Dezbateri parlamentare

Domnul Bogdan Olteanu:

În deschiderea lucrărilor, conform deciziei Birourilor permanente reunite, voi da cuvântul reprezentantului Guvernului, primul-ministru Călin Popescu-Tăriceanu, pentru a prezenta poziţia guvernului şi rezultatul întâlnirii Consiliului pentru Afaceri Generale al miniştrilor de externe, care s-a desfăşurat astăzi la Bruxelles.

Vă rog, domnule prim-ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu (prim-ministru Guvernului României):

Domnilor preşedinţi ai Camerelor reunite,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aşadar, astăzi, la Bruxelles, în cursul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Generale, ministrul de externe, în baza mandatului primit, a convenit, împreună cu partenerii noştri europeni, o abordare comună privind noua situaţie creată după Declaraţia de ieri de la Priştina.

Poziţia României a fost şi a rămas clară, în privinţa declarării unilaterale de către Priştina a independenţei, şi anume: "România nu va recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, anunţată în ziua de 17 februarie". (Aplauze puternice.)

Dincolo de această afirmaţie pe care o argumentăm în plan diplomatic, consider necesar să prezint câteva precizări cu privire la modul în care ne-am îndeplinit mandatul în cadrul discuţiilor cu partenerii noştri din Uniunea Europeană.

Astfel, putem spune că preocupările şi poziţiile româneşti se vor regăsi pe deplin în poziţia comună ce urmează a fi exprimată în numele Uniunii Europene.

Sunt cunoscute principiile care au stat la baza poziţiei cu care Ministerul de Externe a fost mandatat să acţioneze în plan diplomatic în problema Kosovo. Această poziţie porneşte de la un fundament solid al aplicării dreptului internaţional, dar şi de la platforma de acţiune consecventă a României în plan regional.

Ştiţi prea bine, distinşi membri ai Parlamentului, că aceste fundamente au consolidat de-a lungul timpului credibilitatea şi robusteţea politicii externe a României.

Dincolo de ceea ce ne desparte în politica de partid, a existat şi există o conduită pe care toţi oamenii politici din România au adoptat-o atunci când este vorba despre interesul naţional, despre interesele României ca parte a marii familii europene.

Însuşi Parlamentul României a încurajat Guvernul să acţioneze în conformitate cu exigenţele pe care Constituţia României le impune în privinţa promovării şi apărării intereselor României ca stat european.

Din acest punct de vedere, ca prim-ministru, reafirm şi cu această ocazie că România are o conduită coerentă, că toate instituţiile statului acţionează în aceeaşi direcţie şi cu aceeaşi responsabilitate pentru ca ceea ce este mai bine pentru România, pentru români, să fie soluţia la problemele pe care le avem de parcurs împreună.

Poziţia României în problema Kosovo este un exemplu concludent în acest sens.

Prin adoptarea astăzi, şi de către Parlament, a unei poziţii deplin convergente cu cea exprimată de preşedintele României şi de către Guvern, demonstrăm cu claritate soliditatea funcţionării democraţiei româneşti, a instituţiilor statului nostru.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Considerăm că atât demersurile efectuate anterior dezbaterii de astăzi de la Bruxelles, cât şi modul în care au decurs lucrările Consiliului pentru Afaceri Generale, au permis ca preocupările şi poziţiile României în problema Kosovo să fie corect reprezentate şi promovate, respectând interesele noastre naţionale, precum şi interesul României de a promova şi consolida solidaritatea europeană.

Putem spune că mandatul convenit la nivel politic în România a fost pe deplin respectat, iar rezultatul de astăzi va fi în continuare linie de conduită în politica noastră externă pe acest subiect.

Mă voi referi foarte pe scurt la ceea ce se regăseşte ca poziţie comună a Uniunii Europene şi care a reprezentat mandat pentru reprezentanţii noştri.

Astfel, se recunoaşte dreptul suveran al fiecărui stat membru al Uniunii Europene de a se raporta individual - conform propriilor reguli naţionale şi a practicii internaţionale - la Declaraţia de independenţă de la Priştina. Ca urmare, nu se impune o conduită comună în privinţa recunoaşterii statutului autoproclamat.

De asemenea, referirile la entitatea Kosovo, din poziţia comună a Uniunii Europene, nu evocă statutul autoproclamat în data de 17 februarie anul curent.

Aşa cum am mai subliniat, reiterăm faptul că situaţia provinciei Kosovo, precum şi recentul demers al autorităţilor de la Priştina nu pot fi interpretate ca sugerând existenţa în dreptul internaţional a unor drepturi colective pentru minorităţile naţionale sau a unui drept la autodeterminare sau secesiune al acestora.

România consideră că dosarul Kosovo are o natură particulară şi nu poate fi consacrat ca precedent în soluţionarea altor cazuri. Este important de subliniat acest fapt, mai ales în contextul în care poziţia comună a Uniunii Europene reiterează respectul pentru principiile Cartei O.N.U. şi a Documentului final de la Helsinki, a principiilor suveranităţii şi integrităţii teritoriale şi a tuturor rezoluţiilor relevante ale Consiliului de Securitate.

Mai mult decât atât, acest caz nu este recunoscut ca un precedent în dreptul şi practica internaţională, iar acest lucru trebuie să fie înţeles şi respectat întru totul.

Nicio rătăcire politicianistă şi niciun motiv inventat peste noapte nu pot şi nu vor fi recunoscute ca generând similitudini faţă de un precedent. Repet şi nu vom conteni să afirmăm cu energie acest lucru: Acesta nu este şi nu va fi un precedent! (Aplauze puternice.)

Ca urmare, orice tentaţii de a face paralele sau trimiteri geografice către alte zone ale Europei sunt fără valoare şi sunt rupte de realitatea şi identitatea Europei. cu atât mai puţin nu există niciun temei pentru a ne gândi în vreun fel la similitudini cu România, ca stat unitar, iar acest lucru vreau să fie bine înţeles de toţi cetăţenii României! (Aplauze puternice.)

Consiliul miniştrilor de externe de astăzi subliniază cu fermitate necesitatea de a se respecta întru totul principiile democraţiei şi egalităţii între toţi cetăţenii, precum şi protecţia minorităţilor din Kosovo, inclusiv a minorităţii sârbe.

În acest fel este reflectată încă o dată preocuparea pe care noi am exprimat-o consecvent privind garantarea caracterului multietnic al provinciei, ca şi respectarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi protejarea patrimoniului cultural, istoric şi religios din provincie.

În fine, poziţia comună a Uniunii Europene reflectă preocupările noastre fireşti pentru existenţa şi promovarea unei perspective europene stabile în regiunea Balcanilor de vest, în zona învecinată nouă.

Este în interesul Europei să existe o asemenea poziţie solidară a statelor membre ale Uniunii Europene, este totodată interesul României să aibă o vecinătate stabilă, sigură şi prosperă!

Acest lucru a fost reiterat cu claritate la Consiliul European de iarnă şi se regăseşte, din nou, în poziţia comună ce va fi exprimată astăzi la nivel european.

Suntem convinşi de vocaţia europeană a Serbiei, şi avem, ca vecini apropiaţi, toată disponibilitatea de a încuraja şi sprijini apropierea sa de Uniunea Europeană.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

analizând evoluţiile în privinţa dosarului Kosovo, ne exprimăm regretul că părţile direct interesate nu au reuşit, prin negocieri directe, să ajungă la o soluţie care să răspundă în mod echitabil intereselor fiecăreia dintre acestea, care să fie unanim acceptată la nivelul comunităţii internaţionale şi în conformitate cu normele de drept internaţional.

Astfel, în situaţia actuală, apreciem că nu sunt întrunite condiţiile pentru recunoaşterea independenţei proclamate de către autorităţile de la Priştina.

România va continua să acţioneze cu responsabilitate în calitatea sa de membru al Uniunii Europene şi al NATO, aflat în imediata vecinătate a regiunii Balcanilor, pentru asigurarea stabilităţii şi securităţii acestei regiuni, precum şi pentru concretizarea destinului său european.

Vă mulţumesc. (Aplauze puternice).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc, domnule prim-ministru.

Luăm act de această informare şi de poziţia Guvernului.