profesiei de consilier juridic, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.684/2004, corp profesional ce-şi desfăşoară activitatea în conformitate cu dispoziţia Legii nr.514/2003, la art.21 a fost creată posibilitatea exercitării profesiei de consilier juridic în cadrul unei societăţi comerciale, înfiinţată în temeiul Legii nr.31/1990.

În baza adresei nr.60A/22.06.2004, Ministerul Justiţiei - Serviciul relaţii cu publicul şi cooperare cu organizaţii nonguvernamentale - a solicitat Curţii de Apel Bucureşti un raport care să privească constituirea de societăţi comerciale ce au ca obiect activităţi juridice, cod CAEN 7411.

În urma analizei şi verificărilor dispuse de conducerea Curţii de Apel Bucureşti, printr-un corp de judecători-inspectori, s-a întocmit referatul nr.872/889/S/2004 care concluzionează: "Profesia de avocat poate fi exercitată în baza Legii nr.51/95". Singura excepţie prevăzută de legiuitor este cea menţionată în Legea nr.255/2004, de modificare a Legii nr.51/1995, în conformitate cu care consilierii juridici, art.21 din Statutul profesiei de consilier juridic, pot constitui societăţi în baza Legii nr.31/1990, având ca obiect unic de activitate activităţi juridice, cod CAEN 7411, caracterul acesteia fiind acela al unei societăţi profesionale".

Deoarece în Municipiul Constanţa orice încercare de înmatriculare a unei societăţi având ca obiect de activitate "activităţi juridice cod CAEN 7411" este respinsă, motivat de faptul că prin legea specială se interzice desfăşurarea activităţilor juridice şi specifice profesiei de avocat într-un alt cadru, vă solicit să-mi comunicaţi punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu această situaţie şi de asemenea să-mi explicaţi cum ar trebui procedat cu cele peste 100 de societăţi, deja înmatriculate, cu acest obiect de activitate, pentru că a început să se practice un turism profesional al celor care-şi înmatriculează societăţi în judeţele în care Registrul Comerţului permite acest lucru.

Vă depun alăturat următoarele înscrisuri ce atestă susţinerea afirmată în interpelare: extras din Ordinul nr.601/2002 privind clasificarea activelor din economia naţională; Încheierea nr.11.362/10.02.2005 pronunţată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, de respingere a celei privind desfăşurarea de activităţi juridice (cod CAEN 7411); Încheierea nr.473/21.02.2005 pronunţată de judecătorul delegat la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Iaşi, de admitere a cererii privind desfăşurarea de activităţi juridice (cod CAEN 7411); Referatul nr.862/889/2004 al judecătorului inspector Doina Popescu; Tabloul special al societăţilor profesionale, înmatriculate la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti; Decizia nr.361/11.04.2005 pronunţată de Curtea de Apel Alba-Iulia în dosarul nr.1046/2005. Solicit răspuns în scris. Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Interpelare din partea domnilor deputaţi Romeo Raicu şi Mihai Stănişoară, depuse în scris. Domnul deputat Vasile Puşkaş, interpelare depusă în scris. Domnul deputat Constantin Niţă, de asemenea interpelare depusă în scris. Domnul deputat Ioan Munteanu: trei interpelări depuse în scris. Domnul deputat Eugen Bejinariu: două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Iulian Iancu - două interpelări depuse în scris.

Domnule deputat Petru Andea, vă rog, o interpelare. Aveţi cuvântul.

Domnul Petru Andea:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea este adresată domnului Borbely Laszlo, preşedintele Autorităţii Naţionale de Tineret. are drept subiect desfiinţarea Agenţiei Naţionale a taberelor şi tineretului şcolar; se referă la faptul că această "modernizare" adusă restructurării administrative conduce, însă, şi la reducerea drastică a numărului de locuri în taberele şcolare.

În consecinţă, solicit domnului preşedinte o informare comparativă privind cuprinderea elevilor în taberele şcolare, în vacanţele de vară 2004, respectiv cele prevăzute pentru 2005, precum şi o situaţie a investiţiilor pe care le are în vedere Autoritatea pentru taberele şcolare în anul 2006.

De asemenea, solicit informaţii privitoare la intenţia de a închide două din cele patru tabere şcolare, ce funcţionează în judeţul Timiş, judeţ pe care îl reprezint în Parlament. Solicit răspunsul scris şi oral. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Corneliu Ioan Dida a depus în scris o interpelare. Domnul deputat Dumitru Bentu - trei interpelări depus în scris.

Domnul deputat Cosmin Vasile Nicula, trei interpelări.

Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Cosmin Vasile Nicula:

Mulţumesc.

doamnă preşedinte,

Voi fi foarte scurt. Am o informare adresată domnului ministru Gheorghe Dobre, ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului. Subiectul: necesitate imediată de consolidare şi reparaţii capitale a Gării CFR Brad - din judeţul Hunedoara, patrimoniu arhitectonic naţional.

În urma sesizării înaintate de către Primăria Municipiului Brad, prin persoana domnului primar Florin Cazacu, analizând situaţia, vă înaintez prezenta interpelare în dorinţa acordării sprijinului concret în privinţa soluţionării problemei punctuale. Ataşez, ca anexă la interpelare, adresa primită, pentru detalii concludente.

Aceeaşi interpelare este adresată şi doamnei ministru Mona Muscă - ministrul culturii şi cultelor ca, împreună cu domnul ministru Gheorghe Barbu, să găsească o soluţie de a rezolva această problemă delicată, în ceea ce priveşte comunitatea Municipiului Brad.

A treia interpelare este adresată domnului ministru Ionuţ Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului, iar subiectul interpelării este un punct de vedere al Sindicatului energeticienilor din reţelele electrice din judeţul Hunedoara.

Domnule ministru, în urma adresei înaintate cabinetului meu parlamentar de către Sindicatul energeticienilor din reţelele electrice, judeţul Hunedoara, ca deputat de Hunedoara, am analizat situaţia şi am luat la cunoştinţă problematica enunţată de către sindicat în nota de protest transmisă ca anexă la adresa mai sus menţionată.

De aceea, vă înaintez prezenta interpelare, în dorinţa găsirii unor soluţii imediate pentru înlăturarea nemulţumirilor cetăţenilor, membri ai sindicatului din reţelele electrice din judeţul Hunedoara, întrucât unele aspecte menţionate de aceştia în nota de protest pe care o ataşez ca anexă la prezenta interpelare, sunt extrem de grave şi constituie încălcări intolerabile ale legii statului român. Mă refer aici la încălcări flagrante: neasigurarea protecţiei drepturilor salariaţilor în procesul de privatizare; neconsultarea federaţiei sindicale înaintea transferului de proprietate pentru asigurarea unui pachet de măsuri de protecţie socială pentru evitarea dezastrelor sociale; imixtiunea politicului în actul managerial al unor instituţii proprietatea statului, prin numirea pe criterii exclusiv politice a unor directori în companii şi filiale din domeniul energetic din judeţul Hunedoara.

În acest sens, solicit, domnule ministru, din partea dumneavoastră un răspuns ferm şi punctual, întrucât nemulţumirile se accentuează pe zi ce trece din cauza lipsei de comunicare şi din cauza dezinteresului factorului de decizie din interiorul structurilor pe care le conduceţi. Vă mulţumesc.

Solicit răspuns scris.

Doamna Daniela Popa:

Urmează doamna deputat Gabriela Creţu, cu o interpelare.

Doamna Gabriela Creţu:

Doamna preşedinte,

Dragi colege şi colegi,

Interpelarea mea este adresată simultan domnilor vicepremieri Gheorghe Copos şi Gheorghe Seculici, respectiv domnului ministru Ioan Codruţ Sereş, membri ai Guvernului, care au responsabilităţi în domeniul economic şi privitor la mediul de afaceri.

Interpelarea trage un semnal de alarmă şi solicită în acelaşi timp sprijin pentru adoptarea în Guvern a unor măsuri favorabile investitorului pentru a realiza privatizarea firmei S.C. "ABROM" S.A. - Bârlad. Astfel, s-ar evita dispariţia unuia dintre cei doi producători de materiale abrazive din ţară; s-ar evita şi îngroşarea rândurilor şomerilor în Bârlad cu încă 200 de persoane; anumite dificultăţi de aprovizionare pentru cea mai importantă firmă din judeţul Vaslui "Rulmenţi combasant" S.A. - Bârlad. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează doamna deputat Monalisa Găleteanu, cu o interpelare depusă scris. Domnul deputat William Brânză, depusă în scris. Domnul deputat Dumitru Ioan Puchianu, două interpelări depuse în scris. Domnul deputat Ilie Merce, o singură interpelare depusă în scris. Domnul deputat Tudor Mătuşa, o interpelare depusă în scris. Doamna deputat Minodora Cliveti, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Adrian Moisoiu. Poftiţi, domnule deputat, aveţi cuvântul!

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

În primul rând aş dori să mă raliez părerii exprimate aici de către colegul meu, domnul deputat Ştefan Baban, în legătură cu interpelările, pentru prezentarea lor în scris şi oral, pentru că astăzi aţi avut un exemplu edificator din acest punct de vedere. Mă refer la răspunsul pe care domnul secretar de stat de la Ministerul Justiţiei, Mihai Eftimescu, l-a dat colegului Ion Aurel Rus, un răspuns total paralel sau necorespunzător faţă de ceea ce ar fi trebuit să fie un răspuns.

Deci, acesta, de fapt, este...

Doamna Daniela Popa:

Mă scuzaţi, domnule deputat. Revin cu aceeaşi precizare: articolul este din Regulamentul Camerei Deputaţilor, nu este o hotărâre a Biroului permanent. Un parlamentar poate adresa una, două, zece, o sută de interpelări. În şedinţa următoare, de răspuns la interpelări, se dezvoltă şi se dă răspuns oral la o singură interpelare şi numai dacă timpul permite se dezvoltă şi a doua interpelare, celelalte prezentându-se în scris, conform Regulamentului. Dacă nu, facem amendament la Regulament şi-l modificăm.

Domnul Adrian Moisoiu:

Exact!

Sau dacă nu, va trebui ca acelaşi parlamentar, în fiecare şedinţă de prezentare a interpelărilor să prezinte mereu aceeaşi întrebare, până când va ajunge să primească răspunsul la ceea ce doreşte dânsul. Şi aceasta este o variantă, doamna preşedinte.

Acum să trecem la subiect.

În primul rând, am două interpelări: una adresată domnului Ionel Popescu, ministrul finanţelor publice.

În septembrie 1944 a fost lansat împrumutul apărării naţionale din 1944, în baza Legii nr. 236/1944, publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 23 aprilie 1944. Direcţiunea generală a datoriei publice se angaja la acordarea unor titluri definitive cu dobândă de 4% anual.

Dat fiind programul Guvernului, de restituire in integrum, vă rog să binevoiţi a-mi comunica modul în care prevedeţi să fie despăgubiţi posesorii de chitanţe, titluri, cu sumele şi dobânzile aferente la valoarea reactualizată.

Şi în acest sens am să anexez un exemplar dintr-un asemenea document, în copie xerox.

O a doua interpelare se adresează domnului ministru Vasile Blaga, ministrul administraţiei şi internelor, în sensul că, recent, s-au aprobat o serie de destituiri, cât şi de cereri de trecere în rezervă a diverşi ofiţeri de poliţie.

În multe cazuri, aceste destituiri, solicitări s-au voit a fi o formă mascată a faptului că aceştia nu şi-au îndeplinit corect sarcinile sau le-au îndeplinit, astfel încât au realizat venituri sau averi care le depăşeau drepturile sau posibilităţile financiare legale.

Dat fiind programul de luptă împotriva corupţiei, lansat în campania electorală de către Alianţa D.A., unul dintre lideri căreia fiind însuşi domnul ministru Blaga, oare dânsul nu consideră că ar trebui lansat un program de tragere la răspundere pentru sarcinile neîndeplinite? Un program de verificare reală a averilor realizate din veniturile ce nu pot fi dovedite de către aceşti foşti ofiţeri şi luarea unor măsuri corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Valentin Iliescu, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului şi se referă la situaţia financiară gravă, neregulile şi ilegalităţile comise la Societatea Trans-Electrica.

În anul 2001, pentru Trans-Electrica s-au aprobat împrumuturi de peste 600 de milioane de euro, din care aproximativ 200 de milioane au fost pentru realizarea unei reţele optice, justificată prin aşa-zisele necesităţi de reabilitare a conducerii prin dispeceri, a sistemului energetic. Pentru plata acestor împrumuturi a fost necesară o majorare de tarif a valorii kilowattului.

Trans-Electrica, în baza unui grant, obţine un studiu pentru valorificarea comercială a unei reţele de fibră optică. Aceasta presupunea participarea Trans-Electrica cu infrastructura proprie, de culoar energetic, respectiv coridorul şi stâlpii şi asocierea cu un operator de telecomunicaţii consacrat pe plan mondial, care va participa atât la investiţia ulterioară, cât şi la exploatarea sistemului rezultat.

Contrar studiului, Trans-Electrica finanţează din banul public montarea a peste 5.000 de Km de fibră optică, echipată cu o capacitate de transport egală cu a RomTelecom şi înfiinţează filiala Tele-Trans, căreia îi acordă, împotriva prevederilor legale, un contract cu încredinţare directă de peste 4 milioane de euro pe an, pentru prestarea de servicii în domeniul informaticii şi comunicaţiilor, acest lucru în condiţiile în care cheltuielile din anii anteriori, cu aceste servicii, au fost mult sub jumătate din valoarea acordată anual, prin contract.

În urma unui memorandum încheiat în interiorul Ministerului Economiei şi Comerţului, prin care sunt aduse forţat două societăţi de electricitate şi patru de gaze, ca viitori clienţi siguri, captivi, ai acestei noi reţele, Trans-Electrica, încă o dată împotriva legii, acordă un alt contract cu încredinţare directă către Tele-Trans, prin care aceasta poate dispune după bunul plac de fibra optică realizată pe banii publici, fără controlul autorităţilor publice.

Tot aşa, evitând soluţiile legale de valorificare a bunului public, respectiv prin licitaţie, Tele-Trans a făcut contracte de încredinţare directă cu terţi, practicând soluţii de dumping, cu preţuri la mai puţin de jumătate din preţul real pentru închiriere, solicitând, în schimb, comisioane oneroase de la Trans-Electrica, iar societăţile semnatare ale memorandumului nu au obţinut nici un beneficiu şi nu a fost încheiat nici un contract cu acestea.

Astfel, această capacitate enormă de comunicaţii aparţinând statului, construită din banii statului, supradimensionată, însă, încă de la început, în scopul deturnării banului public, sunt echipate în momentul de faţă doar două fibre din totalul de 36, nu este utilizată în mod eficient şi nu se încasează nici măcar valoarea de piaţă pentru ce s-a închiriat deja, iar ideea de competitivitate şi eficienţă este, evident, pe dinafară.

Consecinţele se văd atât pe piaţa de utilităţi, a crescut tariful la energia electrică, cât şi pe cea de comunicaţii. Mărirea capacităţilor nu a dus la scăderi de tarife. Şi aceasta tocmai pentru că Tele-Trans, sub protecţia Ministerului Economiei şi Comerţului, nu este un operator, ci doar o firmă căpuşă de intermediere.

Solicit domnului ministru o anchetă la Societatea Trans-Electrica şi la Tele-Trans şi prezentarea răspunsului în scris şi verbal de la tribuna Parlamentului.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Urmează doamna deputat Monica Iacob Ridzi, o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Rovana Plumb, două interpelări.

Doamna Rovana Plumb:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

Prima interpelare se referă la anularea gratuităţii medicamentelor pentru copii şi este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru.

Pentru ca ambarcaţiunea "sănătatea" să mai poată pluti sunt aruncate peste bord "greutăţi" care ar putea să o scufunde: copiii, persoanele cu handicap care nu realizează venituri, pensionarii de asigurări sociale, femeile însărcinate etc.

Medicamentele pentru aceştia vor fi compensate la nivelul preţului de referinţă sau al preţului de decontare, anulându-se astfel prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002, care prevedea acestor categorii de persoane dreptul de a beneficia de asigurare fără plata contribuţiei.

Cu puţin timp în urmă, la întrunirea Grupului la nivel înalt în domeniul protecţiei copilului, al cărui copreşedinte este domnul prim-ministru declara, făcând referire la o lege adoptată în iunie 2004: "Pentru prima oară în România, copilul este recunoscut prin lege ca un individ cu drepturi care trebuie respectate".

Or, Cabinetul condus dumneavoastră, domnule prim-ministru, începe să le respecte prin a le încălca grav. Căci legea la care dumneavoastră făceaţi referire în discursul de la această reuniune a Grupului la nivel înalt în domeniul protecţiei copilului, Legea nr. 272/2004 prevede că: "Accesul copilului la servicii medicale şi de recuperare, precum şi la medicaţia adecvată stării sale de sănătate în caz de boală este garantat de către stat, costurile aferente fiind suportate din Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate şi de la bugetul de stat".

Mai mult decât atât, tot la întâlnirea Grupului la nivel înalt, domnul prim-ministru încheia discursul spunând: "Înainte de a fi primul ministru al România, sunt tată. Este un lucru pe care nu pot să-l uit şi de aceea susţin orice iniţiativă care poate să îmbunătăţească situaţia copiilor".

Să fie oare anularea gratuităţii medicamentelor pentru copii o "îmbunătăţire" a situaţie lor, sau acesta este cadoul oferit de cabinetul condus de către dumneavoastră tuturor copiilor din România cu ocazia zilei de 1 iunie?

Având în vedere cele prezentate, vă rog, domnule prim-ministru, să precizaţi punctul de vedere al Guvernului României privind măsurile pe care intenţionaţi să le luaţi în această privinţă. Solicit răspunsul în scris.

Iar cea de-a doua interpelare este adresată doamnei Sulfina Barbu, ministrul mediului şi gospodăririi apelor, şi se referă la lucrările promovate de actuala guvernare pentru prevenirea şi înlăturarea calamităţilor naturale în judeţul Vâlcea, care au ritm de melc.

Concret, este vorba despre lucrările de regularizare a pârâurilor Luncavăţ, Lotru, Olăneşti şi Topolog, promovate în cel de-al treilea trimestru al anului 2004, prin Hotărâre de Guvern, a căror valoare se ridica la suma de 265 miliarde lei.

Dacă la sfârşitul anului trecut au fost alocate sume semnificative pentru deschiderea celor patru şantiere, în 2005 pentru aceste investiţii a fost acordată, de către Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, suma modică de 20 miliarde lei.

Ceea ce doresc să menţionez în mod deosebit este faptul că realizarea acestor lucrări într-o perioadă cât mai scurtă este imperios necesară, având în vedere recenta experienţă nefastă a inundaţiilor catastrofale din Banat.

Doresc, doamnă ministru, să precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată şi să găsiţi soluţiile de rezolvare, astfel încât în Vâlcea să nu se întâmple calamităţi asemănătoare celor existente.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat George Băeşu, interpelare depusă în scris.

Domnule deputat Paul Magheru, vă rog, aveţi cuvântul. Două interpelări, da? Aveţi cuvântul.

Domnul Paul Magheru:

Doamna preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Pentru că am două interpelări, am să enunţ numai obiectul interpelărilor, urmând ca în prezenţa miniştrilor să fac o dezvoltare a lor mai pe larg.

Prima interpelare se adresează Ministerului Educaţiei şi Cercetării şi are ca obiect intrarea în legalitate a Departamentelor pentru pregătirea şi perfecţionarea cadrelor didactice. Este vorba despre o structură universitară care pregăteşte cadre didactice pentru învăţământul de toate gradele din România şi îşi propune să bareze calea celor care fără vocaţie, fără pregătire, cu diplome fără acoperire ştiinţifică, din păcate mai ajung încă la catedră şi viciază foarte grav această profesie de bază a oricărui neam, care este dascălul.

A doua interpelare este adresată Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi are ca obiect al interpelării respectarea Legii nr. 53/1992 privind protecţia specială a persoanelor handicapate. Este vorba de plata întârziată sau deloc a salariilor cuvenite celor care au în îngrijire persoane, de cele mai multe ori imobile, cu handicapuri grave.

Vă mulţumesc. Acestea sunt cele două interpelări.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Vasile Soporan. O interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, trei interpelări. Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Prima interpelare este adresată domnului Călin Popescu Tăriceanu, prim-ministru al României, iar obiectul interpelării este abonamentul la gaze naturale, o clarificare a declaraţiilor care au fost în această săptămână atât din partea domniei sale, cât şi din partea preşedintelui Autorităţii naţionale de reglementare în domeniul gazelor naturale.

A doua interpelare este adresată doamnei Monica Macovei, ministrul justiţiei, şi are ca obiect problemele cu care se confruntă mai mulţi cetăţeni nemulţumiţi din Cluj Napoca faţă de ceea ce se întâmplă la o casă de schimb valutar.

A treia interpelare este adresată doamnei Monica Octavia Muscă, ministrul culturii şi cultelor. Obiectul interpelării este un memoriu depus la biroul nostru parlamentar din Cluj de către S.C. Editura Leda S.R.L. din Cluj Napoca.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Costel Ovidenie, o interpelare. Poftiţi, aveţi cuvântul.

Domnul Costel Ovidenie:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Ion Codruţ Sereş, ministrul economiei şi comerţului, şi solicit o explicaţie în scris privind întreruperea finanţării contractului semnat între firma Locked Martin S.U.A. şi Societatea Romaero S.A. Bucureşti.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna deputat Lia Olguţa Vasilescu, o interpelare depusă în scris.

Doamna deputat Gabriela Nedelcu. Două interpelări. Aveţi cuvântul.

Doamna Gabriela Nedelcu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Cele două interpelări se adresează domnului ministru Gheorghe Barbu, ministru al Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Subiectul interpelării este disperarea pensionarilor, stârnită de procesul de recalculare a pensiilor.

Prin această interpelare sunt purtătoarea de cuvânt a domnului Pătraşcu Petre, care se străduieşte de şapte luni să obţină o adeverinţă din care să rezulte salarizarea obţinută în perioada 1986 şi 1999.

A doua interpelare se intitulează: "Persoanele cu handicap sunt în atenţia actualului Guvern?" Şi solicit precizarea termenului când va creşte indemnizaţia persoanei cu handicap, deoarece în anul 2005 această indemnizaţie nu a fost indexată şi aceste persoane sunt profund afectate de actualele creşteri de preţuri şi mai ales de noul regim de acordare a medicamentelor compensate.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Filonaş Chiş. Vă rog, aveţi cuvântul. O interpelare prezentaţi.

Domnul Filonaş Chiş:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Două interpelări, dar ...

Doamna Daniela Popa:

Aşa eraţi trecut aici cu o singură interpelare.

Domnul Filonaş Chiş:

În sinteză este vorba de o interpelare adresată domnului ministru Gheorghe Flutur. Este o situaţie fără precedent la nivelul direcţiilor generale pentru agricultură. Nu numai că s-au schimbat directori executivi, dar acum, printr-un ordin al dânsului, se schimbă, practic, din funcţie, tot ceea ce înseamnă cadre de conducere, directorii adjuncţi şi şefii de servicii.

Nu numai atât, dar un lucru incalificabil este faptul că, printr-o notă care a fost transmisă direcţiilor generale pentru agricultură acestora li se încetează şi raporturile de serviciu.

Sigur, oamenii îşi vor căuta dreptatea în instanţă, dar eu îl întreb, cu tot respectul cuvenit, pe domnul ministru Gheorghe Flutur cum motivează această decizie de o gravitate nemaiîntâlnită?

Redau textul paragrafului din nota 3.478: "Începând cu data de 16.06, directorii executivi vor emite decizii de încetare a raporturilor de serviciu pentru persoanele sus menţionate".

Eu, sincer, nu cred că procedând într-o astfel de manieră abuzivă şi de dispreţ faţă de oameni şi legi, renunţând la unii dintre cei mai buni specialişti, domnul ministru şi structurile pe care le coordonează vor reuşi să realizeze obiectivele cuprinse în programul de guvernare şi care condiţionează, aşa cum ştim cu toţii, vital intrarea României în Uniunea Europeană. Sesizez, totodată, cu aceste aspecte, de încălcare gravă a legislaţiei în vigoare şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici. Rog răspuns în scris.

A doua interpelare o adresez domnului ministru Cinteză de la Ministerul Sănătăţii.

La Zalău, printr-un parteneriat româno-olandez s-a realizat un modern centru de recuperare, tratament şi îngrijire, investiţie cu o valoare de peste 2 milioane euro.

Această investiţie este destinată copiilor şi vârstnicilor cu diferite dizabilităţi. Ea are, în principal, pe lângă alte dotări, o secţie de recuperare medicală pentru copii, cu 60 de paturi, şi o secţie de recuperare adulţi, cu 30 de paturi. Şi, practic, circa 250 de persoane beneficiau lunar de asistenţă în această unitate spitalicească, ambulatoriu şi îngrijire la domiciliu.

Activitatea centrului a fost aprobată prin avizul Ministerului Sănătăţii, începând cu data de 22.03.2004 şi a beneficiat de finanţare din Fondul naţional unic de asigurări de sănătate.

La această dată, însă, activitatea acestui centru de recuperare şi tratament, atât de necesar locuitorilor judeţului este complet blocată, Casa judeţeană de asigurări de sănătate Sălaj refuzând să mai plătească serviciile prestate în cadrul centrului.

Îl rog pe domnul ministru Cinteză ca, împreună cu Casa naţională de asigurări de sănătate, să analizeze de urgenţă situaţia creată şi să găsească soluţiile de finanţare, pentru ca activitatea să fie reluată cât mai repede posibil. Menţionez şi faptul că, în caz contrar, sunt periclitate şi alte proiecte cu partenerii olandezi, cum ar fi Centrul de formare continuă a adulţilor, Centrul de terapie ocupaţională, Parc pentru copiii cu handicap, Tânărul fermier. Aceasta pe de o parte, iar, pe de altă parte, eu cred că şi credibilitatea ţării va avea de suferit, în colaborare cu aceşti parteneri din occident. Rog răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează domnul deputat Marius Iriza, o interpelare depusă în scris.

Domnul deputat Bogdan Cantaragiu, interpelare depusă în scris.

Tot în scris au depus interpelări domnii deputaţi Nicolae Popa, o singură interpelare; domnul deputat Tudor Mohora, două interpelări; domnul deputat Ion Stan, două interpelări; domnul deputat Sanda Victor, o singură interpelare; domnul deputat Mircea Costache, două interpelări.

Cu aceasta, şedinţa noastră de astăzi s-a încheiat.

Vă mulţumesc. O seară bună.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,05.