Dezbateri parlamentare

Domnul Florin Iordache:

33. Propunere legislativă pentru completarea art. 7 din Legea nr. 60/1991, republicată, Pl-x 345/2015.

Iniţiatorul. Domnul Cernea. Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Mai întâi o precizare. La ora 10,00 eram în clădire, am participat la o conferinţă a Parlamentului României, a Camerei Deputaţilor, o conferinţă dedicată drepturilor omului, mai exact, dreptul la nediscriminare şi la egalitate de şanse în societatea contemporană.

Din nefericire, s-a suprapus cu începutul şedinţei noastre. A fost mai puţin inspirat ales momentul conferinţei, dar chiar mă număr printre acei, nu foarte mulţi deputaţi şi parlamentari, care participă la toate şedinţele de plen.

Nu în ultimul rând, art. 144, pe care l-aţi citat din regulament, nu cred că trebuie interpretat în sensul de a anula art. 69, care prevede termenele până la care trebuie depuse rapoartele. Închid această paranteză procedurală.

Legea de faţă este o lege care are mare legătură cu toţi cetăţenii care au ieşit în stradă în 2012, împotriva regimului Traian Băsescu; în 2013 - pentru Roşia Montană şi gazele de şist; în 2014 - pentru a se respecta dreptul la vot al cetăţenilor români din diaspora; în 2015 - în memoria victimelor de la Clubul Colectiv şi pentru o schimbare de substanţă în politica din România.

Toţi aceşti oameni au ieşit în stradă, în mod spontan, fără a mai notifica primăria, aşa cum legea actuală, a întrunirilor publice prevede. Dar această Lege a întrunirilor publice este foarte veche, precede Constituţia României, este de dinainte de momentul adoptării Constituţiei din 1991. Este o lege care trebuie modificată, iar propunerea de faţă prevede ca adunările spontane, care sunt generate de evenimente care produc emoţii puternice în societate să poată fi permise, aşa cum se întâmplă în toate societăţile şi în ţările democratice din Europa, inclusiv în Republica Moldova; Republica Moldova deja are o lege în acest sens. Este absurd să-i amendăm pe aceşti oameni care participă la astfel de adunări spontane.

În esenţă, dacă proiectul de lege ar fi respins - are raport de respingere, din păcate - ar însemna că dumneavoastră doriţi ca toţi aceşti oameni care au ieşit în stradă, în mod spontan, şi săptămânile trecute, să fie amendaţi. Ar însemna că acest lucru vă doriţi. Or, dimpotrivă, este o lege, avem nevoie de reforme cu privire la drepturile civile, avem nevoie de o relaxare a acestor restricţii arbitrare şi exagerate din legislaţia actuală depăşită, repet, eu cred că nu ar rezista unui examen de constituţionalitate acest proiect de lege care încă funcţionează, Legea nr. 60/1991.

De aceea, vă rog foarte mult, liderii de grup au această posibilitate, să ceară retrimiterea la comisie a acestui proiect de lege, şi pentru unele eventuale ajustări. Eu sunt foarte deschis, putem să retuşăm pe ici, pe acolo, dar, în esenţă, adunările spontane ar trebui recunoscute.

Amintiţi-vă că în 1989, în întreaga Europă şi în întreaga lume, cetăţenii au ieşit să se solidarizeze cu Revoluţia română. Au mers în faţa ambasadelor României şi şi-au exprimat solidaritatea cu începutul de democraţie din ţara noastră. Nimeni nu a fost amendat. Poliţia a asigurat, desigur, buna desfăşurare a manifestărilor, dar nimeni nu a fost amendat. Ar fi păcat ca astăzi noi să menţinem, la 25 de ani de la Revoluţie... oamenii care au ieşit la revoluţie nu au notificat primăria şi regimul comunist că vor să iasă în stradă pentru libertate. De aceea am şi numit această lege "Legea Timişoara", în memoria efortului şi curajului celor care au ieşit în stradă atunci, în 1989.

Aşadar, apelez la liderii de grup - PNL, PSD, UDMR, şi ai altor grupuri - să ceară retrimiterea la comisie, pentru o reanalizare a acestui proiect de lege şi pentru un nou raport care, sper eu, să fie favorabil. Altfel, mesajul pe care-l transmitem este că toţi oamenii care ies în stradă, în anumite conjuncturi, care cer o adunare spontană, ar trebui să fie amendaţi, aşa cum prevede legea actuală.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Comisia. Vă rog. Doamna deputat Simona Bucura-Oprescu, vă rog. Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Doamna Simona Bucura-Oprescu:

Domnule preşedinte,

Onorată asistenţă,

Vă rog să-mi permiteţi să prezint, în acord cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, raportul Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului.

Aceasta a fost sesizată, prin adresa Pl-x 345 din 7 aprilie 2015, cu dezbaterea pe fond, în procedură obişnuită, asupra propunerii pentru completarea art. 7 din Legea nr. 60 din 1991.

Senatul a respins propunerea legislativă în şedinţa din 31 martie 2015.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

La întocmirea prezentului raport, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului a avut în vedere: avizul favorabil al Consiliului Legislativ, punctul de vedere negativ al Guvernului.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare completarea art. 7 din Legea nr. 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice, în sensul simplificării procedurilor legate de declararea prealabilă a adunărilor publice, în situaţia în care acestea au un caracter spontan, se desfăşoară pentru o perioadă scurtă de timp şi au un număr redus de participanţi.

Potrivit art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, comisia a examinat propunerea legislativă în şedinţa din 12 mai 2015.

În urma dezbaterii, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, respingerea Propunerii legislative pentru completarea art. 7 din Legea nr. 60 din 1991.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Domnul Florin Iordache:

Da. Vă mulţumesc.

Observaţii? Da, vă rog. Domnul Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Mai fac precizarea că există inclusiv documente ale unor experţi în drepturile omului. Există chiar un document OSCE, pe care l-am citat în expunerea de motive, care spune acelaşi lucru: impunerea obligaţiei de a solicita autorizarea oricărei adunări publice reprezintă o restrângere a libertăţii de întrunire.

De altfel, Constituţia României prevede, la art. 36, libertatea întrunirilor, că mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără niciun fel de arme.

De asemenea, Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, la art. 11, libertatea de întrunire, garantează acest drept. OSCE afirmă într-o recomandare că adunările spontane... despre adunările spontane se afirmă următoarele: capacitatea de a răspunde în mod paşnic şi imediat, adică spontan, unui eveniment, unui incident ori altei adunări ori discurs, este un element esenţial al libertăţii întrunirilor. Evenimentele spontane trebuie privite ca o formă de manifestare firească, şi nu una excepţională a unei democraţii sănătoase.

În consecinţă, autorităţile trebuie să protejeze şi să faciliteze orice adunare spontană, atât timp cât ea este paşnică prin natura sa.

Observaţi că la ultimele proteste - le-am şi menţionat: 2012, 2013, 2014, 2015 -, cu multe mii de oameni în stradă, uneori cu blocarea chiar a circulaţiei, autorităţile române au avut înţelepciunea să nu mai aplice Legea nr. 60/1991. Dacă ar fi aplicat-o, ...

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

10 secunde.

... toţi oamenii ar fi fost amendaţi. Aşadar, legea aceea nici nu mai este funcţională. Haideţi să o şi schimbăm, să o aducem la momentul democratic de azi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Grupul PNL. Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ionaş-Florin Urcan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Grupul PNL din Camera Deputaţilor, aşa cum aţi văzut, cât şi membrii Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului propun respingerea acestei iniţiative legislative, pentru motivul că, din punctul nostru de vedere, nu se impune introducerea unei excepţii la condiţia declarării adunărilor publice. În cazul manifestărilor spontane, trebuie avut în vedere faptul că autorităţile pot fi puse în imposibilitatea de a se dispune măsuri necesare în vederea asigurării condiţiilor de siguranţă ale întrunirilor. Termenul "de îndată" ce este în intenţia cunoscută aici, este un element important, este oarecum relativ, nu sigur şi nici precis, fapt ce ar putea genera evenimente nedorite din punctul de vedere al siguranţei cetăţeanului.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Domnul Benga, Grupul PSD.

Domnul Ioan Benga:

Grupul Partidului Social Democrat va merge pe respingerea acestui proiect de lege. În fond şi la urma urmei, la un moment dat, ne punem întrebarea: democraţia este a celor mulţi sau a celor puţini?

În altă ordine de idei, cred că, de foarte multe ori, se face confuzie între marile adunări populare la care au fost sute de mii de oameni şi aceste adunări spontane care, de foarte multe ori, nu pot fi controlate. S-ar putea ca, într-o bună zi, pe o astfel de stare sentimentală, să se adune un grup de tineri la o astfel de adunare şi un alt grup de tineri, care face ce face în lumea aceasta în acest moment, aceste acţiuni ale terorismului, să ne creeze o surpriză.

Cred că este foarte corect ca orice fel de adunare care se desfăşoară într-o locaţie pe un domeniu public să aibă o anumită responsabilitate şi legiuitorul să poată să răspundă în faţa oricărei întâmplări.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc. Alte intervenţii? Vă rog. Domnul Mircovici, domnul secretar.

Domnul Niculae Mircovici:

În 1989, noi, la Timişoara, am cerut ca primele două puncte ale platformei-program a Frontului Democratic Român, creat în 20 decembrie, când Ceauşescu era puternic în Bucureşti, pluripartitism şi alegeri libere, ca expresie firească a nevoii de democraţie după atâţia ani de dictatură.

Expresia esenţială a democraţiei o reprezintă respectarea legii fără niciun fel de excepţie, privită la un moment dat dintr-un anumit punct sau unghi de vedere.

În 1789 a fost una dintre cele mai democratice revoluţii, Revoluţia franceză, şi expresia sau rezultatul unei astfel de revoluţii a fost o mare personalitate a istoriei, Napoleon Bonaparte. Napoleon Bonaparte, ca emanaţie a unei revoluţii democratice, a ajuns să spună, la un moment dat, că democraţia este o perioadă de harababură între două dictaturi. Gândindu-ne la expresia la care a ajuns un om care a fost rezultatul unei democraţii şi care a fost tânăr la momentul revoluţiei şi nu a fost împotriva ei, este tocmai faptul că au intervenit o serie de alte lucruri care au încălcat acele trei cuvinte pe care Revoluţia franceză le-a spus: Liberté, Égalité, Fraternité. Or, în momentul în care vrem să realizăm modificarea unei astfel de legi care asigură şi securitatea şi care asigură şi dreptul celorlalţi de a nu fi tulburaţi, aceasta contravine unei astfel de stări.

De aceea şi Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota împotrivă; nu împotriva ideii ca oamenii să se întrunească, dar împotriva ideii de a o face fără respectul celorlalţi. Or, respectul celorlalţi înseamnă respectul legii, domnule coleg.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Alte intervenţii dacă mai sunt? Nemaifiind alte intervenţii, rămâne la votul final, cu propunere de respingere.