Dezbateri parlamentare

- pauză -

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Gelil Eserghep, secretari.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Pe al doilea secretar de serviciu îl rog să se prezinte ca să pot începe şedinţa. Mulţumesc.

Declar deschisă a doua parte a şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul de 331 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa 290. Sunt absenţi 41, din care 11 participă la acţiuni parlamentare. Cvorumul legal de lucru este îndeplinit.

La ordinea de zi avem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 105 deputaţi, membri ai Grupului parlamentar al P.S.D.

În legătură cu dezbaterea moţiunii simple, în şedinţa din 13 septembrie 2005 Biroul permanent şi Comitetul ordinii de zi au stabilit următoarele: moţiunea va fi prezentată de unul dintre semnatari. Guvernului i se va rezerva 45 de minute, pe care le utilizează la începutul şi sfârşitul dezbaterilor. Grupurilor parlamentare li s-a alocat timpul corespunzător numărului membrilor lor, luându-se în calcul câte 20 de secunde pentru fiecare deputat. Deputaţii care nu fac parte din grupurile parlamentare au la dispoziţie câte 20 de secunde fiecare, timp care poate fi cedat între aceştia ori cedat grupurilor parlamentare.

Potrivit numărului de deputaţi care compun grupurile parlamentare şi al deputaţilor care nu fac parte din aceste grupuri, timpul afectat pentru dezbateri este, după cum urmează: Grupul parlamentar al P.S.D. - 37 de minute; Grupul parlamentar al P.N.L. - 22 de minute; Grupul parlamentar al P.D. - 15 minute; Grupul parlamentar al P.R.M. - 11 minute; Grupul parlamentar al U.D.M.R. - 7 minute; Grupul parlamentar al Partidului Conservator - 7 minute; Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - 6 minute; deputaţii fără apartenenţă la grupuri parlamentare - 6 minute.

Conform prevederilor Regulamentului întreb dacă este cineva dintre semnatari care îşi retrage semnătura de pe moţiune? Înţeleg că nu. Reamintesc faptul că nu pot fi depuse amendamente la moţiune. Rog colegii preşedinţi de grupuri parlamentare să prezinte la secretari pe cei care iau cuvântul. Grupul parlamentar al P.S.D. să-l prezinte şi pe cel care va citi moţiunea.

Doriţi să interveniţi pe procedură?

Vă rog, domnule deputat Gheorghiof.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi şi colege,

În decursul a cel puţin trei legislaturi nu s-a întâmplat niciodată ca programul, o dată adoptat, să nu se respecte. Moţiunea trebuia să înceapă la ora 9,00. Am înţeles acum motivaţia, de ce această moţiune are decât 52 de rânduri. Pentru că până şi parlamentarii care au semnat-o n-au fost prezenţi astăzi.

Domnule preşedinte,

Cu tot respectul pe care vi-l port, dumneavoastră trebuia să sistaţi declaraţiile politice, să intraţi în program la ora 9,00, chiar dacă cei care au semnat moţiunea nu erau prezenţi. Aceasta denotă faptul că însuşi ei au reflectat azi-noapte şi şi-au dat seama că moţiunea este fără nici un conţinut. Fără nici un conţinut, aşa cum sunt cele 52 de rânduri ale moţiunii. Nu putem să admitem ca în permanenţă să se încalce programul de lucru al Camerei Deputaţilor, indiferent de modul discreţional în care se înţelege a se conduce Camera Deputaţilor, începând la orice oră se doreşte.

Nu cei de la putere trebuiau să fie prezenţi în sală, ci cei care au semnat moţiunea, 105 trebuia să fie prezenţa în sală. Or, la ora 9,00 erau în sală, dintre cei care au semnat moţiunea - 3 sau 4 persoane. Iată seriozitatea celor care încearcă prin toate mijloacele să tergiverseze o păstrare a ordinii, o respectare a Regulamentului în Camera Deputaţilor. Semnează şi nu susţin o moţiune!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea (din sală):

Care este procedura?

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Procedura este modul discreţional în care dumneavoastră nu faceţi decât gălăgie şi încălcaţi prevederile regulamentare.

Eu vă mulţumesc. Sigur că acum vă revigoraţi, dar faptul rămâne scris şi văzut.

Sigur că da, puteţi să aveţi orice cuvânt, dar rămâne încă o dată neseriozitatea de care s-a dat dovadă astăzi, din partea celor care au propus o moţiune şi n-au ştiut nici să o susţină.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.N.L.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat,

Referitor la cei care au depus şi n-au susţinut-o, o să le dau cuvântul colegilor. Referitor la program, mi se pare absolut jenant modul în care aţi pus problema. Eu am condus şi prima parte. Dacă aţi fi fost în sală dumneavoastră, aţi fi aflat că la 9,05 am rugat public liderii grupurilor parlamentare şi reprezentantul Guvernului să se prezinte, la 9,25 am cerut din nou liderilor grupurilor parlamentare de la putere să se prezinte, era doar domnul Crin Antonescu, care a fost primul care a venit la 9,15, 9,20 în sală; reprezentantul Guvernului nu a venit. La 9,50 am întrerupt şedinţa, deşi erau mulţi colegi încă înscrişi, ca să puteţi veni în sală. Şi am invitat în mod repetat liderii grupurilor parlamentare şi - repet - cu excepţia domnului Crin Antonescu, care era în sală, restul grupurilor, inclusiv reprezentantul Guvernului, nu era aici.

Deci, din punct de vedere al modului de conducere a şedinţei, daţi-mi voie să nu fiu de acord că nu am făcut toate demersurile necesare ca să începem la ora 9,00. Faptul că nu eraţi în sală, aceasta este o chestiune care nu poate să-mi fie imputată mie, ci dumneavoastră, ca lider de grup, care trebuia să fiţi, după părerea mea, dar este o chestiune pe care o decideţi dumneavoastră, nu preşedintele de şedinţă.

Deci, refuz orice fel de acuză că n-am încercat să încep şedinţa la vreme. Am încercat, dar nu eraţi aici. Nici un lider, repet, afară de domnul Crin Antonescu, care a venit la 9, poate, 9,20.

Vă rog. Tot pe procedură? Vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu am înţeles că domnul Titu Gheorghiof, un distins coleg de-al meu care nu mai este lider de grup, este supărat că decât doi colegi din ceilalţi 48 l-au votat ieri, şi astăzi vine să-şi exprime un punct de vedere (Aplauze din partea P.S.D.) vizavi de un text pe care nu-l înţelege. Practica parlamentară din Europa, unde ne îndreptăm toţi, arată că moţiunile simple pot să aibă şi 30 de rânduri. Important este ce scrie în acele 30 de rânduri.

De altfel, noi am şi explicat că nivelul de trai al românilor din acest moment este cea mai mare preocupare pe care Parlamentul României ar trebui să o aibă.

De altfel, v-aş ruga pe dumneavoastră să-i consultaţi pe distinşii colegi din Comisia juridică, referitor la modul de exprimare pe care-l aveţi aici, în funcţie de capacităţile pe care le aveţi în fiecare dimineaţă: în primul rând, gramaticale şi în al doilea rând, noi suntem colegii dumneavoastră, am fost aleşi şi cred că ar trebui să aveţi mai mult respect, aşa cum aţi avut întotdeauna faţă de noi.

În al treilea rând, noi suntem 105 colegi care vă atragem atenţia asupra unor probleme strict legate de viaţa românilor care ne-au votat pe noi în 2004, şi nu cred că în această moţiune observaţi ceva, sau în acest Regulament pe care dumneavoastră l-aţi votat ultima dată, şi când vom discuta despre el o să vă spun ce aţi spus în ultimii 8 ani în acest Regulament, scrie undeva sau este prezentat un text ca la ora 8,00 toţi colegii să fie prezenţi aici. Şi, mai mult decât atât, nu există nici un text în acest text Regulament care să interzică colegilor ca în fiecare zi de marţi, astăzi miercuri, aşa cum aţi votat şi dumneavoastră în Biroul permanent, să ţină declaraţii politice legate de problemele pe care românii le au în acest moment. Interzicerea acestor lucruri este un act grav, şi dumneavoastră, ca deputat vechi, fost lider de grup, să aveţi o asemenea atitudine, mi se pare sub limita şi demnitatea oricărui parlamentar.

Ca fost parlamentar, vă cer să veniţi la acest microfon şi să vă retrageţi şi să cereţi scuze colegilor vizavi de atitudinea pe care aţi avut-o astăzi şi faptul că şi pe preşedintele de şedinţă l-aţi jignit în mod repetat, spunând că nu a convocat dimineaţă Comitetul liderilor, aşa cum aţi propus dumneavoastră, după noua formulă în Regulament, în aşa fel încât la ora 9,00 să înceapă dezbaterea pe această moţiune.

Reaua-voinţă pe care o aveţi eu o înţeleg, supărarea pe care o aveţi noi o înţelegem ca grup parlamentar, suntem alături de dumneavoastră şi sperăm ca în următoarea perioadă Grupul parlamentar din care faceţi parte să vă ajute să luaţi mai mult de 3 voturi în interiorul grupului.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea P.S.D.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Tot pe procedură? Domnul deputat Tudor.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În final am să vă fac o propunere. Asistăm de la un timp la o campanie, în presă, scrisă, vorbită şi de televiziune-video, împotriva parlamentarilor. Suntem făcuţi în toate felurile: analfabeţi, repetenţi, că nu le-a plăcut cartea, că au luat 4 la 5 materii din 6, că au făcut nu ştiu câte minuni, şi noi suntem indignaţi că suntem ţinta unei asemenea campanii.

Eu, cel puţin, sunt indignat, deoarece eu am învăţat carte în viaţa mea şi constat că cea mai mare parte dintre noi are dreptul să fie la fel de indignaţi ca şi mine. Însă, sunt unii dintre noi care dau posibilitatea unor astfel de ironii nu numai în presă, ci chiar şi din partea copiilor noştri care sunt în clasa a VII-a.

Nu vreau, nu-mi place, mă simt jignit să mai aud aici, de la tribuna Parlamentului vituperări, discuţii, discursuri pline de agramatisme, pline de cuvinte ale căror noţiuni nu sunt cunoscute. Nu vreau să fac referire la antevorbitorul meu, pentru că mi-e jenă să spun că nu se spune niciodată "însuşi ei"! Nu se spune "discreţional"! Dacă n-am noţiunea cuvintelor, nu le mai folosesc. Fac o mare rugăminte la dumneavoastră. Cei care aveţi mari probleme cu limba română - culmea, U.D.M.R.-ul nu are astfel de probleme - de cele mai multe ori sunt foarte corecţi în exprimare, iar noi avem! (Aplauze din partea P.R.M.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la chestiune!

Domnul Marcu Tudor:

Fac propunerea imediat!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog!

Domnul Marcu Tudor:

Să vină cu hârtia scrisă, nu-i nici o ruşine... Nici eu nu pot vorbi despre medicină dacă nu mă pricep, şi citesc, şi nici despre alte noţiuni pe care nu le pricep, le citesc şi mi le face altul, la nevoie! Cereţi să vă facă, secretarilor dumneavoastră şi consilierilor pe care-i plătiţi...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat...

Domnul Marcu Tudor:

... textele scrise. Imediat am terminat, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, la chestiune! Nu are nici o legătură cu procedura!

Domnul Marcu Tudor:

Veniţi cu ele aici şi nu ne mai faceţi de râs! Pentru că altfel - acum fac propunerea - ca din banii Parlamentului să angajăm, poate şi un om care a terminat numai 7 clase, e mult unul care a terminat liceul, chiar în condiţiile unei şcoli mai slabe, care se fac astăzi, în comparaţie cu cea pe care am făcut-o noi, la timpul nostru! Măcar în privinţa noţiunilor de limbă română! Să fie angajat să stea aici şi să ne corecteze colegii, pentru că nu vreau să fiu şi eu băgat...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, am luat notă de propunere...

Domnul Marcu Tudor:

... în aceeaşi oală, să zic - iertaţi-mi expresia - cu toţi cei care au luat 5 note de 4 din 6 materii şi care ne fac de râs în Parlament! Nu primesc lecţii de la astfel de repetenţi! Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule deputat, la chestiune, vă rog!

Fac un apel ca atunci când luaţi cuvântul la probleme de procedură, să staţi la problemele de procedură. Mă refer la toţi colegii.

Vă rog să faceţi linişte în sală.

Am propus, înainte de a lua cuvântul domnul Gheorghiof, timpii pentru Guvern şi pentru grupurile parlamentare. N-au existat intervenţii.

Supun votului dumneavoastră timpii propuşi de către Biroul permanent.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu avem.

Abţineri? Nu avem.

Timpii propuşi au fost adoptaţi.

Rog liderii grupurilor parlamentare, cu excepţia liderului P.R.M., nu mi-au depus vorbitorii la moţiune, deci nu pot să dau drumul la procedură, pentru că nu ştiu cui dau cuvântul.

Daţi-mi de la grupurile parlamentare, vă rog, vorbitorii, cei care iau cuvântul, iar grupul P.S.D. să-mi dea şi cel care citeşte moţiunea. Cu excepţia Grupului P.R.M. nu am vorbitorii. Ştiu cine citeşte. Am nevoie de o listă cu vorbitorii.

Am primit lista şi de la U.D.M.R. Am primit informaţia că domnul Marian Sârbu va prezenta moţiunea din partea Grupului P.S.D., a celor 105 deputaţi. Grupul P.N.L., nu aveţi înscrieri la cuvânt? Vine. Grupul P.D.? Vine. Grupul Conservator? Nu aveţi înscrieri la cuvânt. Minorităţile naţionale? Mai am P.N.L.-ul şi P.D.-ul de primit. Şi minorităţile naţionale, sigur. Am vorbitorii de la toate grupurile parlamentare. Grupurile P.N.L., P.D., P.C. şi minorităţi l-au împuternicit pe domnul Márton Arpád de la U.D.M.R. să vorbească în numele tuturor acestor grupuri parlamentare. Este o procedură regulamentară.

Am să-l invit acum pe domnul deputat Marian Sârbu să citească textul moţiunii. Domnule deputat, aveţi microfonul.

Domnul Marian Sârbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Sub Guvernul Tăriceanu, România cunoaşte o adâncire dramatică a diferenţierii sociale, o reducere a preocupărilor pentru bunăstarea cetăţenilor şi pentru reflectarea echitabilă a creşterii economice în nivelul de trai al fiecărei familii. Coaliţia aflată la guvernare este preocupată de politizarea administraţiei publice, de acordarea fără îndeplinirea normelor legale a contractelor economice pentru lucrări publice, de creşterea taxelor şi impozitelor pentru a acoperi deficitele bugetare înregistrate ca urmare a unei politici fiscale iresponsabile şi abandonează categorii largi de cetăţeni, a căror viaţă zilnică devine din ce în ce mai grea.

Deputaţii Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat sunt îngrijoraţi de faptul că politica fiscală a Coaliţiei aflată la guvernare a adus venituri suplimentare substanţiale doar în buzunarele şi conturile unei largi clientele, clientelă care a beneficiat de peste 800 de milioane de euro venituri suplimentare în anul 2005.

Aceste venituri suplimentare nu au acoperit nevoile zilnice de existenţă ale majorităţii populaţiei, ci s-au îndreptat către consumul de produse şi servicii de lux, achiziţionate în special din importuri sau în străinătate, ceea ce a condus la cel mai mare deficit extern înregistrat vreodată de România.

Nici măcar în timpul celui de-al doilea război mondial sau al perioadei în care plăteam datoria către Uniunea Sovietică România nu a înregistrat asemenea deficite ale contului curent.

Coaliţia aflată la guvernare urmează principiile unei politici de dreapta, care segmentează societatea, distruge solidaritatea socială, menţine şi adânceşte decalajele faţă de modelul social-european, reducânt coeziunea societăţii româneşti şi capacitatea ei de a face faţă cerinţelor integrării demne în Uniunea Europeană.

Sectoare importante ale serviciilor publice, cu rol în menţinerea şi creşterea nivelului de trai al majorităţii cetăţenilor sunt ignorate, în timp ce membrii Coaliţiei aflate la guvernare se complac în dispute sterile interne, pe subiecte minore, care nu interesează decât clientele politică. Eforturile din perioada 2001 - 2004, de consolidare a sistemului democratic, de reducere a tensiunilor sociale apărute în perioada de tranziţie, de reducere a gradului de sărăcie de la 35% în 2000, la 23% la sfârşitul anului 2004 au fost spulberate în numai 8 luni de guvernare de dreapta.

Faţă de cele arătate, noi, semnatarii moţiunii simple cu tema "Nivelul de trai al cetăţenilor - ultima preocupare a Guvernului Tăriceanu", atragem atenţia acestui Guvern că acest curs al guvernării este anticonstituţional şi antisocial şi, în consecinţă, cerem următoarele:

1. Majorarea prin Hotărâre de Guvern a salariului minim brut pe ţară garantat în plată, în aşa fel încât să acopere creşterile nejustificate de preţuri la produsele şi serviciile care compun coşul zilnic;
2. Cerem Guvernului Tăriceanu să prezinte strategia fiscală pentru anul 2006, prin care să protejeze în mod explicit categoriile socio-profesionale şi demografice cele mai afectate de greşelile fiscale ale anului 2005;
3. Majorarea reală, peste rata inflaţiei, a tuturor pensiilor, deoarece recalcularea pensiilor s-a dovedit a fi o minciună pentru trei sferturi dintre pensionari;
4. Cerem Guvernului Tăriceanu să reactualizeze propria Hotărâre de Guvern referitoare la acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor pentru iarna următoare, în acord cu creşterea preţului combustibililor din ultima perioadă;
5. Cerem Guvernului Tăriceanu să renunţe la ideea nesăbuită de a impune contribuţii la fondul de asigurări de sănătate pe veniturile pensionarilor şi ţăranilor;
6. Cerem, de asemenea, Guvernului Tăriceanu să prezinte de urgenţă, în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului, stadiul rezolvării situaţiilor sociale dificile apărute ca urmare a inundaţiilor din primăvara - vara acestui an.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze din partea P.S.D.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Guvernului, pentru a răspunde la moţiune, domnul Bogdan Olteanu.

Domnule ministru, aveţi 45 de minute pe care le administraţi cum doriţi.

Domnul Bogdan Olteanu (ministru pentru relaţia cu Parlamentul):

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Guvernul României respectă democraţia şi rolul pe care opoziţia trebuie să-l joace, acordându-i toată atenţia şi tratând cu responsabilitate actele şi gesturile politice.

Noi considerăm că este necesară opoziţia constructivă şi susţinem dezbaterea publică a demersurilor care vizează consolidarea statului de drept, democratic şi responsabil.

Opoziţie nu înseamnă, însă, blocarea forului legislativ cu moţiuni simple, fundamentate pe acuzaţii fără acoperire, cum este moţiunea pe care o dezbatem astăzi.

Impresia noastră, a membrilor Guvernului şi a colegilor mei din majoritatea parlamentară, este că avem de-a face mai degrabă cu o încercare de a tergiversa dezbaterile parlamentare asupra modificărilor la Regulamentul Camerei Deputaţilor.

În acest context, abordarea unei tematici legate de nivelul de trai al populaţiei nu reprezintă decât o acţiune pur demagogică şi populistă, ce nu poate ascunde intenţiile reale ale autorilor acestei moţiuni.

Or, în aceste condiţii, este evident că obiectul moţiunii nu este grija P.S.D. pentru nivelul de trai al cetăţenilor săi, ci grija P.S.D. pentru nivelul de trai şi pentru avantajele reprezentanţilor săi.

Lăsând la o parte că acest document este de departe cea mai slabă moţiune din istoria Parlamentului, scrisă pe un colţ de masă, şi ce aduce atingere prestaţiei semnatarilor, este lesne de observat că semnatarii moţiunii nu au adus nici un argument solid de natură economică sau socială care să le susţină afirmaţiile.

De altfel, doresc să le mulţumesc colegilor care au semnat această moţiune, că nu au inclus, totuşi, şi domeniul politicii externe pe lângă toate celelalte domenii. Nu de alta, dar ar fi trebuit să obţinem şi aviz de la Comisia de politică externă şi s-ar mai fi tergiversat un pic.

Pentru Guvernul României este important să realizeze ce şi-a propus prin programul de guvernare adoptat de Parlament, iar nivelul de trai este subiectul principal al acestui proces.

Să vedem, ca urmare, ce ne-am propus şi ce am realizat până acum.

În domeniul salarizării, salariul minim brut pe ţară, garantat în plată, a fost adoptat prin Hotărârea Guvernului nr. 2346 din 2004, ca urmare a acordului încheiat între Guvernul României din acea vreme şi Fondul Monetar Internaţional, cu angajamentul ferm că: "În negocierile contractului colectiv la nivel naţional, oficialii Guvernului vor urmări să asigure faptul că salariul minim din acest contract nu diferă de salariul minim legal".

Angajamentul nu a fost îndeplinit de către oficialii guvernamentali P.S.D., care au agreat un salariu minim brut pe ţară garantat în plată de 3.100.000 lei vechi şi un salariu minim definit prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional de 3.300.000 lei vechi.

P.S.D. uită că guvernarea pe care a patronat-o a introdus această confuzie între salariul minim brut pe ţară garantat în plată şi stabilit prin Hotărâre de Guvern şi salariul minim brut negociat prin contractul colectiv de muncă la nivel naţional.

În ceea ce priveşte salariul minim de bază brut pe ţară, în conformitate cu programul de guvernare asumat, acesta va creşte în perioada 2005-2008 cu o dinamică mai accentuată faţă de cea a salariului mediu brut pe economie, pentru care este prevăzută o creştere de 60% faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2004.

Urmează ca, după consultarea partenerilor sociali, să se stabilească nivelul acestuia.

Referindu-ne la evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară, în primele 7 luni ale anului 2005, faţă de media anului trecut, acesta a contribuit la: creşterea câştigului salarial mediu brut cu 13%; creşterea câştigului salarial mediu net cu 20%. Această creştere de 20% în lei a însemnat creşteri cu 37% în dolari, respectiv cu 33% în euro.

În acest fel, indicele salarial real, care reprezintă indicatorul sintetic pentru nivelul de trai, a crescut în luna iunie 2005, faţă de luna iunie 2004, cu circa 13%.

Prin măsurile pe care le-am adoptat le-am lăsat oamenilor mai mulţi bani în buzunare, mai mulţi bani însemnând 1 miliard de euro în anul 2005.

Se vorbeşte în moţiune, stimaţi colegi, despre faptul că au ajuns în buzunarele clientelei politice a actualului Guvern 800 de milioane de euro. Gura păcătosului adevăr grăieşte! Vechile gânduri şi vechile obiceiuri, probabil s-au păstrat. Noi am redus impozitele în mod transparent şi 1 miliard de euro se regăseşte în buzunarul contribuabilului cinstit, a celui care plăteşte impozit pe profit şi a celui care plăteşte impozit pe venit, iar nu în buzunarele celor care beneficiază de scutiri, reeşalonări şi alte asemenea operaţiuni fiscale.

În luna noiembrie 2004, după adoptarea Legii bugetului de stat, dumneavoastră aţi acordat creşteri salariale pentru anumite categorii de personal bugetar, care au prezentat interes la momentul electoral respectiv, dar nu aţi asigurat acele fonduri necesare la bugetul de stat, în valoare de circa 10.000 de miliarde de lei.

Noua politică fiscală a produs efecte benefice în acest interval de timp.

Pe lângă acoperirea lipsurilor menţionate s-au găsit, astfel, resurse pentru acordarea pentru personalul bugetar contractual, pentru administraţia publică aleasă sau numită, pentru învăţământ, sistemul militar, poliţie şi autoritatea judecătorească, a unor creşteri salariale cuprinse între 8 şi 20%.

O analiză pertinentă şi profesionistă a realizărilor din primul semestru arată că transferul de resurse de la buget către agenţii economici şi populaţie a avut consecinţe directe în creşterea nivelului de trai.

Reducerea pronunţată a impozitelor directe a oferit, de asemenea, oamenilor de afaceri resurse financiare importante pentru producţie şi investiţii. Ca urmare, au beneficiat de relaxarea fiscală cei care au afaceri performante şi profitabile şi nu o anumită clientelă, cei care muncesc, cei care produc.

Din păcate, nici acum nu aţi înţeles, stimaţi colegi, două lucruri simple. În primul rând, într-o societate modernă, compatibilă cu cerinţele Uniunii Europene, creşterea nivelului de trai nu depinde de buget, ci de munca proprie. Iar reducerea sărăciei nu este reală dacă se face prin transformarea unor categorii largi de cetăţeni în asistaţi şi dependenţi de asistenţa bugetară, ci prin politica activă a dezvoltării şi creării de locuri de muncă bine plătite.

Al doilea fapt, pe cât de simplu, pe atât de benefic pentru creşterea nivelului de trai este acela că singura soluţie pentru creşterea veniturilor bugetare o reprezintă o fiscalitate moderată şi încurajatoare pentru muncă şi mediul de afaceri. Numai printr-un sistem de impozite corect, adaptat realităţii, oamenii de afaceri şi cetăţenii devin contribuabili corecţi, datoriile la buget şi economia ascunsă scad şi veniturile bugetare cresc.

S-au obţinut astfel, în semestrul I al anului 2005, venituri la bugetul general consolidat cu aproape 20% mai mari decât în semestrul I al anului 2004. Am avut astfel şi resursele pentru măsurile sociale angajate: recalcularea pensiilor, creşterea salariilor în sectorul bugetar şi chiar pentru acoperirea costurilor măsurilor populiste şi electorale luate de Guvernul dumneavoastră şi nebugetate la momentul respectiv.

Prin reducerea impozitului pe venit, am reuşit să stimulăm munca şi să facem să crească sensibil veniturile din muncă ale populaţiei, singura sursă corectă pentru creşterea durabilă a nivelului de trai. Numai în primul semestru, numărul salariaţilor a crescut cu 180 de mii de persoane, atât prin crearea de noi locuri de muncă, cât, mai ales, prin scoaterea la suprafaţă a muncii la negru.

În trimestrul I din timpul guvernării dumneavoastră, numărul mediu de salariaţi din economia ascunsă se majora cam cu 20-30 de mii de persoane, pe când, în primul trimestru din acest an, numărul s-a redus în economia neagră cu 25 de mii de persoane, ieşind la suprafaţă. De altfel, toate datele publicate de Institutul Naţional de Statistică arată creşterea substanţială a nivelului de trai în prima parte a anului, tradusă de indicele salariului net la nivelul lunii iunie, salariului real la nivelul lunii iunie, faţă de luna corespunzătoare din anul 2004, de 112,9%. În plus, prin reducerea fiscalităţii, s-au redus motivaţiile muncii la negru, respectiv, a încadrării cu salariu minim pe cartea de muncă, ceea ce a condus şi la apariţia celor 180 de mii de persoane sau locuri de muncă în economia oficială.

Revenind la aşa-zisa "îngrijorare pentru deficitul de cont curent", văd că numai după câteva luni aţi uitat de recordul istoric al guvernării dumneavoastră, care a adus acest deficit până la 7,6% în 2004. Noi vom stopa acest derapaj şi vom discuta despre deficitul de cont curent la sfârşitul anului.

Referitor la strategia fiscală pentru anul 2006, Ministerul Finanţelor Publice o va prezenta public după prezentarea sa în şedinţa de Guvern.

În ceea ce priveşte cota la taxa pe valoarea adăugată, aceasta va rămâne la nivelul de 19%, fiind una dintre măsurile care să asigure menţinerea preţurilor sub aspectul politicii fiscale.

De asemenea, rămân constante cotele de impozit pe venit şi pe profit, respectiv, cota unică de 16% stabilită la sfârşitul anului trecut.

Majorarea accizelor va avea loc conform calendarului stabilit cu Uniunea Europeană.

În zilele următoare, Guvernul va stabili conform Programului de guvernare aprobat de Parlament reducerea contribuţiei la asigurările sociale pentru anul 2006.

În domeniul pensiilor, conform prevederilor Programului de guvernare, unul din principalele obiective ale politicii de protecţie socială îl constituie consolidarea financiară a sistemului public de pensii. Recalcularea pensiilor vizează evaluarea şi recalcularea unui număr de peste 3,7 milioane de dosare de pensionare în patru tranşe, stabilite în funcţie de anul înscrierii la pensie. Până în prezent, au fost recalculate pensiile stabilite până anul 1996 inclusiv, adică, trei etape de recalculare a pensiilor încheiate cu succes, implicând eforturi materiale şi umane fără precedent pentru sistemul public de pensii.

Conform rezultatelor, după primele trei etape au fost recalculate dosare pentru un număr de circa 2,4 milioane de pensionari, din care peste 950 de mii de pensionari au beneficiat de o creştere a pensiilor. Pentru pensionari al căror punctaj mediu anual a înregistrat o majorare, creşterea pensiei medii se ridică la 19% după a treia etapă de recalculare. Pe ansamblul celor 2,4 milioane de dosare recalculate, creşterea pensiei medii este de 7,78%.

Operaţiunea de recalculare continuă, fiind în derulare cea de a patra etapă de recalculare, care vizează persoanele pensionate în intervalul 1997-aprilie 2001. Astfel, la sfârşitul anului 2005 se va finaliza întreaga acţiune.

Se poate constata astfel că una dintre promisiunile electorale şi una dintre obligaţiile pe care colegii noştri şi le-au asumat în campania electorală, recalcularea pensiilor va fi realizată cu succes în termenul estimat. De aceea, probabil, nemulţumirea PSD, care, deşi anunţa cu mult fast recalcularea pensiilor vechi, acum o contestă.

Spre deosebire de invenţiile PSD în acest domeniu, Guvernul actual a dat posibilitatea legală tuturor beneficiarilor recalculării să aducă acte de completare privind veniturile, sporurile şi indemnizaţiile cu caracter permanent care nu se regăseau în dosarele de pensionare într-un interval de 3 ani de la data recalculării iniţiale, urmând ca noile drepturi recalculate să fie achitate de la aceeaşi dată. Nu trebuie uitat că în conformitate cu optica fostului Guvern PSD, beneficiarii ar fi fost obligaţi să aducă astfel de documente într-un interval de doar 30 de zile, astfel încât s-ar fi creat o presiune puternică asupra unor oameni în vârstă, care, categoric, nu ar fi putut obţine aceste acte în termen şi ar fi fost definitiv frustraţi de un drept legal.

Pentru anul 2006, analizăm toate posibilităţile şi resursele financiare, astfel încât să putem asigura, pe lângă indexarea anuală a valorii punctului de pensie, care va acoperi creşterea preţului de consum prognozată, şi o majorare a pensiilor ca urmare a creşterii economice. Estimăm în acest moment un procent de creştere medie a pensiilor de circa 7-8% pentru anul 2006, operaţiunea de îmbunătăţire a puterii de cumpărare a pensionarilor urmând să fie continuată şi în anii următori. Dorim să realizăm astfel o altă promisiune electorală referitoare la acest aspect, prin care, la final de mandat, pensiile să crească în termeni reali cu 30%.

Menţionăm, în acest sens, că şi pentru acest an au existat preocupări de creştere a puterii de cumpărare a pensionarilor, având în vedere, pentru început, pensionarii din agricultură, ale căror pensii sunt mult mai mici, comparativ cu celelalte pensii stabilite în sistemul public. Astfel, începând cu luna septembrie 2005, se majorează cu 10% punctajul mediu anual al acestei categorii de pensionari. De prevederile referitoare la majorare vor beneficia peste 1,6 de pensionari agricultori. Efortul bugetar pentru susţinerea acestei măsuri este suportat din bugetul de stat şi se ridică în luna septembrie 2005 la circa 107 de miliarde de lei vechi.

Nu putem să nu reamintim autorilor moţiunii faptul că, în anul 2004, PSD a uitat să introducă în bugetul pentru 2005 peste 4 mii de miliarde de lei, necesare acoperirii efectului măririi pensiilor agricultorilor, măsură prevăzută prin lege, dar neacoperită financiar, fapt ce a condus la necesitatea asigurării acestor bani de către actualul Guvern.

De asemenea, am identificat noi alternative de pensionare. Astfel, a fost elaborat un proiect de lege care înlocuieşte Legea nr. 249/2004, Proiectul Legii privind pensiile facultative, care se află în prezent în proces de avizare, şi a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O altă măsură importantă pentru sistemul public de pensii o constituie externalizarea unor prestaţii de asigurări sociale care nu au legătură cu pensiile, astfel încât să se asigure accesul la sistemul de pensii corespunzător contribuţiilor achitate.

A fost definitivat Proiectul legii privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate. Proiectul a fost supus dezbaterii publice şi s-a discutat în Comisia de Dialog Social. Varianta cu ultimele modificări survenite în urma consultărilor se discută cu reprezentanţii Ministerului Sănătăţii şi ai Ministerului Finanţelor.

De asemenea, în urma dezbaterilor publice, a fost stabilită varianta care urmează a fi reglementată ca Proiect de Lege privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului. Acest proiect de act normativ este în fază finală de elaborare şi va fi supus dezbaterii publice.

În domeniul ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei, de unde, în 2004, au existat în medie 1 milion 8 mii de beneficiari de ajutoare de încălzire a locuinţei, fiind plătite 2.388 de miliarde de lei, în 2005 sunt estimate creşteri cu circa 3% a numărului de beneficiari, respectiv, cu circa 25% a sumelor plătite, prin indexarea sumelor cu creşterea preţului la combustibil şi la agentul termic, previzionată inclusiv pentru perioada ianuarie-martie a anului 2006. Aceasta s-a făcut ţinându-se cont de creşterea plafonului veniturilor salariale obţinute pe membru de familie de la 2,8 milioane de lei la 3,1 milioane de lei. Pentru energia termică s-a prevăzut o creştere a cuantumurilor ajutoarelor de căldură cu 20% faţă de perioada sezonului rece anterior.

Suplimentar faţă de aceste date, de ajutoare de căldură au beneficiat în sezonul rece anterior şi circa 400 de mii de familii beneficiare de venit minim garantat, care au primit la începutul sezonului o sumă fixă în valoare de 2,150 milioane de lei pentru aprovizionarea cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri pentru încălzire. Pentru acest sezon, sunt preconizate ajutoare de căldură pentru circa 425 de mii de familii.

De asemenea, s-a simplificat procedura de acces la acest tip de ajutoare. Se estimează o reducere a timpului de transmitere şi reprimire a documentelor cu circa 30 de zile.

O nouă formă de protecţie activă a populaţiei cu venituri reduse, care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale, o constituie programul de acordare a ajutoarelor băneşti în scopul achiziţionării de centrale termice sau arzătoare automatizate, care se va desfăşura în perioada 2005-2008 şi care are drept scop o eficientizare a consumului individual de gaze, o îmbunătăţire a randamentelor şi siguranţei în exploatare, care să conducă la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale acestor familii. Pe durata acestui program social, vor beneficia peste 500 de mii de familii, care au venitul pe membru de familie sub salariul minim pe economie, prin ajutorul de 10 milioane de lei pentru achiziţionarea şi instalarea de centrale termice, respectiv, de 2 până la 6 milioane de lei pentru achiziţionarea şi instalarea a 1 până la 3 arzătoare.

Stimaţi colegi,

Veniturile colectate la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate reprezintă principala sursă de finanţare a sistemului sanitar, care a fost afectată de măsurile legislative adoptate, prin care o serie de categorii de populaţie, beneficiare de servicii medicale, au fost scutite de la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate, fără a fi asigurate şi resurse financiare în compensare.

Referitor la contribuţia la asigurările sociale de sănătate a pensionarilor, precizăm că plata contribuţiei la asigurările sociale pentru această categorie de asiguraţi a fost anulată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 107/2002. Scutirea de la plată a acestei categorii de asiguraţi a condus la diminuarea veniturilor colectate la Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate, începând cu anul 2003, cu aproximativ 10-12 mii de miliarde de lei anual.

De asemenea, reintroducerea contribuţiei asigurărilor sociale de sănătate pentru pensionarii din sistemul public de pensii, militari şi IOVR ar determina majorarea veniturilor la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate cu aproximativ 12 mii de miliarde de lei. Precizăm cât se poate de clar că o asemenea măsură se va lua numai asigurând menţinerea nivelului de venit net al fiecăruia dintre contribuabilii vizaţi.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Inundaţiile produse în perioada aprilie-august 2005 au determinat importante pagube locuinţelor şi gospodăriilor cetăţenilor şi au afectat grav infrastructura localităţilor. Instituţiile administraţiei publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniu au iniţiat măsuri pentru avertizarea, evacuarea şi acordarea de sprijin populaţiei din zonele afectate, pentru protejarea vieţii acestora şi a bunurilor din gospodăriile lor.

În vederea scoaterii de sub pericol a cetăţenilor localităţilor, gestionării situaţiilor din teritoriu, precum şi revenirii la starea de normalitate, autorităţile şi instituţiile abilitate au executat următoarele lucrări: evacuarea apei din case, gospodării, terenuri agricole şi fântâni; consolidarea şi supraînălţarea cu saci a digurilor din zonele afectate; închiderea breşelor, decolmatarea şi refacerea secţiunilor de scurgere a cursurilor de apă; aprovizionarea cu apă potabilă, alimente de primă necesitate, precum şi medicamente şi materiale sanitare; amenajarea de spaţii pentru cazarea cetăţenilor evacuaţi din locuinţele inundate, respectiv, organizarea transporturilor acestora la locuinţele rudelor din localităţi învecinate, îndepărtarea cadavrelor de animale din zonele inundate, vaccinarea animalelor şi asigurarea acţiunilor de imunoprofilaxie împotriva antraxului; vaccinarea persoanelor şi dezinfectarea fântânilor, în vederea asigurării apei potabile; asigurarea asistenţei medicale de specialitate în toate localităţile afectate; paza bunurilor cetăţenilor şi prevenirea comiterii de infracţiuni în localităţile evacuate, precum şi paza locurilor de depozitare a bunurilor şi materialelor primite ca ajutoare pentru sinistraţi.

Acţionând în condiţii dificile, structurile Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Apărării Naţionale şi a altor componente cu funcţii de sprijin au asigurat salvarea a peste 6.400 de persoane, evacuarea a peste 12.100 de sinistraţi, asanarea apei din peste 5.000 de gospodării şi 1.400 de fântâni şi peste 160 de misiuni, care au constat în transport de urgenţă al unor persoane cu afecţiuni medicale, accidentate şi femei gravide. În unele cazuri s-a intervenit în regim de urgenţă, la consolidarea lucrărilor de apărare fisurate, supraînălţarea cu saci de pământ sau pentru executarea unor breşe pentru evacuări de apă controlate.

Comandamentul logistic, format din specialişti ai Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Ministerului Sănătăţii, a coordonat acţiunile de colectare şi distribuire a ajutoarelor umanitare în zonele afectate puternic de calamităţi.

Revenirea la normalitate şi refacerea caselor distruse şi a infrastructurii reprezintă o prioritate, atât pentru Executiv, cât şi pentru administraţia publică locală. Sprijinul acordat de Guvern populaţiei şi autorităţilor administraţiei publice locale din localităţile afectate de inundaţii a vizat atât furnizarea de alimente de primă necesitate şi punerea la dispoziţie a unor cantităţi de materiale pentru refacerea locuinţelor afectate de inundaţii, cât şi alocarea de fonduri de la bugetul de stat pentru reconstrucţia infrastructurii localităţilor.

În baza hotărârii luate de Guvern, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului a încheiat contracte în vederea acordării pentru cetăţenii ale căror locuinţe au fost avariate în cursul inundaţiilor de ajutoare, constând în materiale de construcţie, respectiv, 16.727 de tone ce ciment, 2.287 de tone de armături, 22.742 de m.c. de lemn de construcţii. Până în prezent, au fost puse la dispoziţia cetăţenilor 6.664 de tone de ciment, 1.075 de tone armături şi 1.928 m.c. de lemn pentru construcţii. Operaţiunile continuă, pe măsură ce unităţile producătoare de materiale de construcţii livrează autorităţilor administraţiei publice locale cantităţile contractate.

Desfăşurarea lucrărilor de refacere sau consolidare a drumurilor judeţene, a celor comunale, a podurilor, precum şi pentru repararea digurilor, executarea de canale şi stabilizarea cursurilor de apă realizate la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale este monitorizată atent de către prefecţi, în calitatea lor de preşedinţi ai comitetelor judeţene pentru situaţii de urgenţă, în vederea cheltuirii eficiente a fondurilor bugetare alocate şi pentru finalizarea lucrărilor la termenele programate, pentru normalizarea vieţii la nivelul comunităţilor locale.

Guvernul a alocat pentru 89 de unităţi şcolare din 15 judeţe afectate de inundaţiile produse în cursul anului 2005 suma de 102 miliarde lei pentru reabilitarea sau repararea şcolilor şi grădiniţelor. În localităţile în care volumul important al lucrărilor necesare a fi efectuate la aceste imobile nu a permis finalizarea lucrărilor şi reintroducerea clădirilor în circuitul educaţional şcolar în timp util, autorităţile administraţiei publice locale au identificat noi spaţii pentru sălile de clasă şi au luat măsuri pentru transportul şcolarilor către aceste locaţii provizorii.

Au fost acordate ajutoare financiare de urgenţă familiilor şi persoanelor singure care au avut decese în familie sau ale căror case au fost distruse de viituri. Astfel, pentru cei care au avut decese în familie s-a acordat un ajutor de 30 de milioane de lei pentru cheltuielile de înmormântare, iar pentru cei care au avut locuinţele afectate s-au acordat ajutoare de la 4 la 8 milioane, în funcţie de gradul de afectare a clădirilor. Au fost ajutate un număr de peste 5.600 de familii şi persoane singure, pentru care s-au alocat de la bugetul de stat circa 63 de miliarde de lei. Sigur că aceste ajutoare nu pot acoperi pierderile suferite, mai ales vieţile umane, însă au constituit ajutoare de primă necesitate, de solidaritate cu familiile în nevoie.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Având în vedere cele expuse mai sus, vă propun să acordăm textului prezentat de semnatari doar valoarea formală pentru care, de altfel, a fost şi redactat: de amânare a unei proceduri inevitabile. Solicităm astfel plenului Camerei Deputaţilor să respingă prin votul său moţiunea care a făcut obiectul dezbaterii noastre de astăzi. Vă mulţumesc. (Aplauze ale majorităţii.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule ministru. Aţi utilizat 23 de minute din timpul pe care îl aveţi la dispoziţie.

Din partea Grupului parlamentar PSD, îl invit la microfon pe domnul deputat Constantin Niţă.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am urmărit cu atenţie dezbaterile de ieri din Senat asupra moţiunii iniţiate de Grupul parlamentar al PRM, am urmărit de asemenea şi luările de poziţie din presă, precum şi cuvântul domnului ministru şi constat cu amărăciune că noua Putere nu a învăţat nimic din perioada cât a fost în Opoziţie. Ceea ce ar trebui să înveţe actuala Putere este faptul că moţiunile nu sunt o jucărie a Opoziţiei, iar a băga pumnul în gura Opoziţiei nu face ca realitatea să devină alta. Iar realitatea este că în România anului 2005 sărăcia a devenit din nou o problemă.

Alianţa PNL-PD şi-a construit o mare parte a campaniei electorale pe creşterea nivelului de trai. După 8 luni, timp suficient pentru a pune în aplicare orice fel de măsură politică necesară, nivelul de trai nu numai că nu a crescut, ci, dimpotrivă, dă semne de scădere, iar prăpastia dintre săraci şi bogaţi s-a adâncit. După 8 luni de bâlbâieli, ceea ce se vede este o lipsă totală de preocupare pentru dezvoltarea economică şi pentru o repartiţie echitabilă a veniturilor în societate.

Guvernul nu explică de ce fiscalitatea creşte în loc să scadă, de ce se scumpesc carburanţii şi energia, de ce inflaţia dă semnale neliniştitoare, de ce s-a prăbuşit producţia industrială. La toate aceste întrebări Puterea ne dă un singur răspuns: "PSD-ul este de vină!"

Cetăţenii aşteaptă de la actualii guvernanţi îndeplinirea promisiunilor electorale. Oamenii aşteaptă creşteri salariale, creşterea pensiilor, locuri de muncă, medicamente şi servicii sanitare decente şi şcoli civilizate.

Sistemul sanitar a cunoscut în acest an o criză fără precedent în analele sale, haosul creat de măsurile luate de ministrul sănătăţii depăşind orice închipuire. Luni întregi, bolnavii s-au văzut lipsiţi de medicamente, bieţii bătrâni fiind puşi să alerge din farmacie în farmacie, pentru a mai găsi un medicament compensat.

Iar noul ministru pare hotărât să adâncească criza. Este greu de înţeles pe ce criterii a fost numit acest domn în fruntea sistemului sanitar românesc, de vreme ce domnia sa nu are cunoştinţe de specialitate şi probabil că îi va trebui o perioadă de timp pentru a face diferenţa dintre aspirină şi paracetamol.

Mai mult, cei loviţi de inundaţii aşteaptă sprijin pentru refacerea locuinţelor, a drumurilor, a gospodăriilor. Or, în loc de toate acestea, guvernanţii, bineînţeles, acuză PSD-ul.

Cetăţenii aşteaptă măsuri concrete şi programe coerente de guvernare, care să asigure o integrare la termen şi benefică pentru nivelul de trai. Înainte de a mai susţine teza dezastruoasei moştenirii, actualii guvernanţi ar trebui să se uite şi în oglindă, dar şi în istoria recentă.

Bunul simţ spune că acela care poate, face, iar acela care nu poate, dă vina pe alţii. A arăta cu degetul către Opoziţie nu rezolvă nimic. Aţi promis "dreptate şi adevăr", cuvinte mari şi frumoase, dar ceea ce se vede este numai ranchiună, aroganţă şi tupeu. Până acum, doar aţi dărâmat şi nu aţi construit nimic.

Repet, în textul moţiunii nu sunt problemele PSD-ului, sunt problemele ţării. Dumneavoastră, doamnelor şi domnilor deputaţi, puteţi respinge moţiunea, dar nu puteţi respinge problema de fond, aceea că România are cel mai mic nivel de trai din ţările candidate la integrarea europeană.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

S-a spus şi probabil se va mai spune - şi s-a spus şi astăzi aici - că înaintarea acestei moţiuni este o tragere de timp, o abatere a atenţiei de la agenda Camerei Deputaţilor. Ştim cu toţii că o moţiune simplă, chiar dacă ar fi adoptată, nu poate schimba peste noapte situaţia de fapt. O moţiune simplă nu poate schimba nici măcar politica Guvernului, pentru că, din păcate, parlamentarii votează mai curând directiva partidului şi mult mai puţin ceea ce i-ar sfătui propria conştiinţă.

Înaintând această moţiune, noi, parlamentarii PSD, am vrut doar să tragem un semnal de alarmă. Dar în discursurile distinşilor parlamentari ai Alianţei nivelul de trai este o "tragere de timp", sărăcia este "o abatere a atenţiei de la agenda Camerei", toate problemele sunt secundare şi pălesc în faţa dramaticei chestiuni a schimbării Regulamentului Camerei Deputaţilor. Cum spunea un proverb latin: "Se screm munţii ca să fete un şoarece!"

Îmi permit să le spun colegilor noştri de la Alianţă că cea mai sigură cale de a rata guvernarea este să persecute Opoziţia în loc să-şi vadă de treabă. De asemenea, aşa cum nici un om nu poate scăpa de umbra sa, nici Puterea nu poate scăpa de Opoziţie. Iar sondajele care tot îi arată pe primul loc şi cu procente foarte mari sunt ca şi cântecele sirenelor, adică, înşelătoare.

Puteţi să ne acuzaţi, puteţi să persecutaţi PSD-ul, puteţi să daţi înainte cu epurarea politică, nici nu ştiţi ce bine ne faceţi! Din păcate, ne faceţi nouă bine şi nu faceţi bine cetăţenilor şi ţării acesteia.

De aceea vă invit, stimaţi colegi, să votaţi această moţiune, având conştiinţa că astfel veţi face ceva pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al cetăţenilor acestei ţări.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale opoziţiei.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 5 minute.

Are cuvântul, din partea Grupurilor PNL, PD, UDMR, PC şi minorităţi, domnul Márton Árpád Francisc. Domnule Márton, aveţi 57 de minute din însumarea timpilor tuturor grupurilor parlamentare enumerate.

Domnul Francisc Árpád Márton:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Grupurile parlamentare ale PNL, PD, UDMR, PC şi al minorităţilor naţionale m-au însărcinat să vă aduc la cunoştinţă următoarele:

Textul pe care l-am primit în casete pare să justifice declaraţiile unor lideri, conform cărora, prin iniţierea unor astfel de moţiuni, se va îngreuna activitatea de legiferare a Parlamentului. Cu toate acestea, nu vom bloca dreptul Opoziţiei de a-şi exprima punctul de vedere în probleme de politică internă sau externă.

Considerând însă că cele 45 de minute sunt suficiente pentru ca reprezentantul Guvernului, pe care îl susţinem, să aibă un răspuns pertinent la toate cele 52 de rânduri ale documentului, Grupurile parlamentare ale PNL, PD, UDMR, PC şi al minorităţilor naţionale nu vor avea intervenţii pe fond şi vor vota împotriva moţiunii.

Vă mulţumesc. (Aplauze ale deputaţilor din majoritate.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 1 minut.

Are cuvântul domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş, din partea Grupului parlamentar al PRM.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Stimaţi colegi,

Toată lumea propune sau toată lumea se apără, în condiţiile în care o moţiune simplă este introdusă într-un moment politic foarte agitat de cineva, cu anumite interese. Desigur că principala şi cea mai facilă modalitate de a cere respingerea moţiunii este să o anclaşezi de acest moment politic şi să o consideri un simplu act procedural obstrucţionist.

Nu ne interesează pe noi, cei de la PRM, lupta dintre Alianţă şi PSD pentru conducerea Camerelor. Pe noi ne interesează aici numai un punct de vedere constituţional. Deci, nu achiesăm la un punct de vedere obstrucţionist, ci vă supunem un singur lucru: în orice scop şi în orice condiţii s-a formulat această moţiune, problema nivelului de trai există, este importantă nu pentru lupte politice sterile, ci pentru oamenii acestei ţări, deci, trebuie să o dezbatem cu toată responsabilitatea.

Desigur, şi eu îmi exprim regretul pentru maniera în care această moţiune numai eflorează nişte problematici şi nu intră în profunzimea ei. Îmi aduc aminte, cu nostalgie, dacă vreţi, de celebra moţiune de cenzură: "Frigul şi foamea", din anul 2001, care a fost semnată, alături de reprezentanţii PRM-ului, şi de cei ai PD-ului şi ai PNL-ului. A fost o moţiune bună, a fost o moţiune dură şi, mai mult decât atât, chiar dacă a căzut la vot, a fost o moţiune constructivă, pentru că, pe baza ei, s-au putut construi nişte lucruri. O moţiune, în primul rând, construieşte şi nu dărâmă, asta pentru a vorbi de caracterul de opoziţie constructivă.

Vedeţi, problematica aceasta a nivelului de trai, chiar tratată numai la manieră pur teoretică, este o problematică excepţional de importantă. Este un indicator economico-social care reprezintă fundamentul politicii sociale a unui Guvern într-un anumit moment dat. Este, de fapt, respiraţia spre populaţie a acelei guvernări.

Şi este o problemă şi mai importantă, asupra căreia, vă cer scuze, o să revin într-o altă formulă.

Este o problemă constituţională, de obligaţie constituţională. Să nu uităm articolul 47 din Constituţia României, care se intitulează "Nivelul de trai" şi în care se stipulează, în mod expres, că statul este obligat să asigure un nivel de trai decent. Şi, atunci, primul mare semn de întrebare, vă rog să vedeţi programul de guvernare, sunt 10 principii. Sunt 10 priorităţi. Sunt 10 linii directoare ale acestui program de guvernare şi nici unul nu se intitulează expres "Nivelul de trai".

Iertaţi-mă, e adevărat, problematica este foarte complexă. Răspunsul domnului ministru ca şi moţiunea dovedesc că trebuie acoperite foarte multe problematici, dar a disipa acest factor esenţial pentru viaţa ţării în problematicile mărunte şi a le trata într-o manieră de periferie, nu este posibil şi poate, şi pentru acest motiv, moţiunea este bine venită.

Este bine venită, pentru că, în contrast cu prevederea constituţională, acest program cu care guvernul a venit să conducă ţara priveşte ca obiectiv precis slăbirea rolului statului în intervenţia sa în economie. Este adevărat, este o teză liberală, văd că a fost însuşită şi de PD, nu mă interesează orientarea acestui partid în momentul acesta, o respect, dar, efectiv, este sub girul unei teze liberale, dar există limite. Şi limita este totuşi Constituţia României. Statul trebuie să facă ceva pentru economie. Şi, atunci, o să mă refer direct la răspunsurile domnului ministru, pe care le-am ascultat cu atenţie, pentru că au avut substanţă, dar ne conduc spre o logică falsă, propunând concluzii care nu se pot impune. S-a spus expres, şi eu consider că asta este o sfidare la adresa nivelului de trai al populaţiei, faptul că o creştere a nivelului de trai se realizează numai prin muncă proprie.

Contraziceţi Constituţia, domnule ministru! Contraziceţi Constituţia şi jigniţi milioane de oameni care muncesc pentru un salariu minim în economie. Şi acest salariu minim, la care v-aţi referit, este evident negociat cu acordul FMI-ului. Păi, să fie la FMI aceste salarii minime, dacă le-aţi negociat cu ei! Asta este răspunsul populaţiei ţării. Pentru că cifrele în jurul cărora vă învârtiţi pe o medie ponderată de până la 13% pe indicatori economici exacţi, dar cu cifre aproximative, nu le raportaţi niciodată la nivelul inflaţiei ca să vedem care este realitatea. Şi, realitatea este tristă. Este una dintre cele mai triste realităţi pe care o demonstraţi prin capitolul mare pe care îl acordaţi ajutoarelor sociale. Păi, dacă avem un nivel de trai care să ceară ajutoare sociale, nu este bine.

Ce îmi spune moţiunea şi de ce votăm pentru ea? Moţiunea îmi spune că după aceste 6, 8, 10 luni de guvernare novatoare, lumea trăieşte prost şi dacă trăieşte prost trebuie să vă atenţionăm că aici nu aţi făcut nimic. Ador cota unică de impozitare care, vorba lui Marx, împarte societatea între cei foarte bogaţi şi cei foarte săraci, pentru că cota unică de impozitare aduce venituri la bugetul statului, în primul rând, pe seama celor săraci. Ador recalcularea pensiilor, în condiţiile în care îmi veţi spune şi cifra exactă a pensionarilor care trăiesc sub limita de sărăcie. Am adus cu mine, ca rememorare şi ca omagiu pentru autor, o analiză făcută de fostul nostru coleg, domnul Florin Georgescu, Starea economică socială a României. Asta da, analiză. Şi asta o spun şi redactorilor moţiunii şi o spun şi celor care au răspuns la moţiune. Şi aici există un indicator economic calculat cu precizie şi care este cel mai important, rata sărăciei. Şi dacă nu ne-aţi calculat o rată a sărăciei, să ştiţi că populaţia o simte.

Pentru aceste considerente, vom vota pentru moţiune, pentru o moţiune constructivă şi nu obstructivă. (Aplauze).

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Aţi utilizat 8 minute.

Domnul Daniel Ionescu, din partea parlamentarilor fără apartenenţă politică.

Aveţi 6 minute, domnule deputat.

Domnul Daniel Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În viziunea semnatarilor moţiunii, nivelul de trai al populaţiei nu merită decât o moţiune simplă, adică o nouă diversiune la adresa electoratului. Chiar dacă moţiunea va trece nu va avea nici un efect în plen instituţional şi cu atât mai puţin în sensul moral pe care îl convoacă. Este clar că această moţiune este prima în replică "democratică" la presiunile exercitate de Alianţa D.A. pentru schimbarea preşedintelui Camerei şi nu o preocupare responsabilă.

Moţiunea nu are în viziunea semnatarilor nici o legătură cu inundaţiile care au calamitat o bună parte din ţară şi, implicit, nivelul de trai al populaţiei. Ca să nu mai vorbim de speranţa de a trece cu bine peste iarnă. Despre cele 11 mii 600 de miliarde deturnate prin rectificarea actualului buget de stat de la fondurile de asigurări sociale de stat de la fondul de asigurări sociale de stat, nimic! Despre cele 3 mii de miliarde, scoase de la drumuri şi poduri duse şi ascunse unde a înţărcat mutu iapa, nimic! Suntem în aşteptare cu sufletul la gură a raportului de ţară, avem probleme cruciale de rezolvat în toate domeniile, dar discutăm altceva.

Preocupările Puterii, dar şi ale Opoziţiei sunt altele: blocarea lucrărilor Camerei cu schimbarea regulamentului şi, în replică, moţiuni simple. Priorităţile reale ale României sunt rezolvarea urmărilor calamităţilor şi finalizarea, conform şi numai conform acquis-ului comunitar al reformei în justiţie. Ca să nu mai vorbim de iarna care bate la uşă. Reafirmându-ne poziţia pentru susţinerea tuturor proiectelor de legi, menite să rezolve problemele reale ale ţării, pentru dialogul onest şi fertil, cu toate grupurile parlamentare, noi, cei din grupul independent popular, nu ne vom implica în aceste jocuri politicianiste care nu înseamnă altceva decât orgolii şi interese meschine şi ignorarea intereselor reale ale populaţiei şi ale ţării şi ne vom abţine.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit două minute.

Are cuvântul domnul deputat Giurescu Ion, din partea Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am vrut să încep altfel, dar voi începe prin a spune că, într-adevăr, actuala putere, aşa cum s-a văzut azi în Parlament, prin luarea profundă de cuvânt şi plină de multe posibilităţi, crearea multor posibilităţi de îmbunătăţire a vieţii cetăţenilor, este clar că actuala putere nu poate decât să trateze cu o deferenţă a unor partide de dreapta nivelul de trai al societăţii. Mi s-a părut efectiv jenant ce s-a întâmplat astăzi, ca partide aflate la putere să trateze în modul în care au tratat o problemă, eu zic, gravă cu care se confruntă societatea actuală.

Moţiunea pe care noi, PSD-ul, am depus-o, nu este nici pe departe o încercare de tragere de timp, aşa cum încearcă colegii noştri de la actuala Putere să sugereze în lipsă de răspunsuri concrete la problemele tot mai grave care apar în societatea românească în ceea ce priveşte nivelul de trai.

Culmea este că interpretarea moţiunii ca o tragere de timp şi nu cu discutarea unor probleme reale, a fost făcută de un membru al unui partid, aşa zis social democrat, transformat, ce e drept peste noapte, în partid popular. Ştiau ei ce ştiau când au devenit un partid de doctrină de dreapta, pentru că de-a lungul vremii nu au fost şi nici acum nu sunt în stare să rezolve probleme majore cu care se confruntă populaţia.

De altfel, se vede că agenda acestui partid, ca şi a celorlalte partide care formează arcul guvernamental, nu se suprapune deloc cu agenda publică, cu nevoile populaţiei. Dimpotrivă. Măsura adoptată de actuala putere arată clar orientarea ei spre o clientelă politică, spre cei privilegiaţi, în final spre cei bogaţi.

Moţiunea a apărut în urma multor semnale de deznădejde primite de la diverse categorii defavorizate şi, în primul rând, de la pensionari. Cred că nimeni dintre dumneavoastră nu poate contesta scăderea nivelului de trai al populaţiei cu 16% numai în 8 luni de când aţi venit la guvernare, cifră făcută publică de toată mass-media.

Cred că nimeni dintre dumneavoastră nu poate contesta creşterea preţurilor la utilităţi, în ultimele 8 luni, cu peste 40%. Cred, de asemenea, că nu puteţi contesa lipsa cronică de medicamente compensate, medicamente care sunt atât de necesare pensionarilor. Sper că mai aveţi o urmă de respect pentru părinţii şi bunicii noştri. Sper să luaţi toate măsurile cerute de noi în moţiune şi să nu transformaţi într-un joc politic murdar drama multora dintre ei.

Recalcularea a fost prezentată în campania electorală de actuala Putere ca un panaceu universal, ca o modalitate de creştere a puterii de cumpărare a pensionarilor. Aşteptarea în rândul acestora a fost foarte mare, dar s-a dovedit, în final, o dezamăgire.

O problemă deosebită, care a apărut în urma recalculării, este următoarea: din cei aproximativ 4.200.000 de pensionari, peste 2 milioane, şi aici sunt, în general, cei cu pensii mici, nu au beneficiat de creşterea pensiilor. Dar, asta nu este tot. Aţi prevăzut ca pensiile celor peste 2 milioane de pensionari să nu mai fie nici măcar indexate, până când valoarea pensiei pe care aceştia o încasează nu ajunge la valoarea punctajului rezultat în urma recalculării. Ştiţi ce înseamnă acest lucru? Că aceşti pensionari vor plăti preţurile din 2005 până, eventual, în 2008, 2010 cu pensiile din 2004. Credeţi că vor putea supravieţui? Vor face ei faţă avalanşei de creşterea preţurilor? Pentru anul 2006, de exemplu, aţi anunţat ca certă o creşterea a preţului gazelor cu aproximativ 40%. Nu consideraţi că, fără să folosim vorbe mari, organizaţi un adevărat genocid?

Este deja recunoscut faptul că din pensie, la actualele preţuri, pensionarii vor putea face cu greu faţă cheltuielilor. Ce vor plăti mai întâi? Întreţinerea, mâncarea sau medicamentele? Mai ales că, în ultima vreme, medicamentele compensate sunt din ce în ce mai greu de găsit. Cum vor putea supravieţui fără medicamentele atât de necesare vârstei lor? Dar fără căldură sau hrană?

S-a gândit la acest lucru colegul nostru de la actualul partid popular când a vorbit cum a vorbit despre moţiunea PSD? Recalcularea, în loc să ducă la o creştere în medie a pensiilor cu 10%, cum era prognozat, va duce în final la o creştere de doar 7%. Aceasta s-a întâmplat datorită modului defectuos în care s-a lucrat. S-au luat în calcul numai datele aflate la casele de pensii, fără a se discuta cu fiecare pensionar în parte, în vederea completării acestuia. Mă refer la salarii şi sporuri.

În felul acesta, Guvernul a făcut o economie de aproximativ 4 mii de miliarde de lei în detrimentul pensionarilor. Iată încă o victorie a Guvernului asupra acestora. Pe lângă pensionarii din bugetul de asigurări sociale, mai există şi pensionarii din bugetul de stat, foştii ţărani cooperatişti, care sunt în număr de aproximativ un milion jumătate.

Ştiţi cu cât a mărit Guvernul pensia agricultorilor? Guvernul care, de altfel, în acea perioadă se pregătea de alegeri anticipate. Cu 10%. Ştiţi ce înseamnă 10%? Vă întreb acest lucru, pentru că sunt mulţi care nu ştiţi şi vă aşteptaţi la nişte sume considerabile. Ei bine, 10% înseamnă aproximativ 90 de mii de lei. Ce spuneţi? Nu e aşa că gestul politic putea duce la câştigarea legilor fără probleme? Dar bine că măcar le-aţi dat şi atât, decât nimic!

Actuala putere a hotărât să introducă un bir nou în plus, şi mă refer la acea idee nesăbuită de a impune contribuţii la fondul de asigurări de sănătate pe veniturile pensionarilor şi ale ţăranilor. Acest lucru va duce la diminuare în timp a tuturor pensiilor. Iniţial, aşa cum anunţa Guvernul, se va adăuga la pensie o sumă care să acopere această cheltuială, dar în timp pensia se va degrada ca valoare datorită acestui bir în plus.

Specialiştii din Ministerul Finanţelor şi Muncii ştiu exact acest lucru, dar nu vorbesc decât de momentul zero la aplicarea acestor măsuri, când pensiile îşi vor păstra valoarea. În fond, ei nu fac decât să respecte o comandă politică şi să mintă, în consecinţă.

Pentru ţăran, măsura este şi mai dramatică. La o pensie cuprinsă între aproximativ 400 000 lei şi 1 300 000 lei se adaugă plata asigurărilor de sănătate, pe lângă scăderea subvenţiilor pentru agricultură şi mărirea impozitului pe pământ. În acest fel, pensionarii din agricultură vor suporta cea mai dramatică scădere a puterii de cumpărare din ultimii ani.

Toţi ştim că valoarea pensiilor este mică şi că marea majoritate a pensionarilor vor supravieţui cu greu preţurilor medicamentelor necompensate şi a întreţinerii. Nu mai vorbim despre medicamente compensate şi despre modul cum sunt trataţi pensionarii şi nu numai în spitale. Se încarcă să se promoveze la ora asta un act normativ care să rezolve problema bugetului sănătăţii prin autonomizarea Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate. Autonomia casei, în viziunea guvernanţilor, înseamnă numirea de primul ministru, la propunerea ministrului sănătăţii, a preşedintelui CNAS-ului.

Totodată, se prevede minimalizarea puterilor consiliului de administraţie format din reprezentanţii guvernului, sindicate şi patronate, în sensul că aceştia nu au dreptul decât să avizeze toate măsurile luate de casă şi nu să le aprobe. Casa nu va avea un buget autonom şi va rămâne în continuare la cheremul ministerului de finanţe, implicit a Guvernului, prin bugetul consolidat.

În felul acesta, se creează doar senzaţia de autonomie şi de buget mai mare al casei, fapt care a fost perceput, de altfel, şi de colegii noştri deputaţi din partidele aflate la putere.

În acest fel, se încearcă din nou a se minţi populaţia.

În final, stimaţi guvernanţi, vă rog în numele părinţilor şi al bunicilor noştri, să majoraţi pensiile, pentru a-i mai putea avea alături de noi pe cei care ne-au dat viaţă şi ne-au crescut. Cred că merită cu prisosinţă acest lucru.

Vă mulţumesc. (Aplauze puternice din partea PSD.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat, aţi vorbit 8 minute.

Urmează domnul deputat Furo Iuliu de la Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Iuliu Furo:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Cu doi ani înainte de data preconizată pentru aderarea României la Uniunea Europeană, ţara noastră este cea mai săracă din centrul şi estul Europei. Situaţia este, într-adevăr, dramatică. Datele statistice arată, conform raportului global al dezvoltării umane a programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare, că România se regăseşte pe locul 64 din cele 144 de ţări ierarhizate din Europa Centrală şi de Est. Salariul minim în ţara noastră este de 95 de euro, numai Bulgaria este după noi cu 65 euro, în timp ce în Slovacia este de 120 euro, în Polonia 200 euro, în Ungaria 210 euro, în Cehia 200 euro, ca să nu mai vorbim de ţări în care se depăşeşte 1000 de euro. Rezultatele obţinute la creşterea economică nu se regăsesc, din păcate, în aceeaşi intensitate şi în dezvoltarea umană.

Potrivit raportului PNUD, în România 1% din populaţie trăieşte cu mai puţin de 1 dolar pe zi; 12% în sărăcie severă, iar 16% în sărăcie, lipsiţi de resurse umane pentru o viaţă decentă în timp ce peste 1/3 poate fi afectată de o sărăcie relativă. Rezultă că mai mult de jumătate din populaţia ţării este săracă. Cel mai înalt grad de sărăcie a fost localizat în nord-estul ţării, urmat de partea sudică. Cele mai sărace familii sunt acelea al căror reprezentant principal este agricultorul, unde capul familiei, al celor doar cu şcoala primară sau este fără şcoală. Specialiştii sunt de părere că lipsa ocupaţiei şi a educaţiei reprezintă principalii factori ai sărăciei în România în condiţiile în care 23% din populaţia de vârstă între 18-24 de ani părăseşte şcoala.

Din păcate, nici recenta hotărâre de majorare cu 10% a pensiei agricultorilor nu rezolvă situaţia, iar recalcularea pensiilor publice nu a sporit veniturile decât pentru circa 50% din pensionari, în condiţiile în care, în acest an, pensiile au fost indexate doar cu 3% în ianuarie ca urmare a modificării valorii punctului de pensie.

Concomitent, preţurile au crescut continuu atât la utilităţi, cât şi la produse alimentare, mai ales la legume şi fructe, dar nu numai. Costul vieţii este în continuă creştere, iar cheltuielile obligatorii, legate de o viaţă la nivel minim de suportabilitate devin greu de asigurat.

Iată de ce, grupul nostru parlamentar susţine moţiunea şi solicită Guvernului majorarea salariului minim brut pe ţară, indexarea cât mai urgentă a tuturor pensiilor pentru acoperirea a cel puţin a nivelului inflaţiei din anul 2005. Nu am în vedere indexarea prevăzută pentru începutul anului 2006. Reactualizarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţelor în concordanţă cu creşterea preţului combustibililor din ultima perioadă. Analiza situaţiei existente în învăţământ şi sănătate pe baza concluziilor rezultate să se prevadă în proiectul de buget pentru anul 2006, sumele necesare. Prezentarea cât mai grabnică de către guvern în faţa Parlamentului a situaţiei fiscale a strategiei fiscale pentru anul 2006. Prezentarea, de asemenea, în faţa Parlamentului a situaţiei sociale apărute în urma inundaţiilor din acest an şi modul de folosire a fondurilor colectate.

Stimate domnul ministru Olteanu,

Cred că vârsta îmi permite şi îmi permit în nume personal să vă fac câteva urări.

În primul rând, vă doresc mai multă înţelepciune. Să ajungeţi la vârsta pensionării şi să beneficiaţi de o pensie lungă, cum se spune între pensionari, dar la nivelul actual al cuantumului pensiei. Vă mai doresc sănătate multă, pentru a nu avea nevoie de un sistem ca cel actual de asigurare a medicamentelor compensate şi de asistenţă socială. (Aplauze din partea opoziţiei.)

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Partidul România Mare şi-a consumat timpul. Îl invit la microfon pe domnul deputat PSD, Iulian Iancu.

Domnul Iulian Iancu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnilor miniştri,

Poate că în cuvântul meu o să fiu un pic diferit de antevorbitori, de ceea ce au spus colegii mei, prin simplul motiv că simt nevoia ca aici, în faţa dumneavoastră, să vă fac un apel la solidaritate, în numele singurei raţiuni pentru care ne aflăm aici, cea prevăzută şi în Constituţia României, şi anume faptul că deputaţii şi senatorii îşi exercită mandatul în numele cetăţeanului, iar "cetăţeanul are dreptul la o viaţă decentă", spune Constituţia, la un nivel de trai decent.

În fapt, e de înţeles pentru dumneavoastră dorinţa de a ajunge la putere, dorinţa de a vă susţine propriul guvern, însă nu cu orice preţ. Vreau să vă spun că suntem datori cu atât mai mult, cu cât cred că aţi auzit aseară afirmaţiile domnului preşedinte, de la Washington, spunând că în Parlamentul României este o bălăcăreală, iar Guvernul nu este în stare să-şi ducă la îndeplinire propriul program de guvernare.

Noi măcar, în acest moment, suntem obligaţi cu toţii să reflectăm cu foarte mare atenţie asupra greşelilor care s-au săvârşit până în momentul de faţă în actul de guvernare şi aş vrea să-i rog pe colegii din actualul cabinet, prezenţi aici, să încerce să aibă, pentru o singură dată, un moment de reflecţie asupra faptului că nu-şi pot duce la îndeplinire un program de guvernare subsumat unei singure cauze, cea de promovare a cotei unice de impozitare dovedită, iată, în viaţa de zi cu zi, ca fiind o greşeală.

Nu se poate să încercăm să completăm golurile de venit la buget majorând de 4 ori preţul la gaze naturale, ajungând la o cifră de 40% până în prezent şi să aflăm, iată, zilele trecute, că de la 1 octombrie va mai fi o majorare, iar de la 1 ianuarie se va reintroduce abonamentul la gaze naturale. Deci vom avea o majorare de 50% numai în acest an, iar acum 2 zile, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare, domnule ministru Olteanu, ne-a anunţat că la anul vom înregistra o creştere a preţului la gaze naturale cu 60%, sfătuindu-i pe consumatori să renunţe, să încerce să găsească alte soluţii de alimentare, nu numai consumatorii industriali, dar şi, culmea, iată consumatorii casnici pentru care dumneavoastră aţi menţionat încă o dată aici că aţi oferit ajutoare financiare pentru achiziţionarea de centrale termice. Ajutoare pentru centrale termice în condiţiile în care, iată, creşterea preţului gazelor naturale face imposibilă plata facturii, cu atât mai mult cu cât pun în situaţia de întrerupere a activităţii şi de faliment a unor ramuri întregi economice, şi aici aş sublinia situaţia îngrăşămintelor chimice din România.

Vă rog să vedeţi că sunt pe punctul de a-şi închide activitatea a 3 mari agenţi economici din acest domeniu, punând pe drumuri mii de oameni, mii de angajaţi.

S-a majorat preţul la energie electrică cu 24%. ieri, ministrul economiei ne anunţa că i s-a solicitat încă o majorare, de 8%, şi că este obligatorie majorarea cu încă 20% la energia termică. Deci o majorare în total de 40% la energie termică.

Vreau să vă amintesc că, în aceste condiţii, preţul facturii pentru o garsonieră se va ridica la 1.710.000 lei. Pentru un apartament cu două camere la 2.410.000 lei, pentru 3 camere - 3.180.000 lei, pentru 4 camere - 4.200.000 lei. Cum vor putea în aceste condiţii, la nivelul de salarizare pe care l-aţi menţionat, domnule ministru, cu toate creşterile pe care le-aţi subliniat dumneavoastră să mai poată acoperi factura lunară? Cum vor putea pensionarii, şi vă anunţ că sunt strânse deja 200 de mii de semnături, pentru a solicita o indexare a pensiilor în vederea unui suport financiar pentru a-şi putea plăti facturile.

În condiţiile în care peste toate aceste majorări, înregistrăm o situaţie tragică pe plan mondial, care se regăseşte astăzi într-o curbă ascendentă a creşterii preţului la petrol, iar creşterile din ţara noastră, cu mai bine de 28% până în prezent, se răsfrâng în lanţ, pe o creştere începând de la transporturi până la preţul pâinii.

Transporturile, aţi observat şi dumneavoastră, ministrul dumneavoastră de resort a anunţat că va creşte trimestrial preţurile la biletele de tren, cu între 5% şi 8%. A făcut, deja, o primă majorare, cu 8,5%; preţul pâinii a fost anunţat deja că va înregistra o creştere cu 10%; carnea de pui a crescut deja cu 8%; zahărul va creşte inevitabil, indiferent de preţul de creştere al combustibililor, cu 20% începând din octombrie.

Din direcţia Cabinetului dumneavoastră s-a auzit faptul că nu poate exista nici o intervenţie, că de fapt la Petrom nu avem nici astăzi numit un al doilea membru în Consiliul de Administraţie, şi că nu putem avea nici o reacţie.

Putem, domnule ministru, şi noi, astăzi, PSD-ul, o să promovăm un proiect de lege prin care o să solicităm în regim de urgenţă modificarea T.V.A.-ului, de la 19 la 16%, precum şi modificarea accizelor la uleiurile minerale, o reducere cu 13%, este exact reducerea pe care v-o solicităm a o face, urmare a creşterii cu 13%, mai mult decât angajamentele pe care le-am asumat în acordul nostru, în negocierea noastră cu Fondul Monetar Internaţional, negociere - care - vă reamintesc - că nu puteau să se stea la baza creşterii, plafonării venitului minim garantat, pe care aţi anunţat-o, pentru dumneavoastră nici astăzi nu aţi încheiat negocierile cu Fondul Monetar Internaţional, deşi le-aţi anunţat că le veţi încheia la 8 februarie.

Nu se vor putea încheia, în aceste condiţii; nu vom putea înregistra nici o măsură cu efect direct în plan economic, dar ce este cel mai grav, iată, înregistrăm o degradare evidentă a nivelului de trai al populaţiei. Este răspunderea noastră, a celor din această sală, să intervenim, să facem front comun, şi este - zic eu - curajul dumneavoastră de a recunoaşte acolo unde aţi greşit şi de a repara cât mai este posibil.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 8 minute.

Urmează domnul deputat Ioan Mircea Paşcu, PSD.

Mai sunt 16 minute la PSD, restul partidelor - 56.

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

Domnule preşedinte,

Eu plec de la o întrebare fundamentală pe care vreau s-o adresez colegilor care se află la guvernare, şi această întrebare mi-a fost sugerată de intervenţia domnului ministru Olteanu, din care rezulta că Alianţa D.A. nu are un scop mai important în tot ceea ce face, decât creşterea nivelului de trai al populaţiei.

Şi atunci întrebarea mea este: care este legătura dintre acest obiectiv şi acest scop, şi schimbarea preşedinţilor celor două Camere? Din două, una: dacă luăm de bună afirmaţia domnului ministru Olteanu, cum că nivelul de trai al populaţiei a crescut de când Alianţa D.A. a preluat puterea, atunci de ce mai este nevoie de schimbarea celor doi preşedinţi. Sau invers: dacă în viziunea actualilor guvernanţi este nevoie totuşi de înlocuirea celor doi preşedinţi de Cameră, pentru creşterea nivelului de trai, atunci succesele pe această linie - expuse de domnul ministru Olteanu - nu există.

Închei cu prezentarea motivaţiei pentru care am pus cele două chestiuni în ecuaţie: am făcut-o pentru că văd că guvernanţii, care declară că scopul lor principal îl constituie creşterea nivelului de trai al populaţiei - îşi canalizează întreaga energie pentru schimbarea preşedinţilor celor două Camere, iar electoratul are dreptul să afle cum stau lucrurile, în timp ce noi avem obligaţia de a explica această situaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 2 minute.

Are cuvântul domnul deputat Nicolicea.

Domnul Eugen Nicolicea:

Actuala coaliţie majoritară se face că nu vede situaţia dramatică a populaţiei sărăcite, şi în primul rând a pensionarilor. Vrea să lege această moţiune, care are motive serioase să fie votată, vrea s-o lege de scopul politicianist, şi anume schimbarea preşedinţilor celor două Camere.

De multe ori am auzit câţiva colegi pe holuri vorbind că această moţiune conţine 57 de rânduri şi că este foarte subţire. Se înşeală! Cu cuvinte puţine poţi să spui o situaţie dramatică. Să citească printre rânduri şi să vadă că, de fapt, se poate exprima printr-un singur cuvânt, exprimat de pensionari şi de populaţia săracă: AJUTOR! Sau, prin trei litere: S.O.S.!

Actuala putere, luându-se după un vechi dicton latin, care spunea că populaţiei trebuie să-i oferi pâine şi circ, în neputinţa de a oferi pâine, oferă circ în exces. Ei, bine, despre o guvernare foarte capabilă se poate spune că scoate bani din piatră seacă. Guvernarea Tăriceanu, în schimb, a evoluat, şi poate să scoată bani şi din piatra funerară, prin introducerea taxei pe moştenire, după ce au impozitat şi veniturile minime pe care le au pensionarii.

Vreau să vă spun că această moţiune este o moţiune foarte bine fundamentată, iar PSD s-a făcut purtătorul de cuvânt al categoriilor defavorizate. Astfel, PSD cere majorarea, prin hotărâre de Guvern, a salariului minim brut pe ţară, garantat în plată, în aşa fel încât să acopere creşterea nejustificată de preţuri la produsele şi serviciile care compun "coşul zilnic". Alianţa D.A. spune NU.

PSD cere Guvernului Tăriceanu să prezinte strategia fiscală pentru anul 2006, prin care să protejeze în mod explicit categoriile socio-profesionale şi demografice cele mai afectate de greşelile fiscale ale anului 2005. Alianţa D.A. spune NU.

PSD cere majorarea reală, peste rata inflaţiei, a tuturor pensiilor, deoarece recalcularea pensiilor s-a dovedit a fi o minciună pentru trei sferturi din pensionari. Alianţa D.A. spune NU.

PSD cere Guvernului Tăriceanu să reactualizeze propria hotărâre de Guvern referitoare la acordarea ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei pentru iarna viitoare, în acord cu creşterea preţului combustibilului din ultima perioadă. Alianţa D.A. spune NU.

PSD cere Guvernului Tăriceanu să renunţe la ideea nesăbuită de a impune contribuţii la fondul de asigurări de sănătate pe veniturile pensionarilor şi ţăranilor. Alianţa D.A. spune NU.

PSD cere Guvernului Tăriceanu să prezinte de urgenţă în faţa Camerelor reunite ale Parlamentului stadiul rezolvării situaţiilor sociale dificile apărute ca urmare a inundaţiilor din primăvara acestui an. Alianţa D.A. spune NU.

Eu, personal, sper în alegeri anticipate, şi de data aceasta populaţia să spună Alianţei D.A., NU. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat. Aţi vorbit 3 minute.

Are cuvântul domnul deputat Marian Sârbu. Mai aveţi 11 minute, domnule deputat.

Stimaţi colegi, nu, nu mi-a stat ceasul. În general, ceasul meu funcţionează, şi dacă aveaţi secretar care să ţină timpul, şi nu trebuia să ţin eu, ca preşedinte, şi timpul, poate aveaţi mai multă încredere.

Vă mulţumesc.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Până la urmă, dincolo de contextul general în care ne aflăm, deci dincolo de acest context pe care am putea să-l numim unul mai complicat, în care se află, în acest moment, societatea românească, această moţiune simplă are - după opinia noastră - două mari valenţe: în primul rând, pentru că am ascultat un răspuns al Guvernului în ceea ce priveşte problematica socială, un răspuns care musteşte de certitudini.

Domnul ministru Olteanu ne-a vorbit, pur şi simplu, cu credinţa şi cu impresia unui om de stânga, ceea ce pentru noi are o semnificaţie deosebită. Am reuşit să aducem în faţa ţării, în faţa Parlamentului, în faţa Camerei Deputaţilor, nişte teme care ne interesează, nişte teme de zi cu zi, în raport de care am fost votaţi şi noi, de un electorat al nostru, care în data de 28 noiembrie a fost mai mare decât al dumneavoastră.

Vă reamintesc că acest electorat, care aşteaptă de la noi soluţii, sau în orice caz propuneri, a fost mai mare decât al dumneavoastră, în data de 28 noiembrie. Şi, probabil că acest lucru, sau măcar acest lucru ar fi trebuit să vă impună mai mult respect pentru nişte teme care n-au fost prezentate într-un roman fluviu.

Practica europeană, stimaţi colegi, arată că rolul opoziţiei este acela de a scoate la iveală temele care interesează populaţia, iar rolul Guvernului este să vină cu răspunsuri. Şi, aşa cum vă spuneam, răspunsurile, şi răspunsul domnului ministru, musteşte de certitudini. Am să-i dau o incertitudine, pe care sunt absolut convins că n-o cunoaşte, din realitatea de zi cu zi.

Mă voi referi, strict, la salariul minim pe economie, adică acolo unde, la pct.1, am cerut Guvernului să stabilească acest salariu minim, numai şi pentru faptul că, o dată cu luna octombrie, ar trebui să vină la Parlament cu bugetul pe anul 2006, şi-i trebuie acest indicator extrem de important.

Dar, dincolo de acest lucru, în acest moment, în România sunt două salarii minime pe economie. Nu s-a mai întâmplat aşa ceva în toată istoria de după '90 a ţării noastre. Există un salariu minim stabilit prin hotărâre de Guvern, în decembrie - 3.100.000; există un salariu minim stabilit prin contractul colectiv, la nivel naţional, de 3.300.000.

În acest moment, majoritatea patronilor aplică, pentru că aşa este tradiţia la români, să accepte şi să respecte în primul rând actele normative şi mai puţin convenţiile, aplică salariul minim de 3.100.000.

1.400.000 de oameni care lucrează numai la salariul minim pe economie, din acest motiv pierd circa 200.000 lei/lunar, pentru că Guvernul n-a dorit să vină măcar cu această corelaţie, ca printr-o hotărâre de Guvern să ia notă de înţelegerea dintre patron şi salariaţi şi să stabilească salariul minim la nivelul a 3.300.000.

Apoi această temă, este o temă care pe noi m-a preocupat în permanenţă. De ce? Pentru că, în mod diferit de felul în care vedeţi dumneavoastră - dreapta politică aflată astăzi la putere - salariul trebuie să reprezinte o componentă formată din trei părţi: performanţa individuală; performanţa întreprinderii; dar şi performanţa societăţii.

În comparaţie cu performanţa societăţii, la care spuneţi că aţi ajuns, salariul minim pe economie în România a ajuns ultimul din Europa. Am avut o politică a salariului minim, care în permanenţă a însemnat creştere reală în ultimii 4 ani, în perioada 2001-2004.

Nu vă interesează această temă. Acesta este concluzia pe care noi, pur şi simplu, o tragem după această dezbatere.

A doua temă extrem de importantă, pe care domnul ministru a lăsat-o să se strecoare astăzi în dezbatere, fiind în evidentă contradicţie cu mulţi alţi reprezentanţi ai Coaliţiei aflată la putere, vor fi contribuţii ale pensionarilor la fondul de asigurări de sănătate. Asta ne-a spus domnul ministru, aşa cum nu ne-a spus domnul Boc, care ne-a spus: dimpotrivă, noi nu suntem de acord cu introducerea unei astfel de taxe.

Şi explicaţia este simplă, stimaţi colegi. Nu se face altceva decât să se transfere o sarcină fiscală în plus, către categoriile defavorizate, pentru, fireşte, a acoperi golul de 30.000 miliarde, numai din anul acesta, rezultat din cota unică pe impozit, în general.

Deci, dincolo de numărul de rânduri pe care... n-aţi vrut să faceţi altceva decât să număraţi numărul de rânduri al moţiunii, nu v-a preocupat conţinutul, dintr-un motiv foarte simplu: nu sunt temele dumneavoastră.

Şi, pentru noi, fundamental este că am adus aceste teme în faţa Parlamentului şi a ţării, într-un moment, repet, poate mai puţin fericit.

De aceea, domnule ministru, cu toată consideraţia, mai ales pentru faptul că înţelegem că acum sunteţi preşedintele desemnat al Camerei Deputaţilor, sper ca, dacă se va ajunge la acest lucru, să aveţi mai puţine certitudini şi să încercaţi să vă adaptaţi la viaţa de zi cu zi.

Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Procedură, doriţi, probabil.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Procedură.

Păi, vă bateţi joc, că dacă cel de-al doilea secretar ...

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vă rog, luaţi cuvântul la microfon, nu către mine.

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Andrian-Sirojea Mihei mă numesc, sunt vicelider al Partidului Conservator.

Art.134 alin.2 spune: "preşedintele este asistat obligatoriu de doi secretari". Dumneavoastră nu respectaţi procedura, aşa că cer suspendarea acestei şedinţe.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sunt de acord.

Suspend şedinţa 30 de minute, ca să vină următorul secretar. (Aplauze.)

(În continuare, lucrările au fost conduse de domnul Miron Tudor Mitrea, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Gheorghe Albu şi Victor Viorel Ponta, secretari.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Cei doi secretari să se prezinte la masa prezidiului.

Vă rog, să luăm loc în sală.

Stimaţi colegi,

Vă rog să luaţi loc în sală, să continuăm discuţiile.

Rog colegii deputaţi să ia loc în sală, în bănci. Este în regulă.

Grupurile parlamentare ale PSD, PRM şi-au terminat timpii. Mai au timp la dispoziţie grupurile parlamentare ale PNL, PD, UDMR şi PC.

Dacă mai este cineva care vrea să ia cuvântul în numele acestor grupuri? Nu.

Rog colegii parlamentari să ia loc în sală, ca să putem continua lucrările noastre.

Guvernul mai are 23 de minute.

Domnule ministru Olteanu, aveţi microfonul.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În spiritul celor spuse şi înainte, voi fi extrem de scurt. Doar câteva chestiuni: aţi ridicat, stimaţi colegi, problema că nivelul de trai din România este cel mai redus dintre ţările membre ale Uniunii Europene.

Da, aşa este. Aţi condus, prin persoane care se află astăzi în fruntea Partidului Social Democrat, aţi condus politica în domeniul muncii şi protecţiei sociale vreme de 14 ani în România.

Suntem în această situaţie; am preluat de 8 luni guvernarea şi vă rugăm să ne lăsaţi să aplicăm soluţiile noastre, ca să îndepărtăm acest rău care a rezultat în urma acestei politici.

Spuneţi că ne îndepărtăm, prin politica fiscală, de modelul social-european. Spuneţi despre cota unică că este o soluţie proastă. Constatăm astăzi că în ţări ale Uniunii Europene, în ţări fanion, precum Germania, în Grecia, cota unică a devenit obiectiv politic pe termen scurt, şi cred că putem spune că suntem mândri că am avut curajul de a o asuma.

Spuneţi, de asemenea, domnilor colegi, vorbiţi aici despre căderea producţiei industriale, de scăderea veniturilor, de sărăcie. Ar fi uşor să cred şi să spun aici că probabil cei care au vorbit nu au ascultat răspunsul la moţiune.

Cred, însă, că este vorba de o altă cauză: cred, domnilor colegi, că vorbim aici de o lume proprie, a dumneavoastră, de o lume fără legătură cu România şi cu românii. Da, în lumea afacerilor PSD producţia scade; da, în lumea afacerilor PSD scad veniturile; da, în lumea afacerilor PSD scade prosperitatea. Dar, nu vă plâng, domnilor colegi, pentru că e de unde.

În sfârşit, vreau să mulţumesc domnilor colegi care în intervenţiile dinspre final au fost sinceri şi au spus cu sinceritate, cu deschidere, care este problema reală pentru care a fost depusă astăzi această moţiune, care este problema reală pentru care dezbaterile, iată, se prelungesc. Nu nivelul de trai al românilor este problema PSD; nu nivelul de trai al românilor este preocuparea dumneavoastră, pentru care astăzi dezbatem aici, ci teama de a pierde preşedinţiile Camerelor.

Şi atunci, de ce moţiunea?! Pentru că, domnilor colegi, dacă dumneavoastră nu aveţi treabă, noi avem! (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mai întreb o dată: dacă mai sunt intervenţii? Constat că nu.

Tipul de vot pe care îl aplicăm.

Domnul deputat Zgonea.

Procedură, stimate coleg.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În numele grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, în conformitate cu Regulamentul Camerei Deputaţilor, încă prezent, art.116, şi aşa cum toate organizaţiile neguvernamentale cer în ultimul timp şi fac o presiune asupra noastră, să cunoască votul parlamentarilor în orice problemă care este de interes naţional, solicităm vot prin apel nominal, astfel încât românii să ştie cine sunt cei care doresc să crească nivelul de trai, şi cine sunt cei care sunt împotriva creşterii nivelului de trai în anul 2005. (Aplauze.)

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Am o propunere privind votul nominal.

Domnul deputat Cristian Rădulescu, tot procedură, domnule deputat.

Vă mulţumesc. Aveţi cuvântul.

Domnul Cristian Rădulescu:

Pentru aceleaşi motive invocate, şi grupul parlamentar al PD este de acord cu această manieră: vot nominal.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Vot nominal.

Există alte propuneri? Nu.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este de acord cu procedura de vot, vot nominal?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Vă rog să număraţi abţinerile. 22 de abţineri.

Soluţia votului nominal a fost adoptată.

Rog unul dintre secretari să fie pregătit să citească prezenţa.

Rog secretariatul, lista cu deputaţii, pentru a fi citită prezenţa şi a se desfăşura votul nominal.

Vă reamintesc, la votul nominal, secretarul de şedinţă va citi prezenţa şi fiecare deputat care îşi aude numele răspunde "pentru" sau "împotrivă". Nu există posibilitatea de abţinere, după cum foarte bine ştiţi.

După prima citire a listei, deputaţii care nu au răspuns nici "pentru", nici "împotrivă" la prima citire vor fi citiţi a doua oară şi vor răspunde "pentru" sau "împotrivă".

Cei care nici la a doua citire nu răspund, vor fi consideraţi absenţi.

Domnule secretar Ponta, aveţi cuvântul.

Membrii Guvernului ne roagă să fim de acord să-i citim la început. Sigur că totdeauna am procedat astfel şi vom proceda şi de această dată în acest mod.

Domnule secretar Ponta, vă rog citiţi prezenţa, vot nominal.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Domnule ministru, îmi cer scuze, Barbu Gheorghe, da?
Barbu Gheorghe - împotrivă
Domnul ministru Bogdan Olteanu - împotrivă
Domnul ministru al sănătăţii,
Nicolăescu Gheorghe Eugen - împotrivă
Voicu Mihai Alexandru - împotrivă

Am să încep lista deputaţilor:

- Adomnicăi Mirela Elena - pentru
- Adomniţei Cristian Mihai - împotrivă
- Albu Gheorghe - împotrivă
- Almăjanu Marin - împotrivă
- Almăşan Liviu - absent
- Amarie Constantin - pentru
- Amet Aledin - împotrivă
- Anastase Roberta Alma - împotrivă
- Andea Petru - pentru
- Andon Sergiu - absent
- Andronescu Ecaterina - pentru
- Andreica Romică - împotrivă
- Antal Arpad-Andras - împotrivă
- Antal Istvan - împotrivă
- Antonescu George Crin Laurenţiu - contra
- Apostolache Mihai Cristian - pentru
- Ardelean Cornelia - împotrivă
- Asztalos Ferenc - împotrivă
- Avram Dumitru - pentru
- Baban Ştefan - pentru
- Bara Nicolae - împotrivă

Barbu Gheorghe, l-am strigat.

- Bardan Cornel Ştefan - absent
- Bădălău Niculae - pentru
- Băeşu George - pentru
- Bănicioiu Nicolae - pentru
- Bărbuleţiu Tiberiu - contra
- Becsek-Garda Dezso-Kalman - contra
- Becşenescu Dumitru - absent
- Bejinariu Eugen - pentru
- Bentu Dumitru - pentru
- Bivolaru Ioan - pentru
- Bîrsan Iulian-Gabriel - contra
- Boagiu Anca-Daniela - absent
- Bobeanu Răzvan-Petrică - absent
- Boeriu Valeriu-Victor - împotrivă
- Bolcaş Lucian Augustin - pentru
- Bonis Istvan - împotrivă
- Borbely Laszlo - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brînzan Ovidiu - pentru
- Brânză William Gabriel - absent
- Bruchental-Pop Ionela - contra
- Buciu Angela - pentru
- Buda Daniel - contra
- Buda Ioan - pentru
- Buhăianu Obuf Cătălin Ovidiu - pentru
- Buruiană Aprodu Daniela - pentru
- Buşoi Cristian Silviu - contra
- Buzatu Dan Horaţiu - contra
- Buzea Cristian Valeriu - pentru
- Calimente Mihăiţă - contra
- Câmpanu Liviu - contra
- Canacheu Costică - contra
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Cazan Romeo Gheorghe Leonard - pentru
- Călian Petru - absent
- Călin Ion - pentru
- Chiper Gheorghe - pentru
- Chiş Filonaş - pentru
- Cindrea Ioan - pentru
- Ciocâlteu Alexandru - contra
- Ciontu Corneliu - absent
- Ciopraga Mircea - contra
- Ciucă Liviu Bogdan - absent
- Cliveti Minodora - absentă
- Cocrea Olguţa - pentru
- Codîrlă Liviu - pentru
- Constantinescu Anca - absent
- Constantinescu Viorel - pentru
- Corlăţean Titus - pentru
- Coşea Dumitru Gheorghe Mircea - contra
- Crăciunescu Grigore - contra
- Creţu Gabriela - pentru
- Cutean Vasile Emilian - pentru
- Dan Iosif - pentru
- Diaconescu Marin - pentru
- Diaconescu Renică - contra
- Dida Corneliu Ioan - pentru
- Dobre Traian - contra
- Dorneanu Valer - pentru
- Dragomir Dumitru - absent
- Dragomir Gheorghe - contra
- Drăguş Radu-Cătălin - contra
- Dreţcanu Doina-Micşunica - pentru
- Dumitrescu Cristian Sorin - pentru
- Dumitrescu Liana - contra
- Dumitrescu Zamfir - pentru
- Dumitriu Dragoş Petre - pentru
- Dumitriu Mihai - pentru
- Dumitru Ion - pentru
- Duşa Mircea - pentru
- Duţu Stelian - contra
- Erdei-Doloczki Istvan - contra
- Eserghep Gelil - absent
- Faina Constantin - contra
- Fârşirotu Vladimir Mircea - absent
- Fenechiu Relu - contra
- Firczak Gheorghe - contra
- Florea Damian - contra
- Fotopolos Sotiris - absent
- Frâncu Emilian Valentin - contra
- Furo Iuliu Ioan - pentru
- Gabor Gheorghe - contra
- Ganţ Ovidiu Victor - contra
- Găleteanu Monalisa - pentru
- Georgescu Filip - pentru
- Gerea Andrei Dominic - contra
- Gheorghe Valeriu - absent
- Gheorghiof Titu Nicolae - contra
- Ghiorghioni Ionesie - contra
- Ghişe Ioan - contra
- Giurescu Ion - pentru
- Giurgiu Mircia - pentru
- Glăvan Ştefan - absent
- Godja Petru - pentru
- Gonţea Ion - împotrivă
- Grigore Dan - absent
- Grosaru Mircea - absent
- Gubandru Aurel - pentru
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Gvozdenovici Slavomir - contra
- Hanganu Romeo Octavian - contra
- Hellvig Eduard Raul - contra
- Hoban Ioan - contra
- Hogea Vlad Gabriel - absent

Mă întorc puţin la domnul Ciucă, care a sosit acum în sală.

- Ciucă Liviu Bogdan - contra
- Hoinaru Marian - contra
- Hrebenciuc Viorel - pentru
- Iacob Ridzi Monica Maria - contra

La Constantinescu Anca, dacă-mi cereţi, mă întorc imediat, cu mare plăcere.

Doamna Anca Constantinescu:

Aţi făcut-o pentru unul?!

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Corect. Am făcut-o pentru domnul Ciucă, trebuie să o fac şi pentru doamna Constantinescu.

- Constantinescu Anca - contra

Sigur, şi pentru domnul Bardan. Dacă dânşii mă solicită, eu zic că aşa este frumos. Am mai fost sancţionat o dată, nu vreau...

- Bardan Cornel Ştefan - contra
- Iancu Iulian - pentru
- Ibram Iusein - contra
- Ifrim Mircea - pentru
- Igaş Traian Constantin - contra
- Ignat Miron - absent
- Iliescu Valentin Adrian - contra
- Ionescu Daniel - pentru
- Iordache Florin - pentru
- Iordache Graţiela Denisa - absentă
- Iriza Marius - pentru
- Iustian Mircea Teodor - contra
- Florina Ruxandra - pentru
- Kelemen Attila Bela Ladislau - contra
- Kelemen Hunor - împotrivă
- Kerekes Károly - contra
- Király Andrei-Gheorghe - contra
- Kónya-Hamar Sandor - contra
- Kovács Attila - contra
- Lakatos Petru - împotrivă
- Lambrino Radu - contra
- Lari-Iorga Leonida - pentru
- Lificiu Petru - absent
- Liga Dănuţ - contra

Aici sunteţi trecut la Grupul Conservator. Să cereţi la secretariat să vă schimbe, vă rog, da? Mulţumesc.

- Longher Ghervazen - contra
- Luchian Ion - contra
- Macaleţi Costică - pentru
- Magheru Paul - absent
- Man Mircea - contra
- Manda Iulian Claudiu - pentru
- Manolescu Oana - contra
- Manta Pantelimon - contra
- Marian Dan Mihai - contra
- Marin Constantin - pentru
- Marinescu Marian-Jean - absent
- Martin Eduard-Stelian - pentru
- Márton Árpád-Francisc - contra
- Maté András-Levente - contra
- Matei Cătălin Lucian - pentru
- Mazăre Alexandru - pentru
- Mătuşa Tudor - absent
- Mălaimare Mihai Adrian - contra
- Mănăstireanu Vladimir Alexandru - pentru
- Mănescu Rareş Şerban - contra
- Mărculeţ Petrescu Mira Anca Victoria - absentă
- Meir Nati - contra
- Merce Ilie - pentru
- Merka Adrian-Miroslav - contra
- Micula Cătălin - contra
- Mihalache Sorin Dan - pentru
- Mihei Andrian-Sirojea - contra
- Mircea Costache - pentru
- Mircovici Niculae - contra
- Mironescu Laurenţiu - contra
- Miroşeanu Liviu Alexandru - contra
- Mitrea Manuela - pentru
- Mitrea Miron Tudor - pentru
- Miuţescu Gheorghe Adrian - contra
- Mînzînă Ion - pentru
- Mocanu Alexandru - contra
- Mocanu Vasile - pentru
- Mocănescu Coloros Dan Constantin - contra
- Mocioalcă Ion - pentru
- Mohora Tudor - pentru
- Moisoiu Adrian - absent

Domnule Dragomir, vreţi să votaţi?

Domnul Dumitru Dragomir:

Prezent.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Cum votaţi, vă rog?

- Dragomir Dumitru - pentru
- Fârşirotu Vladimir Mircea - pentru
- Moldovan Emil Radu - pentru
- Momanu Corneliu - contra
- Motreanu Dan Ştefan - contra
- Movilă Petru - contra
- Munteanu Ioan - pentru
- Muscă Monica Octavia - contra
- Muşetescu Tiberiu-Ovidiu - pentru
- Nassar Rodica - pentru
- Năstase Adrian - pentru
- Nechita Aurel - pentru
- Nedelcu Gabriela - pentru
- Nica Dan - pentru
- Nicolăescu Gheorghe-Eugen - Votat
- Nicolicea Eugen - pentru
- Nicula Vasile Cosmin - pentru
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - pentru
- Nistoran Dorin-Liviu - contra
- Niţă Constantin - pentru
- Niţulescu Teodor - absent
- Nosa Iuliu - pentru
- Oancea Viorel - contra
- Olarean Aurel - contra
- Oltean Ioan - contra
- Olteanu Bogdan - contra
- Oprea Gabriel - pentru
- Ovidenie Costel - contra
- Palăr Ionel - contra
- Pambuccian Varujan - contra
- Pardău Dumitru - contra
- Pascu Bogdan - contra
- Paşcu Ioan Mircea - pentru
- Pavelescu Aurelian - absent
- Paveliu Marian Sorin - contra
- Păun Nicolae - absent
- Moisoiu Adrian - pentru
- Petrea Constantin - contra
- Plumb Rovana - pentru
- Podgorean Radu - pentru
- Ponta Victor-Viorel - pentru
- Pop Claudiu Adrian - pentru
- Popa Cornel - contra
- Popa Daniela - contra

Imediat mă întorc la dumneavoastră, domnule preşedinte.

Domnul Sergiu Andon:

Când consideraţi regulamentar ...

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Nu, am decis să fim mult mai politicoşi secretarii, şi domnul Gheorghiof şi eu, aşa că...

- Andon Sergiu - contra
- Popa Nicolae - contra
- Popeangă Petre - pentru
- Popescu Florin Aurelian - contra
- Popescu Dan Ioan - pentru
- Popescu Ionica Constanţa - contra
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Popp Cosmin Gabriel - contra
- Preda Cezar Florin - contra
- Preda Ion - contra
- Pruteanu Vasile - împotrivă
- Puchianu Ioan Dumitru - contra
- Pupeză Viorel - pentru
- Purceld Octavian-Mircea - pentru
- Puşcaş Vasile - pentru
- Puşcă Mircea Valer - contra
- Puzdrea Dumitru - absent
- Racoceanu Viorel - contra
- Radan Mihai - contra
- Raicu Romeo Marius - contra
- Rădulescu Cristian - contra
- Rogin Marius - contra
- Romanescu Marcel Laurenţiu - contra
- Rus Ioan Aurel - pentru
- Rusu Mihaela Adriana - pentru
- Ruşanu Dan Radu - contra
- Sanda Victor - pentru
- Sandu-Capră Mihai - contra
- Sandu Gabriel - contra
- Sasu Ion - pentru
- Săniuţă Marian Florin - pentru
- Săpunaru Nini - contra
- Sârb Gheorghe - pentru
- Sârbu Daciana Octavia - absentă
- Sârbu Marian - pentru
- Sârbu Mugurel Liviu - pentru
- Scutaru Adrian George - contra
- Semcu Adrian Emanuil - absent
- Seres Dénes - contra
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent
- Sireţeanu Mihail - pentru
- Sóki Béla - contra
- Soporan Vasile Filip - pentru
- Stan Ioan - pentru
- Stan Ion - pentru
- Stanciu Anghel - pentru
- Stănescu Cristian - pentru
- Stănescu Mircea - contra
- Stănişoară Mihai - împotrivă
- Stoica Ion - împotrivă
- Străchinaru Petre - împotrivă
- Strungă Emil - contra
- Székely Levente Csaba - contra
- Ştirbeţ Cornel - contra
- Ştirbu Monica Mihaela - contra
- Ştireanu Octavian - pentru
- Ştiucă Alecsandru - pentru
- Tabără Valeriu - contra
- Tamás Sándor - contra
- Tămagă Constantin - pentru
- Tănăsescu Mihai Nicolae - pentru
- Tărniceru Petru - pentru
- Teodorescu George Alin - pentru
- Timar Liviu - pentru
- Timiş Ioan - pentru
- Todoran Pavel - pentru
- Toma Florentina Marilena - pentru
- Toma Horia-Victor - contra
- Toró Tiberiu - contra
- Tudor Constantin - contra
- Tudor Marcu - pentru
- Tudose Mihai - pentru
- Turcan Raluca - contra
- Ţundrea Ioan - contra
- Uioreanu Horea Dorin - contra
- Ujeniuc Dragoş - contra
- Ungureanu Petre - contra
- Ungureanu Valeriu Alexandru - pentru
- Ursărescu Dorinel - contra
- Vainer Aurel - contra
- Varga Attila - contra
- Vasile Aurelia - pentru
- Vasilescu Lia Olguţa - absentă
- Vălean Adina Ioana - contra
- Văsioiu Horia - contra
- Vâlcov Şandru Marcela Lavinia - absentă
- Vlase Petru Gabriel - pentru
- Vlădoiu Aurel - pentru
- Voicu Cătălin - pentru
- Voicu Mihai Alexandru - a votat contra
- Voinea Florea - pentru
- Zaharia Claudius Mihail - contra
- Zamfir Gabriel Sorin - contra
- Zamfirescu Dan Dumitru - pentru
- Zegrean Augustin - contra
- Zgonea Valeriu Ştefan - pentru
- Buciuta Ştefan - contra
- Becşenescu Dumitru - contra

Am încheiat...

Domnul Miron Tudor Mitrea (din sală):

Citeşte absenţii încă o dată.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

- Almăşan Liviu - contra
- Boagiu Anca-Daniela - absentă
- Bobeanu Răzvan-Petrică - absent
- Borbely Laszlo - absent
- Boureanu Cristian Alexandru - absent
- Brânză William Gabriel - absent
- Cantaragiu Bogdan - absent
- Călian Petru - absent
- Ciontu Corneliu - absent
- Cliveti Minodora - absentă
- Eserghep Gelil - absent
- Fotopolos Sotiris - absent
- Gheorghe Valeriu - absent
- Glăvan Ştefan - absent
- Grigore Dan - absent
- Grosaru Mircea - contra
- Guşă Cozmin Horea - absent
- Hogea Vlad Gabriel - absent
- Ignat Miron - contra
- Iordache Graţiela Denisa - absentă
- Lificiu Petru - absent
- Magheru Paul - absent
- Marinescu Marian-Jean - absent
- Mătuşa Tudor - absent
- Mărculeţ Petrescu Anca Victoria - absent
- Niţulescu Teodor - absent
- Pavelescu Aurelian - absent
- Păun Nicolae - absent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - absent
- Puzdrea Dumitru - absent
- Sârbu Daciana Octavia - absentă
- Semcu Adrian Emanuil - absent
- Severin Adrian - absent
- Silaghi Ovidiu Ioan - absent

Mă întorc la domnul Semcu.

- Semcu Adrian Emanuil - contra
- Vasilescu Lia Olguţa - absentă
- Vâlcov Şandru Marcela Lavinia - absentă

Am terminat şi a doua citire, domnule preşedinte.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Aduceţi-mi, vă rog, lista.

Domnul Victor-Viorel Ponta:

Îmi cer scuze.

- Vasilescu Lia Olguţa - pentru

Acum vă aduc lista.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Rog secretarii să numere voturile exprimate.

Stimaţi colegi,

S-a încheiat numărătoarea voturilor. Rezultatul final: pentru moţiune au votat 135 de deputaţi, împotriva moţiunii au votat 163 deputaţi. Deci, moţiunea a fost respinsă. (Aplauze)

Declar închisă prima parte a şedinţei noastre de astăzi. Reluăm lucrările la ora 15,00, cu voturile finale.