Dezbateri parlamentare

Domnul Viorel Hrebenciuc:

39. Următoarea, Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.33/2007 privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor pentru Parlamentul European, cu modificările şi completările ulterioare.

Domnule Todiraşcu, vă rog.

Domnul Valeriu Todiraşcu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această lege a alegerilor în Parlamentul European limitează în mod artificial, atât cantitativ, cât şi calitativ, alternativele de alegeri ale cetăţenilor români, fapt ce generează absenteismul la vot, aşa cum ştim, două treimi din cetăţenii cu drept de vot nu au participat la actualele alegeri europarlamentare, din cauza neîncrederii cetăţenilor în rezultatul alegerilor.

Pentru atragerea cetăţenilor la vot am inclus în actuala iniţiativă legislativă patru propuneri principale:

1. Diminuarea de la 200.000 de semnături de susţinere pentru partide la 25.000, similar cu numărul de membri fondatori pentru înfiinţarea unui nou partid;
2. Diminuarea de la 100.000 de semnături de susţinere pentru candidaţii independenţi la 5.000, pentru că pot exista candidaţi independenţi pe care alegătorii şi i-ar dori, însă să nu aibă această logistică necesară pentru a aduna cele 100.000 solicitate de actuala lege;
3. Creşterea de la 60 la 150 a numărului de zile în care propunerile de candidaturi să poată fi depuse la Biroul Electoral Central, pentru o mai bună informare a electorilor privind candidaţii propuşi;
4. Înlocuirea actualului sistem de vot pe liste închise, cu sistemul de vot preferenţial STV, sistem de vot transferabil, folosit deja în Irlanda pentru alegerile europarlamentare şi chiar recomandat de forurile europene pentru creşterea calităţii aleşilor în urma alegerilor, permiţând astfel electorilor să aleagă candidaţii cei mai buni, fără a fi limitaţi de lista unui singur partid.

Menţionez că sistemul de vot preferenţial este similar cu cel care astăzi este folosit în România la alegerea unui liceu preferat, după examenul de capacitate, stabilind ierarhia opţiunilor elevilor.

Acest sistem de vot preferenţial generează o puternică încredere în alegeri, pentru că astfel acordă alegătorilor dreptul de a stabili ierarhia candidaţilor pe listă, diminuând fenomenul traseismului şi tranzacţionării locurilor eligibile de pe listele partidelor.

Din aceste raţiuni, vă invit să sprijiniţi această iniţiativă legislativă prin votul dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

N-am înţeles comparaţia cu liceul, dar o accept.

Dacă doreşte ...

Domnule Ciucă, vă rog.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Raportul privind această iniţiativă ne arată că Senatul l-a respins.

Şi, de asemenea, luând în calcul toate observaţiile şi dezbaterile din cadrul comisiei, comisia, cu majoritate de voturi, practic doar cu două voturi împotrivă, vă propune respingerea acestui proiect de lege.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Vă rog, domnule Cernea, chiar mă miram...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Propunerea legislativă este una foarte bună pentru democraţia din România, pentru că avem nevoie de competiţie. Este singura şansă pentru a contribui cumva la o reformare a clasei politice. Fără competiţie sistemul nostru politic rămâne îngheţat şi iată că este îngheţat de aproape 25 de ani, în sensul că el este de fapt controlat de cam aceleaşi partide care s-au rotit la putere unul după altul.

Mai este o prevedere foarte bună în acest proiect de lege, şi anume aceea că stabilirea zilei de referinţă este cu 150 de zile înainte de data alegerilor, acest lucru dând mai mult timp de pregătire pentru înregistrarea candidaturilor. Şi, într-adevăr, acest număr uriaş de semnături cerute este extrem de restrictiv. Nicăieri în Uniunea Europeană nu mai sunt cerute atât de multe semnături partidelor şi independenţilor pentru a se putea înregistra la alegeri.

În Spania, de exemplu, poţi candida ca independent cu doar 10.000 de semnături, ceea ce este rezonabil. Propunerea legislativă privind România prevede 5.000 de semnături.

Aşadar, vă îndemn să votaţi în favoarea unui astfel de proiect de lege. Vă spun că tensiunile din societate, frustrările din societate, dorinţele foarte multor cetăţeni de a susţine noi alternative politice vor trebui cumva să-şi găsească un debuşeu. Dacă legile electorale din România rămân la fel de restrictive, acest lucru va duce la o îndepărtare dramatică a clasei politice actuale, faţă de doleanţele cetăţenilor.

Aşadar, vă invit să aveţi curaj şi să lăsaţi o competiţie deschisă, o competiţie liberă electorală.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Poate mai aveţi un curcubeu, dacă nu vă cer prea mult...

Domnul Ciuhodaru.

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vom susţine acest demers legislativ pentru că la ora actuală România are unul dintre cele mai restrictive sisteme electorale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dumneavoastră sau PP-DD-ul?

Domnul Tudor Ciuhodaru:

Vom susţine ca partid, dacă vă interesează, domnule preşedinte, acest sistem electoral.

Este nevoie să vedem şi alt fel de candidaţi şi alt fel de oferte electorale şi până la urmă aceste restricţii pe care partidele le-au pus de-a lungul timpului sunt făcute pentru a nu permite altor oferte electorale, altor tipuri de candidaţi să acceadă nici în Parlamentul European şi nici în Parlamentul României.

Este momentul să nu mai vorbim despre un număr enorm de semnături, despre coeficienţi electorali, despre vot pe listă închisă, care face doar să ducă în Parlamentul European, după cum am văzut, soţiile, rudele şi alţi obedienţi politici.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc şi eu.

Domnule Andea, vă rog.

Domnul Petru Andea:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Dacă am citi istoria sistemelor de vot numai în Europa, nu mă refer la întreaga lume, am constata că acest sistem a mai fost experimentat şi cu consecinţe destul de nefaste în unele ţări europene, cum ar fi Franţa, spre exemplu. Aş vrea să spun doar faptul că un număr mai restrâns de semnături ar conduce la o inflaţie de candidaţi şi nu ştiu cum s-ar descurca electoratul nostru cu o listă foarte lungă de candidaţi.

Aş mai dori să spun că ofertele electorale, dacă în anul 1990 părea că este bine să avem oferta 200 de partide, iată că astăzi suntem convinşi că un număr mare de partide, ca şi un număr mare de candidaţi nu sunt o garanţie pentru însănătoşirea sistemului politic şi a calităţii clasei noastre politice.

În consecinţă, având în vedere experienţa înaintaşilor noştri din Europa, consider că nu trebuie să votăm acest proiect de lege şi vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva?

Vă rog, domnule Ganţ. Urmează domnul preşedinte Calimente.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota în favoarea respingerii acestei iniţiative.

Personal apreciez că toate discursurile acestea antisistem pot fi la modă, dar trebuie să vedem, totuşi, ce efecte au produs în anumite state membre ale Uniunii Europene. Până una-alta, fără a fi participat la scrutinul pentru alegerile europene, pot să vă spun că suntem satisfăcuţi de rezultat, în contextul în care europarlamentarii români vor face parte din cele mai importante două grupuri politice din Parlamentul European, şi anume Partidul Popular European şi Social Democraţi.

În consecinţă, România, în opinia mea, va avea o reprezentare foarte puternică la Bruxelles, cu o singură excepţie, un independent, restul vor avea un cuvânt de spus în grupurile politice din care vor face parte. Vă spun aceasta din experienţa pe care am avut-o acolo şi pot să vă mai spun un lucru: că acest mit al independentului nu are niciun fel de acoperire în practică. Independenţii din Parlamentul European nu au absolut niciun fel de influenţă asupra deciziilor pe care acest for important le ia şi, în consecinţă, nu susţinem şi nu susţin o asemenea alternativă.

În plus, poate un exemplu grăitor îl reprezintă experienţa de la alegerile din Germania, unde, eliminându-se pragul electoral, au acces în Parlamentul European nişte partide din categoria acelora care nu au absolut nimic de spus, nici în politica germană, nici în politica europeană, efectul asupra Parlamentului European fiind unul negativ.

Deci, noi credem să astfel de discursuri antisistem strică construcţiei politice comune europene, de care dorim să beneficiem cu toţii.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cine? Domnul Calimente, vă rog.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur, am auzit foarte multe păreri despre blocarea accesului cetăţenilor la a participa la viaţa politică, la faptul că clasa politică se îndepărtează de cetăţeni. Dar, până la urmă, dacă citim ce spune teoria politică - şi asta încă din antichitate - cetăţenii, pentru a participa la viaţa politică, se organizează în partide politice. Şi atunci, rolul principal în viaţa politică a unei societăţi, a unei ţări, îl joacă partidele politice.

S-a mai spus aici şi vreau să întăresc şi eu: mitul independentului este un mit exact cum a fost şi mitul votului candidatului uninominal. Şi iată că am înţeles din ceea ce se pregăteşte pentru următoarele alegeri, că majoritatea partidelor - dacă nu în totalitate - doresc întoarcerea la votul pe listă.

Nu există soluţii care să rezolve problema în afara jocului politic care este verificat deja - sigur, la noi de mai puţini ani, dar în marile democraţii de câteva sute de ani.

Aşadar, un cetăţean care a fost ales independent şi, sigur, cu toată dragostea pe care i-o port fostului nostru coleg care a reuşit să fie ales europarlamentar, faptul că nu este afiliat la un grup politic important sau măcar la un grup politic îi va bloca orice posibilitate de iniţiativă şi de acţiune în Parlamentul European, cu atât mai mult cu cât acolo regulile de iniţiere a unui proiect de lege sunt mult mai complicate decât în parlamentul naţional. Pentru că şi în parlamentul naţional vedem care este efectul şi contribuţia unui parlamentar independent.

Sigur, poate că 100 de mii semnături sunt prea mult. Dar, dacă în România am coborî acest prag la 5 mii de semnături, probabil că am avea un buletin de vot cât o carte de telefon, pentru că s-ar găsi câteva mii, poate mai mult, zeci de mii de independenţi care să încerce să rezolve pe cont propriu, fiecare în felul lui, politica acestei ţări.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal respinge acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva? Vă mulţumesc.

Din partea grupului a vorbit o persoană, nu pot mai multe, îmi pare rău.

Nemaidorind nimeni, proiectul de lege trece la votul final.

Stimaţi colegi,

Închidem această parte a şedinţei.

Vă anunţ că la ora 12,30 este sesiunea de vot final.

Vă mulţumesc.