Dezbateri parlamentare

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Următorul punct, pe poziţia întâi la ordinea de zi este Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru studierea istoriei evreilor şi a Holocaustului; Pl-x 461/2021.

Potrivit prevederilor art. 117 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă urmează a fi dezbătută în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor din Regulament, urmează să trecem la dezbaterea propunerii legislative.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Vexler.

Domnul deputat Vexler, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cu permisiunea dumneavoastră, aş vrea să-l invit întâi pe domnul vicelider Ghera, pentru o scurtă solicitare procedurală.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Domnule deputat Ghera, vă rog.

Domnul Silviu Vexler:

Vă mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Educaţia noilor generaţii are un rol fundamental în construirea viitorului ţării şi a întregii societăţi.

Cultivarea memoriei, învăţarea toleranţei, ca exerciţiu de sinceritate şi ca formă de asumare a propriei identităţi, nu pot fi desăvârşite fără asumarea trecutului şi fără învăţarea cunoaşterii şi a recunoaşterii.

În anul 2004, pe baza Raportului final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului din România, preşedintele României de atunci a recunoscut pentru prima dată responsabilitatea ţării noastre pentru Holocaustul săvârşit pe teritoriul naţional.

Recomandările incluse în Raportul final au pus în vedere în mod special necesitatea şi importanţa implementării educaţiei privind istoria evreilor şi a Holocaustului din România.

În paralel cu toate măsurile legislative şi instituţionale care au fost adoptate în trecut, un cadru educaţional prin care tinerii să cunoască şi să înţeleagă ceea ce s-a întâmplat în trecut ca parte a formării lor ca cetăţeni are un rol cu totul special şi fundamental.

Educaţia şi înţelegerea sunt cele mai bune arme pentru a cultiva democraţia şi libertatea, pentru a contracara intoleranţa şi extremismul.

Disciplina "Istoria evreilor. Holocaustul", înfiinţată în urmă cu ceva ani şi transferată prin acest proiect ca disciplină modulară, are ca scop atât dobândirea de cunoştinţe şi perspective noi despre istoria, cultura şi tradiţiile comunităţilor evreieşti din România, modul în care această minoritate naţională a contribuit la evoluţia şi modernizarea societăţii româneşti de-a lungul timpului, dar şi înţelegerea istoriei Holocaustului din România.

În acelaşi timp, proiectul aflat astăzi în dezbatere are şi o dimensiune morală suplimentară - instituirea şi acordarea Premiului "Constantin Caragea", un gest simbolic cu o puternică încărcătură morală.

Premiul reprezintă o formă de recunoaştere directă, de încurajare şi apreciere pentru acele persoane, instituţii sau organizaţii neguvernamentale care desfăşoară cu merite speciale o activitate esenţială pentru întreaga societate din ţara noastră.

În acest mod, astăzi onorăm şi memoria celui care a fost Constantin Caragea, diplomat român din perioada Holocaustului, recunoscut ca "Drept între popoare". Datorită acţiunilor sale, zeci de mii de evrei au fost salvaţi în cele mai negre clipe ale istoriei.

Vreau să menţionez, de asemenea, că anul acesta s-au împlinit şi 80 de ani de la momentul când au început deportările evreilor din Basarabia şi Bucovina.

Vreau să salut colaborarea impecabilă pe care am avut-o cu Ministerul Educaţiei, pentru elaborarea şi realizarea acestui proiect alături de colegul meu, domnul deputat Ovidiu Ganţ.

Şi poate cel mai frumos element al proiectului pe care vreau să îl subliniez din nou este unitatea politică. Un gest simbolic, având în vedere subiectul discutat.

Le mulţumesc şi pe această cale liderilor partidelor politice care au fost de acord să devină coiniţiatori ai acestei propuneri legislative.

Aceasta este normalitatea.

Şi având în vedere ziua de astăzi îmi voi permite să dedic acest proiect memoriei celui care a fost domnul dr. Aurel Vainer.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dau cuvântul domnului Nini Săpunaru, reprezentantul Guvernului.

Vă rog.

Domnul Nini Săpunaru (secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Domnilor deputaţi,

Există punctul de vedere, favorabil, numai că din cauza vremurilor n-am reuşit să-l introducem într-o şedinţă de Guvern. Probabil că săptămâna viitoare. Şi va fi trimis la Senat.

Aş vrea să vă spun doar câteva lucruri.

Domnul deputat Vainer, fie-i memoria binecuvântată, acum nişte ani în urmă, 10 ani, mi-a arătat un pasaj dintr-o carte în care era o stenogramă a Consiliului de Miniştri din 1941 sau... da, din 1941, privind numărul de evrei care trebuie omorâţi pentru fiecare ofiţer mort la Odesa.

După ce am citit acel document s-a făcut pielea de găină pe mine şi mi-am dat seama că istoria pe care o ştiam noi înainte de '90 nu bătea cu realitatea şi trebuie să o cunoaştem şi să o înveţe copiii noştri şi cu albe şi cu negre.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Dau cuvântul reprezentantului comisiilor raportoare, doamna deputat Intotero, vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, precum şi a Legii nr. 174/2019.

Intervenţia legislativă vizează introducerea disciplinei şcolare "Istoria Evreilor. Holocaustul" în planurile-cadru ale învăţământului liceal şi profesional, parte a trunchiului comun, respectiv instituirea şi acordarea premiului Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 62 şi 64 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii celor două comisii au propus adoptarea propunerii legislative cu amendamentele admise din anexa ce face parte integrantă din raportul comun.

Propun timp de dezbatere 3 minute.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc.

Cred că sunteţi de acord cu timpul de dezbatere, da?

Vă mulţumesc.

Dacă din partea grupurilor parlamentare doreşte cineva? Da.

Din partea PSD, domnul deputat Solomon Adrian, vă rog.

Domnul Adrian Solomon:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Trebuie spus din capul locului că Grupul Partidului Social Democrat va susţine această iniţiativă, din mai multe motive.

În primul rând, în pragul celui de-al Doilea Război Mondial, comunitatea evreiască din România era a treia ca mărime din Europa. Mai mari erau doar în Polonia - 3.000.000 şi în Uniunea Sovietică - 2.500.000.

În România erau aproape 1.000.000 de cetăţeni evrei de etnie şi după cel de-al Doilea Război Mondial au rămas la jumătate. O bună parte dintre ei au fost deportaţi şi exterminaţi în lagărele naziste, o parte au plecat teferi către Palestina, unde au întemeiat Statul Israel, o bună parte dintre ei au mai rămas câţiva ani în România. Nici puterea comunistă nu i-a scutit de malversaţiuni şi tot felul de atitudini din acestea, antisemite, fiind de multe ori la mijlocul bătăliilor pentru putere din interiorul Partidului Comunist Român. De aceea, o parte au emigrat în Israel după anii '70, unde formează acum una dintre cele mai mari comunităţi din Israel, cei originari din România. Cât au trăit în spaţiul carpato-danubiano-pontic, să-i spunem, evreii au fost fermentul vieţii economice, culturale şi, de ce nu, şi politice, la un moment dat. Au stârnit pasiuni, nu de multe ori, pro.

Antisemitismul a fost visceral la un moment dat, în mai toate păturile societăţii româneşti.

Evoluţia de la antisemit la filosemit, ca să folosesc expresia unui antevorbitor de astăzi, este observabilă chiar şi la unii oameni de mare cultură din istoria noastră, cum este Nicolae Iorga. Nicolae Iorga a fost antisemit înainte de Sorbona, după Sorbona, a devenit un prieten al evreilor.

Poate că necunoaşterea, chiar şi la cei mai deştepţi dintre noi, stă la baza unor sentimente de multe ori deplasate.

Dacă e să urmărim în spaţiul virtual ceea ce se întâmplă astăzi, recrudescenţa mesajului antisemit este evidentă. Şi mai ales în medii frecventate de cei mai tineri dintre noi, de copiii noştri. Nu doar Facebook-ul, care are şi nişte reguli, dar a apărut TikTok-ul, şi acolo sunt mesaje naţionaliste de o virulenţă extremă şi periculoase pentru că acea reţea este urmărită de cei mai mici dintre cetăţenii României de astăzi.

De aceea trebuie să contracarăm, acolo unde nu putem altfel, prin instrucţie, prin educaţie la şcoală.

Prin introducerea unui astfel de obiect, eu cred că avem o şansă mare ca România să crească generaţii la fel cum am crescut noi - toleranţi şi înţelegători cu toţi cei din jurul nostru, fără să căutăm "acari Păun" pentru toate frustrările şi nemulţumirile pe care le putem simţi la un moment dat în evoluţia noastră pe acest Pământ.

De aceea, la fel cum unii pledează pentru educaţie juridică - şi l-am văzut pe judecătorul Dănileţ spunând lucrurile acestea că ar fi absolut necesare, atâta timp cât unii pledează pentru educaţie antreprenorială, eu, ca profesor de istorie, vreau să pledez pentru un modul în trunchiul comun, asemeni cum există "Istoria artei" sau "Istoria religiilor" sau "Istoria culturii", despre Istoria evreilor din România şi despre Istoria Holocaustului, astfel încât cei de astăzi să ştie ce au făcut bunicii şi străbunicii lor şi să nu mai repete niciodată.

Mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Ganţ Ovidiu Victor, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă bucur că am reuşit astăzi să dezbatem această iniţiativă a domnului deputat Silviu Vexler, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România.

Sunt onorat să mă asociez acestui demers, în calitate de iniţiator. Cred că este un demers de asumare a istoriei, dar şi un demers cu importante valenţe educative. O spun în dubla mea calitate, de deputat al minorităţii germane din România, dar şi de fost director al Liceului "Nikolaus Lenau" din Timişoara, cel mai mare liceu german din România.

Această disciplină există în planul de învăţământ, proiectul nostru nu o introduce ca pe o noutate, îi schimbă doar statutul, o prevede ca pe o disciplină predată modular, astfel încât la liceu tinerii să înţeleagă aceste aspecte legate de istoria ţării noastre.

Totodată, este un angajament al României, asumat prin raportul Comisiei Wiesel, deci, în esenţă, un lucru pe care îl facem astfel încât cu adevărat aceste informaţii legate de istoria evreilor şi de Holocaust să ajungă la tânăra generaţie, care are nevoie de aceste lucruri pentru că până în prezent au lipsit aproape în totalitate.

Salut, la rândul meu, consensul politic care se reflectă în asumarea de către membri marcanţi ai Parlamentului a acestui proiect şi mă alătur domnului Vexler, dedicând acest proiect memoriei prietenului nostru drag, doctor Aurel Vainer.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul domnului deputat Bulai Iulian, din partea Grupului USR.

Domnul Iulian Bulai:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Da, este nevoie de mai multă asumare din partea noastră cu privire la trecutul României, trecutul întunecat. Holocaustul a însemnat moartea a milioane de evrei în toată lumea şi a însemnat un destin trist şi moartea a mulţi evrei din România.

Este oportună această lege mai mult ca oricând şi o vedem în jurul nostru, nu arătând la ce se întâmplă pe stradă sau în alte zone de dezbatere sau foruri de decizie din ţară, ci chiar în Parlamentul României, unde există negaţionişti; unde există persoane care nu cred că în România a existat Holocaust.

Deci dacă aici, în leagănul democraţiei, există această lipsă de informare, cu atât mai mult credem că este nevoie ca toată ţara să ştie în mod corect despre aceste informaţii şi ce s-a întâmplat în regimul antonescian.

Acestea fiind spuse, comentariul meu personal în această situaţie este că avem nevoie, nu în oglindă şi nici în mod simetric, dar ca o nevoie morală de a vorbi şi despre ce s-a întâmplat cu minoritatea romă în acea perioadă. Este nevoie de o asumare şi de o informare corectă şi cu privire la abuzurile faţă de minoritatea romă din România, din perioada respectivă, şi deportările care au avut loc.

Acestea fiind spuse, mă bucur că aici, în sala de plen, există un consens, de la stânga la dreapta, cu privire la acest proiect legislativ, chiar dacă, în Comisia pentru cultură, atât PSD, cât şi PNL au sabotat dezbaterile, neprezentându-se şi neavând un cvorum pentru a avea şedinţa şi a aviza pozitiv acest proiect legislativ.

Mai departe, dacă după acest proiect şi după această lege vor exista în continuare persoane care să nege ce a însemnat Holocaustul în România, nu pot decât să propun şi să sugerez vizionarea unui film fantastic, creat în România de către Radu Jude, acum câţiva ani, care se numeşte "Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra ca barbari".

Şi dacă şi după acest film vor exista dubii şi alte informaţii care nu vor fi asumate cu privire la istoria tristă a României în raport cu minoritatea abuzată atunci ar trebui să ne întoarcem la şcoală şi să vedem efectele acestei legi.

Îl salut pe colegul nostru şi îl felicit pe colegul nostru Silviu Vexler pentru această iniţiativă şi sper ca peste ani să ne uităm cu bucurie la efectele pe care le-a provocat.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Îi dau cuvântul, din partea Grupului UDMR, domnului deputat Csoma Botond.

Domnul Csoma Botond:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că este un proiect de lege foarte important.

Discutând cu persoane mai tinere, am constatat de multe ori că au foarte puţine informaţii despre Holocaust, despre acest eveniment istoric sinistru prin care milioane de oameni au fost trimişi la moarte numai pentru simplul fapt că au fost evrei.

Cred că prin educaţie putem să-i convingem şi prin cunoaştere putem să ajungem să obţinem un rezultat ca acest eveniment sinistru să nu se mai repete niciodată, cândva, în viitor.

Sper că prin adoptarea acestui proiect de lege vom contribui la acest aspect.

Colegul meu de la USR a amintit de filmul domnului Jude. L-am văzut şi eu. Este un film foarte bun.

Şi săptămâna trecută am mai văzut un film despre Holocaust. Titlul filmului este "Lecţii de persană". Se petrece într-un lagăr de concentrare din Franţa, unde un evreu s-a salvat prin faptul că a pretins că nu este evreu, ci persan şi şi-a asumat periculoasa sarcină să predea limba Farsi, limba persană, unui ofiţer SS care dorea după război să-şi deschidă un restaurant nemţesc la Teheran. Este un film bazat pe evenimente reale. Vi-l recomand.

Cred că şi aceste filme despre Holocaust pot să ne convingă că este o ruşine că şi astăzi avem unele persoane, nu numai în România, care neagă Holocaustul.

Mulţumesc.

UDMR va vota acest proiect de lege.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului PNL, domnul deputat Andronache Gabriel.

Domnul Gabriel Andronache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Fac anunţ din partea Grupului parlamentar al PNL.

Grupul parlamentar al PNL va susţine acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Sorin Mihai Grindeanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Trecem la dezbaterile pe articole.

Avem 8 amendamente admise.

Vă propun să le discutăm în calup întreg, de 8.

Dacă sunt obiecţii, comentarii? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi.

Vă mulţumesc.