|
Domnul György Attila (subsecretar de stat, Ministerul Finanţelor): Bună ziua! Mulţumesc. Referitor la întrebarea domnului deputat Adrian Bara, având ca obiect "Solicitare privind stadiul aderării României la zona euro", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele. Precizăm că România încă nu îndeplineşte criteriile economice stabilite prin Tratatul de la Maastricht pentru adoptarea monedei euro. Evaluarea gradului de îndeplinire a acestor criterii se realizează pe baza indicatorilor privind stabilitatea preţurilor, situaţia finanţelor publice, nivelul ratelor dobânzilor pe termen lung şi stabilitatea cursului de schimb. Referitor la criteriul privind stabilitatea preţurilor, rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna ianuarie 2025, calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum, a fost de 8,5%, nivel peste media de 0,7%, înregistrată de cele mai performante trei state membre ale Uniunii Europene, din perspectiva stabilităţii preţurilor, respectiv Franţa, Danemarca şi Italia. În condiţiile în care provocarea cea mai stringentă la adresa stabilităţii şi capacităţii financiare a României a constituit-o persistenţa deficitelor gemene, bugetar şi cel de cont curent, prin măsurile de consolidare fiscală şi restabilire a disciplinei fiscal-bugetare din a doua jumătate a anului trecut, s-a restabilit credibilitatea ţării pe pieţele financiare. Unele dintre aceste măsuri au contribuit la accelerarea temporară a ratei inflaţiei şi au avut un caracter tranzitoriu. De altfel, potrivit celui mai recent Raport asupra inflaţiei - din februarie 2026 -, publicat de Banca Naţională a României, rata anuală a inflaţiei este aşteptată să scadă substanţial începând cu trimestrul III al anului 2026, fiind proiectată la 3,9% la sfârşitul acestui an. Din perspectiva sustenabilităţii finanţelor publice, anul 2025 s-a încheiat cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, în scădere cu aproximativ un punct procentual faţă de deficitul înregistrat în anul 2024, însă în continuare peste limita de 3% din PIB, prevăzută de criteriile de convergenţă. Reducerea graduală a deficitului bugetar rămâne o prioritate a politicii fiscal-bugetare, în vederea consolidării stabilităţii macroeconomice şi a apropierii de parametrii necesari adoptării monedei euro. În ceea ce priveşte deficitul bugetar, traiectoria de ajustare a acestuia este asumată de Parlament prin Legea nr. 42/2026 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2026.
|