Dezbateri parlamentare

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Domnul Daniel Gheorghe, dacă doreşte să prezinte interpelarea?

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Am trei interpelări: două adresate Ministerului Transporturilor şi una Ministerului Sănătăţii şi o interpelare pe care o adresez domnului ministru al educaţiei naţionale, Pavel Năstase.

Obiectul interpelării reprezintă proiectul de programă şcolară pentru clasele V-VIII, lansat în dezbatere publică.

Domnule ministru, am constatat că în forma programei şcolare lansată în dezbatere publică, în cadrul orelor de istorie şi limbă română se propun următoarele: conform proiectului de programă şcolară "în ciclul gimnazial, istoria îşi asigură formarea unor mecanisme intelectuale care să prevină orice formă de naţionalism, de formare de stereotipii şi xenofobii".

E aşa de rău naţionalismul, în general? Dicţionarul explicativ al limbii române defineşte naţionalismul ca fiind "ideologie şi politică derivate din conceptul de naţiune, care a contribuit în sec. XVIII-XX la cristalizarea conştiinţei naţionale şi la formarea naţiunilor şi statelor naţionale".

Iar potrivit Enciclopediei Britanice, "naţionalismul este o ideologie bazată pe premisa că loialitatea şi devotamentul individului faţă de stat-naţiune este mai presus decât alte interese individuale sau de grup".

De ce predarea istoriei în şcolile generale ar trebui să formeze "mecanisme intelectuale care să prevină orice forme de naţionalism"? Pentru că, în egală măsură, se urmăreşte ca aceeaşi disciplină, citez, "să stimuleze asumarea multiculturalităţii şi multiperspectivităţii".

Conform DEX, "multiculturalitate" înseamnă "existenţa mai multor culturi în cadrul aceleiaşi ţări". Cuvântul "multiperspectivitate" nu există însă în limba română, ceea ce înseamnă că autorii programei şcolare pentru disciplina istorie nu au făcut nici măcar efortul de a adapta traducerea din engleză a documentului original.

Mai departe, noua programă introduce printre "competenţele dezvoltate prin studierea istoriei în învăţământul gimnazial" - "manifestarea comportamentului civic prin valorificarea experienţei istorice şi a diversităţii socio-culturale".

Programa elaborată şi lansată în dezbatere în cadrul disciplinei de limba română îşi propune adecvarea programei la arhetipul socio-cultural naţional colaborat cu cel universal prin corelarea tradiţiei cu viziuni inovatoare şi corelarea cu programele pentru limba maternă din alte ţări guvernate de evoluţiile în domeniul educaţiei la nivel european şi internaţional.

Ministerul Educaţiei enumeră, printre altele, în programă, următoarele:

• pentru identificarea unor tipare privitoare la cultura proprie şi a altor popoare, se recomandă vizionarea de spectacole de teatru, de film, lecturarea unor texte aparţinând scriitorilor din afara spaţiului carpato-danubiano-pontic;
• pornind de la teme de genul identitate personală, se pot asocia teme ca prietenii din lumea animalelor, prietenii imaginari, valorile mele;
• pentru argumentarea unui punct de vedere privitor la tiparele identificate în cultura proprie, se pot realiza proiecte de tipul "respect pentru diversitate".

Conform noii programe şcolare, în clasa a V-a, profesorii vor avea obligaţia de a studia un număr minim de opt texte de bază, patru dintre ele fiind literare, iar patru nonliterare.

Mai mult, în vreme ce programa şcolară actuală prevede clar că "între textele literare de bază vor fi incluse în mod obligatoriu şi fragmente din operele scriitorilor clasici ai literaturii române", noua programă spune: "textele literare şi nonliterare originale, grupate în jurul unei tematici comune vor fi alese din literatura română şi universală, prin raportarea la cerinţele şi la nevoile de instruire ale elevilor. Autorii de manuale şi profesorii au libertatea să aleagă texte suport în măsură să abordeze aplicativ noţiunile de teorie literară".

Domnule ministru,

Care este motivul pentru care în noua programă lansată în dezbatere se încearcă eliminarea oricărei forme de naţionalism şi scoaterea autorilor români din programa şcolară, în cadrul disciplinei limba şi literatura română?

Solicit răspuns verbal şi scris.

Daniel Gheorghe, deputat al PNL, de Ilfov.

Doamna Carmen-Ileana Mihălcescu:

Vă mulţumesc.