Dezbateri parlamentare

Doamna Roberta Alma Anastase:

La primul punct din ordinea de zi este înscrisă scrisoarea Preşedintelui României referitoare la consultarea Parlamentului cu privire la organizarea, odată cu alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, a unui referendum naţional cu privire la probleme de interes naţional.

Vă propunem următoarea procedură: prezentarea scrisorii, prezentarea avizului comun al celor două Comisii juridice, timpul alocat fiind de 10 minute, dezbateri din partea grupurilor parlamentare, câte cinci minute alocate fiecărui grup parlamentar, şi prezentarea unui Proiect de hotărâre a Parlamentului cu privire la solicitarea Preşedintelui României.

Sunt observaţii în ceea ce priveşte procedura?

Dacă nu sunt observaţii, supun votului dumneavoastră această procedură.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere.

Cu majoritate de voturi, această procedură a fost aprobată.

Îl rog pe domnul secretar Pardău să citească scrisoarea adresată Parlamentului de către domnul preşedinte Traian Băsescu.

Domnul Dumitru Pardău:

"Stimate domnule preşedinte al Senatului, Stimată doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor, În temeiul dispoziţiilor art. 90 din Constituţia României şi al dispoziţiilor art. 2 şi art. 11 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, doresc să solicit poporului să-şi exprime prin referendum voinţa suverană cu privire la următoarele probleme de interes naţional:

1. Trecerea la un parlament unicameral.
2. Reducerea numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300 de parlamentari.

Având în vedere dispoziţiile legale menţionate, doresc să consult Parlamentul cu privire la organizarea, odată cu alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, a unui referendum naţional cu privire la problemele sus-menţionate.

Cu întreaga consideraţie, Preşedintele României, Traian Băsescu." (Aplauze în sală.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Vă mulţumesc.

Îi rog pe secretarii de şedinţă să înceapă cronometrarea timpului.

Îi ofer cuvântul domnului senator Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din cadrul Senatului României, pentru a prezenta raportul comun al comisiilor.

Domnule senator, vă rog.

Domnul Toni Greblă:

Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule preşedinte al Senatului, Stimaţi colegi, Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au solicitat Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări din cadrul Senatului şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi din cadrul Camerei Deputaţilor să întocmească un aviz comun vizând scrisoarea Preşedintelui României referitoare la consultarea Parlamentului cu privire la organizarea, odată cu alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, a unui referendum naţional cu privire la probleme de interes naţional.

Problemele de interes naţional invocate în scrisoare, pentru care se propune organizarea unui referendum, sunt: trecerea la un parlament unicameral, reducerea numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300 de parlamentari.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor şi Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului, întrunite în şedinţă comună în data de 14 octombrie 2009, au analizat materialele prezentate, respectiv hotărârea Birourilor permanente reunite, scrisoarea Preşedintelui României şi stenograma şedinţei comune a Birourilor permanente reunite.

Comisiile juridice au hotărât, cu 18 voturi pentru şi 12 voturi împotrivă, să înainteze Birourilor permanente reunite un aviz comun negativ vizând scrisoarea Preşedintelui României referitoare la organizarea, odată cu alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, a unui referendum naţional cu privire la probleme de interes naţional.

Motivarea acestui aviz este sintetizată în anexa nr. 1 care cuprinde opinia pro şi opinia contra şi, de asemenea, în anexa nr. 2 este redată stenograma şedinţei comune a celor două comisii juridice.

Cele două anexe fac parte integrantă din avizul comun negativ, care a fost semnat de domnul deputat Daniel Buda, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, şi de domnul senator Toni Greblă, preşedintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări a Senatului.

Motivarea avizului comun negativ. (Strigăte în sală.)

Din studierea textelor Constituţiei, a Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi a altor acte normative incidente, se poate constata faptul că astăzi, în România, nu poate fi organizat un referendum, pentru că mai multe articole ale Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului au fost declarate neconstituţionale, nemaifiind astăzi în vigoare.

Tocmai de aceea, Guvernul a trimis Parlamentului, acum 10 zile, o ordonanţă de urgenţă prin care suplinea astfel de lipsuri în legislaţia cu privire la organizarea referendumului.

Senatul României a respins proiectul de ordonanţă de urgenţă a Guvernului, cu mai multe motivaţii, una fiind legată de faptul că ordonanţa de urgenţă a Guvernului este vădit neconstituţională.

Potrivit art. 115 alin. (6) din Constituţia României, ordonanţe de urgenţă ale Guvernului nu pot fi adoptate, printre altele, în domeniul drepturilor electorale.

Probabil şi Camera Deputaţilor va respinge ordonanţa de urgenţă a Guvernului.

Pe de altă parte, Comisia de la Veneţia recomandă, după adoptarea, respectiv modificarea Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care trebuie făcută prin lege organică, să treacă cel puţin un an până când se organizează un referendum.

Aceasta pentru că legea nu trebuie modificată în funcţie de circumstanţe speciale sau personale care să determine o anumită procedură de desfăşurare a referendumului în funcţie de interese imediate.

În condiţiile în care legislaţia României nu respectă prevederile Comisiei de la Veneţia, după ce se desfăşoară campania electorală - probabil în cursul anului viitor -, trebuie găsit un alt moment în care să putem, eventual, consulta populaţia, cu menţiunea că legislaţia actuală necorelată cu dreptul european în materie nu permite organizarea unui referendum.

Motivarea împotriva avizului comun.

Dispoziţiile art. 12 din Legea nr. 3/2000, cu modificările şi completările ulterioare...

Decizia Curţii Constituţionale nr. 567/2006, publicată în Monitorul Oficial al României din 11 iulie 2006, a declarat neconstituţionale dispoziţiile art. 12, întrucât ar fi îngrădit dreptul Preşedintelui României în ceea ce priveşte interesul naţional şi l-ar fi limitat la cele şapte domenii care au fost prevăzute în mod expres la acel moment.

Pe cale de consecinţă, din punct de vedere al încadrării acestui referendum în categoria problemelor de interes naţional, nu ar exista păreri contrare.

În ceea ce priveşte invocarea unui vid legislativ în domeniul organizării referendumului odată cu alegerea Preşedintelui României, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 a completat acest vid legislativ, iar o eventuală neconstituţionalitate a acestei ordonanţe nu poate fi invocată atâta timp cât nu există o decizie a Curţii Constituţionale în acest sens.

Referitor la dispoziţiile art. 150 şi 151, care au fost invocate, acestea sunt cuprinse în titlul VII al Constituţiei României şi reglementează, practic, procedura de revizuire a Constituţiei.

Revizuirea Constituţiei reprezintă un capitol separat de ceea ce a solicitat Preşedintele României.

După ce se iniţiază procedura de revizuire, vor fi avute în vedere dispoziţiile art. 151 şi 152, care reglementează modul de revizuire efectiv şi limitele acestei revizuiri.

Pe de altă parte, întreaga dezbatere s-a purtat în jurul celor două întrebări cuprinse în scrisoarea adresată Parlamentului.

Parlamentul nu trebuie să hotărască dacă suntem de acord sau nu cu trecerea la Parlament unicameral - acest aspect fiind un deziderat al partidelor -, ci trebuie să stabilească dacă Preşedintele României poate să organizeze un referendum.

Faţă de cele prezentate mai sus, punctul de vedere al Grupurilor parlamentare ale PD-L este pentru un aviz favorabil şi, pe cale de consecinţă, au votat împotriva avizului negativ adoptat, însă, cu majoritatea membrilor Comisiilor juridice reunite.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Intrăm în dezbaterea generală susţinută de grupurile parlamentare.

Sunt intervenţii din partea Grupurilor parlamentare ale PD-L?

Domnule deputat Ioan Oltean, vă rog.

Domnul Ioan Oltean:

Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Participăm astăzi la o şedinţă care, din capul locului, în opinia noastră, se dovedeşte a fi una prin care Preşedintele României este împiedicat în a-şi exercita una dintre atribuţiile esenţiale pe care i le conferă Constituţia României.

Am observat această dorinţă a opoziţiei nedemocratice încă din şedinţa Birourilor permanente reunite ale celor două Camere ale Parlamentului, care, în mod totalmente neregulamentar, au trimis solicitarea Preşedintelui României Comisiilor juridice, pentru a o cenzura.

În opinia mea, stimaţi colegi, art. 90 din Constituţia României dă Preşedintelui României, în exclusivitate, dreptul de a solicita avizul celor două Camere pentru a consulta poporul să se exprime prin referendum în ceea ce priveşte probleme de interes naţional.

Încercarea Parlamentului României sau a unei părţi importante din Parlamentul României de a împiedica exercitarea acestui drept se dovedeşte, din capul locului, totalmente nedemocratică, se dovedeşte a fi o încercare de încălcare premeditată a prevederilor Legii nr. 3/2000 - Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului şi, în special, a prevederilor constituţionale.

Doamnelor şi domnilor colegi, Motivaţiile pe care majoritatea membrilor Comisiilor juridice le-a prezentat în ceea ce priveşte avizul negativ la solicitarea Preşedintelui României pentru consultarea poporului referitoare la organizarea referendumului pe două teme extrem de importante, şi anume trecerea la un parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari la 300, mi se par totalmente nefondate şi cu încălcarea, repet, a prevederilor constituţionale.

Vidul legislativ care este invocat, doamnelor şi domnilor colegi, ca urmare a declarării neconstituţionale a unor prevederi din Legea privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, a fost acoperit în totalitate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009, pe care Guvernul Boc a adoptat-o.

A invoca, în motivare, că această ordonanţă de urgenţă a Guvernului este neconstituţională, atâta timp cât nu a fost trecută prin cele două Camere şi atâta timp cât Curtea Constituţională, singura instituţie competentă să se pronunţe în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea, nu s-a pronunţat, este o motivaţie pe care un jurist nu poate să o facă sub nicio formă.

Îmi exprim regretul că un distins jurist ca domnul senator Toni Greblă poate să motiveze în felul acesta.

Din punctul nostru de vedere, stimaţi colegi, nu există niciun fel de element care să împiedice organizarea referendumului, iar avizul pe care astăzi Senatul şi Camera Deputaţilor, în şedinţă comună, o să-l dea este, în ultimă instanţă, doar consultativ şi el.

Cu certitudine, nu-l va împiedica pe Preşedintele României să organizeze referendumul.

Ce este regretabil însă - şi o spun în totală cunoştinţă de cauză şi cu maximă responsabilitate -, este această încercare totalmente nedemocratică de a-l bloca pe Preşedintele României în a-şi exercita atribuţiile pe care normele constituţionale i le conferă în mod absolut incontestabil.

Grupurile parlamentare ale PD-L se pronunţă, fără niciun fel de reţinere, în favoarea unui aviz favorabil din partea Parlamentului, apreciind că tema pe care Preşedintele României o pune în dezbaterea populaţiei este o temă de interes naţional, că această temă nu deschide drumul revizuirii Constituţiei, că revizuirea Constituţiei se tratează într-un capitol distinct, care nu poate fi confundat, că revizuirea Constituţiei este, într-adevăr, un atribut şi al Preşedintelui României, la cererea expresă a Guvernului, ceea ce nu este cazul în acest moment.

Solicitarea Preşedintelui României se referă doar la două chestiuni punctuale, pe care le-am amintit şi care, sigur, stârnesc nemulţumirea multor parlamentari, dar poporul este singurul care se poate pronunţa în privinţa aceasta. (Rumoare în sală.)

Grupurile parlamentare ale PD-L susţin avizul favorabil în privinţa solicitării Preşedintelui României şi, evident, vor vota într-o asemenea direcţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze în sală.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Aţi epuizat timpul alocat Grupurilor parlamentare ale PD-L.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Alianţei politice PSD+PC, îi ofer cuvântul domnului deputat Victor Ponta.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Victor Viorel Ponta:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Încerc să nu vă reţin foarte mult.

Vreau doar să reamintesc faptul că ideea unui parlament unicameral şi a unui număr corespunzător de parlamentari nu este o idee nouă, este o idee mai veche, care a fost susţinută de PSD încă din anul 2005.

Singurul lucru important este dacă un subiect important de acest gen vrem să-l tratăm serios sau vrem să-l tratăm neserios.

Nu este nevoie să fii jurist, este suficient să fii parlamentar, cum sunteţi toţi cei prezenţi, ca să ştiţi că modificarea Constituţiei se poate face doar în procedura prevăzută de Constituţie, şi anume trebuie să formăm, actualii parlamentari, acea comisie care să facă propunerile plenului reunit să fie votate de plenul reunit şi, după aceea, să mergem la referendum.

Orice alt demers anterior, intermediar nu are nicio valoare, ci poate, eventual, să încurce o asemenea modificare.

Vreau să vă reamintesc faptul că, dacă vrem cu adevărat să avem Parlament unicameral sau un număr mai mic sau mai mare de parlamentari, trebuie să mergem pe calea constituţională.

În măsura în care referendumul propus de Preşedintele României intervine în procesul electoral, dincolo de faptul că este împotriva recomandărilor la nivel european, nu-şi produce niciun efect juridic, poate avea doar un efect politic, acela de a ne concentra pe altceva decât pe alegerea preşedintelui.

Vreau să facem acest demers la modul cel mai serios.

Sunt convins că de la anul, alături de colegii din PD-L şi de ceilalţi colegi din celelalte grupuri parlamentare, vom vedea dacă Uniunea Europeană ne cere, cu adevărat, să avem un Parlament bicameral, cu o Cameră superioară a regiunilor şi o Cameră inferioară a celor aleşi direct de către popor, şi vreau să cred că pe 22 noiembrie 2009 şi pe 6 decembrie 2009 o să avem alegeri pentru preşedinte, şi nu alte demersuri electorale care nu pot decât să ne ducă dincolo de subiectul pe care voiam să-l supunem votului poporului, şi anume alegerea unui nou preşedinte.

Vă reamintesc, ca ministru pentru relaţia cu Parlamentul, alături de ministrul administraţiei şi internelor, am dat aviz negativ ordonanţei de urgenţă adoptate de Guvern, în primul rând pentru că era neconstituţională - nu se poate interveni prin ordonanţe de urgenţă ale Guvernului în acest domeniu - şi, în al doilea rând, pentru că era neoportună.

Din ambele motive, în ultima şedinţă de Guvern la care am participat ca membri ai Guvernului, ne-am făcut datoria faţă de Constituţie şi faţă de obligaţia noastră profesională de a acţiona corect.

Nu cred că putem să punem în campania electorală, ca subiect de campanie electorală, un subiect atât de serios, motiv pentru care îmi doresc, alături de dumneavoastră, ca în 2010 să avem o asemenea dezbatere, să respectăm Constituţia şi, dacă îndeplinim toate procedurile parlamentare, să avem o asemenea schimbare.

Restul, temele de campanie electorală ale domnului Băsescu şi ale PD-L, cred că este cazul să fie prezentate ca teme de campanie electorală.

Sunt convins, colegul meu - un jurist eminent şi un fotbalist de marcă - a înţeles toate argumentele mele.

Vă mulţumesc.

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi eu vă mulţumesc.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, îi ofer cuvântul domnului deputat Călin Popescu-Tăriceanu.

Aveţi cuvântul, vă rog.

Domnul Călin Constantin Anton Popescu-Tăriceanu:

Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor, Domnule preşedinte al Senatului, Stimaţi colegi parlamentari, Cred că este necesar, în acest moment important, de spus câteva cuvinte despre acest demers inedit al preşedintelui, acela de a organiza un referendum consultativ.

Două sunt lucrurile care cred că se conturează cu suficientă claritate pentru a fi menţionate aici.

Avem de-a face, în primul rând, cu o şmecherie politică... (Discuţii în sală.)

Vă mulţumesc, domnule deputat Duvăz, pentru faptul că ne gândim la acelaşi lucru.

..., o frumoasă şmecherie politică prin care preşedintele, cu simţul lui extraordinar de dezvoltat de a sesiza ce doreşte poporul, vrea să facă un transfer de simpatie şi de popularitate de la această temă către Domnia Sa, cu prilejul alegerilor prezidenţiale, pentru a adăuga câteva procente în plus.

Sigur că preşedintele poate să facă acest lucru, dacă dovedeşte aceeaşi atitudine constantă de desconsiderare a momentelor politice importante şi a instituţiilor statului, cum este şi Parlamentul.

În al doilea rând - dacă vreţi, stăm să discutăm problema pe fond -, cred că problema unui parlament unicameral sau bicameral este atât de importantă, încât ar fi meritat o reală dezbatere publică, cu argumente solide, şi nu cu cele populiste.

S-ar putea ca, dacă mergem pe argumente de genul celor care au fost invocate - "pentru că aşa doreşte poporul" -, să ne trezim într-o zi că poporul doreşte o ţară fără Parlament.

Şi, atunci, am să vă întreb, domnilor de la PD-L, ce facem?

Poate daţi această justificare, pentru că ar fi foarte interesantă: să construim o democraţie originală, fără Parlament.

De fapt, modelul politic către care dumneavoastră, cei de la PD-L şi preşedintele dumneavoastră, împingeţi tot timpul evoluţia României, împingeţi o viitoare arhitectură instituţională, este acela cu o Preşedinţie mare şi extrem de vizibilă şi cu un Parlament mititel, mititel de tot.

Dacă am să mă uit pe harta lumii, o să văd la est de noi, în fostele republici sovietice, inclusiv în Rusia, acest model:

un preşedinte mare, atotputernic, şi un parlament care nu are niciun fel de importanţă, are un rol pur decorativ.

Dacă mă voi uita spre vest, în Uniunea Europeană, ce am să văd?

Fie am să văd republici parlamentare, fie monarhii constituţionale în care aşa-numitul şef al statului are un rol simbolic şi un parlament bine constituit, solid, dezvoltat ca reală tribună de dezbatere politică şi publică.

Poate acest lucru ar trebui să vă dea de gândit un pic.

Prin urmare, punctul de vedere al Partidului Naţional Liberal - am să vi-l spun, că am militat cu toţii începând din 1990 - este pentru un sistem bicameral.

Putem accepta o discuţie, dacă vreţi să aduceţi acest argument în dezbaterea costurilor de reducere a numărului de parlamentari, şi, în acest sens, vă pot anunţa că vom depune o iniţiativă legislativă pentru reducerea numărului de parlamentari la 300, în aşa fel încât acest motiv, care a fost invocat adesea, să nu mai existe, cel al costurilor excesive legate de funcţionarea Parlamentului, însă problema pe fond rămâne aceeaşi.

Pe lângă problema pe fond pe care am menţionat-o, trebuie să mă refer şi la o serie de chestiuni de ordin constituţional, care nu au fost respectate în demersul preşedintelui şi care ne obligă, de asemenea, să nu putem accepta organizarea unui referendum simultan cu alegerile prezidenţiale.

De aceea, votul nostru va fi unul negativ, împotriva unui aviz de organizare a referendumului pentru consultarea cetăţenilor pe tema revizuirii Constituţiei.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Grupurile parlamentare ale PNL şi-au epuizat timpul.

Grupurilor parlamentare ale Alianţei politice PSD+PC le-a rămas un minut.

Îl invit la cuvânt pe reprezentantul Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnul Cseke Attila Zoltán:

Mulţumesc.

Doamnă preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule preşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vreau să vă spun de la bun început că UDMR nu este împotriva declanşării unei dezbateri politice pe tema sistemului unicameralismului sau bicameralismului în România, precum şi împotriva numărului de parlamentari.

O dezbatere serioasă, profesională, cu păreri şi argumente pro şi contra este nu numai de dorit, dar şi binevenită în această materie.

De altfel, noi credem în continuare în sistemul bicameral, cu o mai bună partajare şi stabilire a atribuţiilor celor două Camere ale Parlamentului.

Aş lăsa la o parte faptul că prima întrebare pe care doreşte Preşedintele României să o adreseze cetăţenilor cu drept de vot din această ţară, trecerea la un parlament unicameral, este o problematică esenţială, este supusă revizuirii Constituţiei şi nu poate fi tranşată în niciun fel printr-un referendum, iar cea de-a doua întrebare, sigur, este supusă necesităţii unei modificări legislative şi m-aş referi, însă, strict la nişte chestiuni de ordin practic, aş putea spune chiar tehnic, ce trebuie nu numai lămurite, dar şi puse în practică de către actualul Executiv.

Trebuie să recunosc că m-am inspirat, de această dată, dintr-un act normativ elaborat de Guvernul Boc şi îi mulţumesc pentru acest lucru.

După cum ştiţi, Executivul a modificat legislaţia aplicabilă referendumului prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009, instituind mai multe reglementări noi, printre care şi obligaţia Parlamentului de a-şi exprima punctul de vedere asupra referendumului iniţiat de Preşedintele României în termen de 20 de zile calendaristice de la solicitarea acestuia.

S-a invocat de către Executiv, pentru instituirea acestui termen, documentul Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept, cunoscută sub denumirea de Comisia de la Veneţia, intitulat "Liniile directoare cu privire la organizarea referendumului".

Sigur, Executivul a citit doar ceea ce a dorit să culeagă din acest document şi nu a dorit să observe reglementarea care prevede stabilitatea legislaţiei în materie de referendum, necesitatea ca aceasta să nu fie modificată cel puţin un an înainte de referendum.

Sper, totuşi, că guvernanţii l-au citit până la capăt şi au înţeles ce obligaţii au, dacă tot transpunem acest document, de fapt ce trebuie să facă Executivul pe baza acestui document, invocat chiar de el, dar netranspus decât în foarte mică măsură în legislaţie.

Conform punctului 3.1 din acest document, trebuie întocmit un raport explicativ, neutru, asupra necesităţii sau nu a parlamentului unicameral şi a reducerii numărului de parlamentari la maximum 300, trebuie cerut punctul de vedere al Legislativului pe acest aspect, dar şi punctul de vedere al altor instituţii publice şi private, cum ar fi Avocatul Poporului, al persoanelor fizice, inclusiv cele care au păreri opuse, trebuie tradus acest raport în 20 de limbi, câte minorităţi naţionale recunoscute avem în România, trebuie publicat în Monitorul Oficial al României şi trebuie expediat direct tuturor cetăţenilor, astfel încât aceştia să îl primească cu suficient timp înaintea datei referendumului.

Dacă tot a invocat acest document pentru a umili Parlamentul, prin emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2009 Guvernul României are obligaţia de a transpune toate reglementările cu caracter tehnic propuse de Comisia de la Veneţia, astfel încât să fie asigurată informarea corectă a cetăţenilor cu drept de vot asupra problemei supuse consultării prin referendumul dorit de Preşedintele României.

Altfel, toată problematica referendumului nu este decât o încercare abilă, dar neconstituţională de a evita adevăratele probleme şi întrebări ale societăţii.

Vom susţine avizul comun al celor două Comisii juridice, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Timpul alocat Grupurilor parlamentare ale UDMR s-a epuizat.

Dau cuvântul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Niculae Mircovici:

Doamnelor şi domnilor, Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale este de acord cu punctul de vedere exprimat în raportul celor două comisii şi va vota în consecinţă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

Şi noi vă mulţumim. Are cuvântul doamna deputat Aura Vasile.

Doamna Aurelia Vasile:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Într-un minut vreau să spun că Grupurile parlamentare ale Alianţei politice PSD+PC ţin cont de solicitarea preşedintelui, care nu este constituţională.

Suntem întru totul de acord cu ceea ce domnul Mircea Geoană, preşedintele Senatului, a spus, că micşorarea numărului de parlamentari este un lucru bun, benefic, iar cu această solicitare am fi de acord, dar nu suntem de acord, nicicum ca cineva să intre cu bocancii cu blacheuri în Constituţie.

Deci vom vota împotrivă. (Discuţii în sală. Aplauze.)

Doamna Roberta Alma Anastase:

În ceea ce priveşte Proiectul de hotărâre privind solicitarea Preşedintelui României referitoare la organizarea unui referendum naţional consultativ, odată cu alegerile prezidenţiale din anul 2009, cu privire la trecerea la un parlament unicameral şi reducerea numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300 de parlamentari, draftul pregătit de cele două secretariate tehnice cuprinde un singur articol care se va construi, de fapt, în funcţie de votul pe care dumneavoastră îl daţi.

În acest articol unic se spune: "Parlamentul României avizează negativ sau pozitiv iniţierea de către Preşedintele României a unui referendum naţional consultativ, odată cu alegerile prezidenţiale din anul 2009, cu privire la trecerea la un parlament unicameral şi reducerea numărului membrilor Parlamentului României la maximum 300".

Acesta este, practic, proiectul de hotărâre.

Îl construim împreună, în funcţie de rezultatul votului.

Prin urmare, supun votului dumneavoastră dacă sunteţi de acord pentru a aviza favorabil...

Domnule deputat Márton Árpád Francisc, aveţi cuvântul pe procedură... (Rumoare în sală.) ".., pornind de la raportul comisiei.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Doamna preşedinte, Conform Regulamentului şedinţelor comune ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, care se completează cu Regulamentele celor două Camere, întotdeauna se supune votului raportul comisiei.

Dacă raportul nu trece, atunci se supun votului celelalte propuneri.

Doamna Roberta Alma Anastase:

În regulă.

Supun votului dumneavoastră raportul.

Domnilor secretari, vă rog să număraţi.

Voturi pentru? 233.

Voturi împotrivă? 131.

Abţineri? O abţinere.

Pentru că în urma votului s-au obţinut 233 de voturi pentru, 131 de voturi împotrivă şi o abţinere, în proiectul de hotărâre se va preciza că această solicitare are un aviz negativ. (Aplauze.)