Dezbateri parlamentare

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Intrăm în ordinea de zi.

La primul punct al ordinii de zi avem Scrisoarea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, referitoare la consultarea Parlamentului cu privire la organizarea unui referendum naţional vizând probleme de interes naţional. Conform art. 90, dacă nu mă înşel, din Constituţia României.

Avizul comun al Comisiilor juridice din Camera Deputaţilor şi Senat şi proiectul de hotărâre.

Domnule preşedinte Bogdan Ciucă, dumneavoastră citiţi, da?

O să vă rog frumos să luaţi cuvântul.

Domnul Liviu-Bogdan Ciucă:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Avizul comun al celor două Comisii juridice, de la Camera Deputaţilor şi Senat:

Birourile permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au solicitat Comisiilor juridice un aviz comun şi Proiect de hotărâre vizând Scrisoarea domnului preşedinte Traian Băsescu referitoare la organizarea unui referendum naţional.

Comisiile juridice s-au pronunţat asupra legalităţii acestui aviz. În raport, sunt prevăzute şi considerentele pe care grupurile parlamentare reprezentate în comisii au ţinut să le precizeze.

În concluzie, Comisiile juridice reunite au hotărât, cu majoritate de voturi pentru, 3 voturi împotrivă şi 3 abţineri, să înainteze Birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului un aviz favorabil cu privire la Scrisoarea Preşedintelui României referitoare la organizarea unui referendum naţional şi să anexeze un proiect de hotărâre.

Vă mulţumim foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Sunt obiecţii, comentarii? Liderii grupurilor parlamentare.

Domnule senator, numai o secundă.

Domnule senator, aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Grupul parlamentar al PNL.

Deci, din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi, e o chestiune de procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, nu, nu, lăsaţi-mă. Discutăm despre grupurile parlamentare.

Domnul Ioan Ghişe:

Staţi puţin, e o chestiune de procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Pe procedură?

Domnul Ioan Ghişe:

Da. Decizia Curţii Constituţionale nr. 779 din...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să invocaţi articolul din procedură, nu decizia Curţii Constituţionale. Eu nu pot să conduc şedinţele după deciziile Curţii Constituţionale. Articolul. V-am dat cuvântul, dar daţi-mi, din Regulamentul şedinţelor comune, articolul pe procedură.

(Domnul preşedinte Valeriu Ştefan Zgonea întrerupe microfonul de la tribună.)

Domnul Ioan Ghişe:

Dacă nu ştiţi Regulamentul, nu mai staţi acolo.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O să stau cât timp sunt ales.

Domnul Ioan Ghişe:

Lăsaţi-mă să vorbesc, domnule preşedinte.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, daţi-mi...

Domnul Ioan Ghişe:

Nu vin aici să vă citesc Regulamentul. Vă rog să-mi daţi cuvântul pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă dau cuvântul. Daţi-mi articolul din Regulamentul şedinţelor comune pe care pot să vă dau cuvântul.

Domnul Ioan Ghişe:

Articolul X. Nu ştiţi să citiţi Regulamentul?

Lăsaţi-mă să vorbesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu vă rog frumos să reveniţi la ordine şi să nu fiţi nervos. O să vă dau cuvântul pe procedură, dacă îmi spuneţi articolul.

Domnul Ioan Ghişe:

Daţi-mi voie să vorbesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul pe procedură. Daţi-mi articolul din Regulament.

Domnul Ioan Ghişe:

Păi, pe procedură, permiteţi-mi să vorbesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator,

Regulamentul şedinţelor comune este unul singur. Deputatul intervine, prezintă articolul din Regulamentul şedinţelor comune sau din Regulamentul Senatului, conform ultimului articol din Regulamentul şedinţelor comune, şi eu vă dau cuvântul. Asta este singura mea rugăminte, în rest...

Nu faceţi figura asta de nervos la mine şi îmi spuneţi că stau cât trebuie... este o atitudine care nu este conformă cu statutul unui deputat şi al unui senator.

Spuneţi-mi care este articolul şi v-am dat cuvântul. Asta este singura mea rugăminte.

Domnul Ioan Ghişe:

Nu vă supăraţi, domnule preşedinte, dumneavoastră, acum, prin modul cum vă comportaţi, încălcaţi Regulamentul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect.

Domnul Ioan Ghişe:

Daţi-mi voie, vă rog frumos, să vorbesc două minute pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Daţi-mi articolul.

Domnul Ioan Ghişe:

X! (Rumoare în sală)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Din partea grupurilor parlamentare, cine vrea să ia cuvântul?

Domnule senator, când veniţi cu articolul, atunci o să vă dau cuvântul. Voi respecta Regulamentul, aşa cum e scris.

Domnul Ioan Ghişe:

Eu de aici nu plec până nu îmi daţi cuvântul. Şedinţa asta nu poate începe...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Foarte bine.

Din partea grupurilor politice parlamentare, dacă doreşte cineva să ia cuvântul.

Domnul Ioan Ghişe:

Domnule preşedinte, eu de aici nu plec până nu-mi daţi voie, două minute, să vorbesc pe procedură. (Rumoare în sală)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu v-am rugat frumos să vă dau cuvântul, dacă îmi daţi articolul din Regulament. Tot dumneavoastră...

Domnul Ioan Ghişe:

X plus 1.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Foarte bine. Dumneavoastră, ultima dată când aţi luat cuvântul, aţi venit şi aţi cerut acest lucru. Vă rog frumos.

(Replică neinteligibilă din sală a domnului senator Ioan Ghişe)

Dar nu, că şi neprieteneşte tot Regulamentul acela îl respect.

Aveţi două minute pe procedură.

Domnul Ioan Ghişe:

Aveţi Regulamentul în faţă, nu aveţi decât să citiţi capitolul de procedură. Eu nu am venit cu Regulamentul la mine.

Deci permiteţi-mi să vorbesc două minute pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator, eu încalc Regulamentul dacă vă dau cuvântul fără să-mi spuneţi articolul.

Domnul Ioan Ghişe:

Domnule, unde scrie în Regulament obligaţia unui parlamentar de a veni să citească numărul de articol pe procedură când vrea să ia cuvântul pe procedură?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Acolo unde dumneavoastră nu citiţi. (Râsete în sală, aplauze)

Domnul Ioan Ghişe:

Nu vă supăraţi, comportamentul dumneavoastră, în acest moment, prin refuzul de a da cuvântul pe procedură, două minute, unui parlamentar...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Păi, văd că vorbiţi. Cum vă refuz?

Domnul Ioan Ghişe:

... este un abuz. Două minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă cer permisiunea să-mi spuneţi articolul. Asta e singura mea rugăminte, ca să nu mă contreze cei de la opoziţie. Asta e singura mea rugăminte.

Domnul Ioan Ghişe:

Înseamnă că trebuie să plec sus, la birou, la etajul 4, şi să vin cu Regulamentul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, vă împrumut eu Regulamentul şedinţelor comune, dacă vreţi.

Domnul Ioan Ghişe:

Domnule preşedinte, nu vă supăraţi, daţi-mi voie să vorbesc două minute pe procedură.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator, spuneţi-mi ce s-a încălcat.

Domnul Ioan Ghişe:

Păi, vă spun, dacă-mi permiteţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu cuvintele dumneavoastră, din Regulamentul şedinţelor comune.

Domnul Ioan Ghişe:

Extraordinar!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos, vă ascult.

Domnul Ioan Ghişe:

Domnule, nu vă supăraţi, ca şi dumneavoastră, am în Parlament o experienţă de vreo 20 de ani.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Cu cuvintele dumneavoastră, cum puteţi...

Domnul Ioan Ghişe:

Ce faceţi dumneavoastră acum este un abuz al preşedintelui de şedinţă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Perfect. Abuzul acesta traduceţi-l în cuvinte, ca să înţelegem şi noi. Care este articolul pe care l-am încălcat până acum?

Domnul Ioan Ghişe:

X plus 2.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Deci, conform art. X plus 2...

Foarte bine. Faceţi multă fală, să ştiţi, Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal, prin atitudinea dumneavoastră.

Domnul Ioan Ghişe:

Domnule, nu vorbesc în numele grupului. Vreau să vorbesc...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Ştiu, nu aţi fost ales în numele grupului, aţi fost ales în nume personal. Vă rog frumos, în X plus 2 personal, aveţi cuvântul.

Domnul Ioan Ghişe:

Mulţumesc frumos.

Decizia nr. 779 din 17 iunie 2011 a Curţii Constituţionale precizează, citez o propoziţie: "Curtea apreciază necesară completarea dispoziţiilor art. 90 alin. (1) în sensul exceptării de la referendumul cerut de Preşedinte a problemelor de interes naţional care, aprobate prin exprimarea voinţei poporului, ar impune revizuirea Constituţiei." Această decizie a Curţii este general valabilă, obligatorie, începând cu iunie 2011.

Noi, Parlamentul, avem în vigoare Hotărârea nr. 33 din 6 iulie 2012 privind suspendarea din funcţie a preşedintelui Băsescu de atunci. Întrebare, domnule preşedinte, pe procedură: cunoaşteţi dumneavoastră - că poate nu ştiu eu - un alt act al Parlamentului, cu aceeaşi valoare juridică precum Hotărârea nr. 33/2012, prin care să se fi anulat Hotărârea nr. 33/2012 de suspendare a lui Băsescu din funcţia de preşedinte?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Emoţionantă şi la obiect prezentarea domnului senator la X plus 2.

Întreb dacă cineva, la X minus 1, vrea să ia cuvântul. (Domnul deputat Mircea-Nicu Toader solicită cuvântul pe procedură.)

Da, procedură. Domnule deputat Mircea Toader, vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Îi spun domnului senator: pe procedură, în calitate de lider de grup, pot să intervin oricând.

Nu am înţeles dacă domnul senator a vorbit în numele Grupului parlamentar al PNL, pe dezbaterea generală pe care o avem, sau al Grupului USL şi, pe de altă parte, n-am văzut nici tricoul, ca să înţeleg ce vrea să spună. Poate îşi pune şi tricoul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule lider, îmi cer scuze că nu am fost atent. Domnul senator îmi explica ce înseamnă X plus 1.

Mulţumesc foarte mult.

(Domnul senator Ioan Ghişe solicită drept la replică.)

Dreptul la replică vi-l dau la sfârşit, cum scrie în Regulament.

S-a pronunţat numele dumneavoastră?

Aţi pronunţat numele?

(Intervenţii neinteligibile din sală)

Aveţi dreptul la replică.

Domnul Ioan Ghişe:

Am înţeles că domnul deputat Toader nu a înţeles ce am spus. (Intervenţie neinteligibilă din sală a domnului deputat Mircea-Nicu Toader)

Poftiţi?

Deoarece domnul deputat Toader nu a înţeles ce am spus, vă precizez într-un minut. Este foarte simplu, domnule deputat.

1. Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului suveran.

2. Parlamentul l-a suspendat pe un cetăţean din funcţia de Preşedinte. Nu şi-a abrogat Parlamentul hotărârea.

3. Deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii, general valabile.

Rezoluţia Parchetului General din 6 decembrie 2012, punctul 6, nr. 2257, spune că hotărârile Curţii Constituţionale, punctele 3, 4 şi 5 din Hotărârea nr. 6 din 2012, cu referire la referendum, sunt idei, păreri, opinii ale judecătorilor. Or, aşa cum pe domnul deputat Toader Curtea Constituţională nu-l poate pune în funcţia de Preşedinte al României, nici pe cetăţeanul X, Popescu, Georgescu, Vasilescu nu poate Curtea Constituţională să-l pună în funcţia de Preşedinte atâta timp cât poporul a votat la referendum.

Noi aveam obligaţia, domnule preşedinte, prin Hotărârea nr. 34 din 6 iulie a Parlamentului, articolul 3, să finalizăm procedura referendumului printr-o hotărâre în constatare. Acolo, aşa spune, la articolul 3. Dacă vreţi, vă citesc o propoziţie, explicit. Hotărârea nr. 34 din 6 iulie, care e valabilă şi ea şi e în vigoare şi astăzi, spune că, în situaţia în care Curtea Constituţională va constata că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru valabilitatea referendumului, Parlamentul va decide procedura de urmat.

Încă din 27 august, am cerut acest lucru Parlamentului. Parlamentul nu a decis procedura de urmat pentru finalizarea referendumului. Or, acum, un cetăţean român vine să ceară, el neavând calitate, să se facă un referendum pentru care există o decizie a Curţii Constituţionale că nu are competenţă pe chestiuni ce ţin de revizuirea Constituţiei.

Dacă nu e suficient de clar, domnule deputat Toader, sunt dispus să ofer meditaţii şi în particular.

Mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Ioan Ghişe:

Eu am vrut să spun, pe scurt, că nu avem ce discuta.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator, aţi vorbit patru minute. Dreptul la replică are două minute.

Vă mulţumesc foarte mult.

La dezbateri generale, grupurile parlamentare, dacă vor să ia cuvântul. Mai întreb o dată grupurile parlamentare dacă vor să ia cuvântul.

Domnule senator Tăriceanu, aveţi cuvântul.

Nu vrea nimeni în afară de dumneavoastră.

Aveţi cuvântul, vă rog frumos.

Un singur membru din fiecare grup politic parlamentar. Din partea Grupurilor Partidului Conservator, dumneavoastră, domnule Tudor Barbu, iar din partea Grupurilor PP-DD, liderul grupului parlamentar de la Camera Deputaţilor.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnilor preşedinţi de şedinţă,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

Aş vrea să fac câteva consideraţii pe subiectul solicitării făcute de preşedinte pentru organizarea unui referendum, în legătură cu subiectul bine cunoscut, şi anume dimensiunea Parlamentului, de 300 de parlamentari, şi Parlament unicameral.

Eu cred că este astăzi momentul, fără niciun fel de reţinere, fără niciun fel de inhibiţie, mai degrabă aş spune cu responsabilitate, să spunem lucrurilor pe nume.

Ce înseamnă acest demers de Parlament cu 300 de membri şi sistem unicameral?

În primul şi în primul rând, aş dori să fac următoarea remarcă. Să ştiţi că Parlamentul nu se numără cu suta: Pentru că: de ce 300, şi nu 200, de ce 200, şi nu 100? Poate, mai bine, Parlament cu zero membri. E mult mai simplu. Vă garantez că e mult mai simplu. N-ar mai exista dezbateri între majoritate şi minoritate sau opoziţie şi deciziile ar putea să le ia, eventual, un preşedinte atotputernic.

Avem o problemă serioasă de înţelegere a democraţiei cu actualul preşedinte. Cât a fost în funcţie şi a avut pânzele umflate de vânt, cum se spune, a militat permanent pentru întărirea instituţiei prezidenţiale, în detrimentul Parlamentului. A subminat Parlamentul cu orice prilej, în aşa fel încât să decredibilizeze instituţia şi, sigur, apoi, pe fondul unor propuneri care nu pot fi calificate decât demagogice şi populiste, să solicite cetăţenilor - vezi, Doamne, pentru reducerea cheltuielilor - diminuarea numărului de parlamentari.

Trebuie să spunem cetăţenilor noştri, cu curaj şi responsabilitate: Parlamentul înseamnă cea mai pură expresie a democraţiei într-o ţară şi, dacă avem nişte costuri, nu cred că România este atât de săracă încât să nu-şi poată permite să asigure funcţionarea unui Parlament numeric consistent şi în raport cu populaţia existentă.

Sigur că astăzi, din cauza sistemului de vot, sunt de părere că Parlamentul este suprapopulat. Dar soluţia nu e limitarea artificială, pe care vrea s-o aducă preşedintele, pentru considerentele pe care le-a pomenit în nenumărate rânduri şi care, sigur, de unii oameni, care poate nu au educaţia şi cultura politică necesară, au fost îmbrăţişate imediat. Eu cred că diferenţa dintre un om de stat şi un om politic vremelnic este tocmai aceea că pune interesul ţării, al naţiunii, mai presus decât interesul personal.

Demersul preşedintelui Băsescu este unul pur de câştig de capital politic. Nimic nu poate să fie mai popular într-o ţară decât să arătăm cu degetul către parlamentari, care, teoretic, au venituri mari, au privilegii şi, atunci, sigur că toată lumea va fi de acord să micşorăm Parlamentul şi mai mult, şi mai mult, până la o dimensiune care capătă mai mult, dacă vreţi, aerul de simbolic, în aşa fel încât să spunem că avem în România şi Parlament.

Acestea sunt considerentele, dacă vreţi, legate de numărul de parlamentari, motiv pentru care noi, liberalii, cred că ar trebui să avem curajul să spunem: "Nu, domnule Băsescu! Parlamentul trebuie să fie dimensionat ca în orice ţară civilizată, europeană, de dimensiune medie, în raport cu populaţia, nu cât vreţi dumneavoastră, în mod artificial, 300." Da? (Aplauze)

În al doilea rând, vreau să vorbesc despre atributele bicameralismului. Şi mă refer din nou la propunerea făcută de preşedintele Băsescu, care a vrut şi a reuşit, într-o oarecare măsură, treptat, să transforme sistemul politic din România într-un sistem cvasiprezidenţial. Dar acest lucru avea nevoie, bineînţeles, de un Parlament slab, iar un Parlament unicameral nu este altceva decât un Parlament care are o expresie redusă, care nu poate să-şi asigure funcţiunile normale, un Parlament în care cele două Camere joacă, de cele mai multe ori, un rol distinct.

Aşa a fost gândită şi Constituţia din 1991: naveta legislativă, care a fost caracteristica sistemului bicameral parlamentar românesc, avea următorul scop, şi anume ca excesele, derapajele posibile, care trebuie avute în vedere oricând, să fie corectate de cealaltă Cameră, în speţă Senatul, de cele mai multe ori urmând ca legea să fie retransmisă la Cameră, analizată în funcţie de propunerile pe care le face Senatul şi apoi, sigur, în final, votată, eventual, dacă nu s-a realizat consensul, într-o şedinţă comună. Aceasta, pentru a întări forţa legislativă, pentru a da calitate legilor.

Vrem să facem un sistem expeditiv? Aşa cum vă spuneam la început, putem să desfiinţăm de tot Parlamentul. Putem să guvernăm prin decrete. Nu mai e nevoie de legi, nu mai e nevoie de dezbatere.

În toate ţările de dimensiune comparabilă cu a României, în Europa, există sistem de Parlament bicameral. În plus de aceasta, noi vorbim, de o bună bucată de vreme, despre proiectul regionalizării. Şi cu toţii ne-am dat seama că o anumită reformă, o modernizare a arhitecturii constituţionale în România este necesară, iar Senatul ar trebui să devină, treptat, şi o Cameră de reprezentare a regiunilor. Aceasta este cu atât mai mult necesară în viitoarea configuraţie administrativ-politică pe care încercăm s-o construim.

De aceea, iată câteva argumente puternice care justifică existenţa bicameralismului, nemaivorbind de ceea ce am văzut că a menţionat prim-ministrul Ponta în ultimele zile, cu mult aplomb şi curaj, când a spus că, într-adevăr, caracteristica Parlamentului unicameral a fost numai în perioada de dictatură.

România are o lungă tradiţie în acest sens. Şi nu m-aş referi numai la tradiţie, mă refer la Europa modernă, mă refer la Europa civilizată, la Europa democratică, unde acest sistem funcţionează. Funcţionează în bune condiţii, chiar dacă cu costuri.

În final, stimaţi colegi, dacă tot punem problema banilor - care mi se pare una jenantă, meschină, penibilă... penibilă -, nu avem de-a face aici decât cu un demers, aşa cum spuneam, demagogic şi populist.

Trebuie să ţinem minte un lucru. Să ne aducem aminte de o remarcă foarte înţeleaptă a unui mare politician englez - vorbesc de Winston Churchill -, care a spus următorul lucru: "Sistemul de democraţie parlamentară care funcţionează în lumea civilizată nu este unul perfect, dar, până în prezent, nu s-a inventat altul mai bun."

Aşa încât vă rog, stimaţi parlamentari, membri ai Partidului Naţional Liberal, colegi de-ai noştri din Partidul Social Democrat - mă adresez, în egală măsură, celorlalte formaţiuni politice din opoziţie şi minorităţilor naţionale -, să aveţi curajul să respingeţi această iniţiativă a preşedintelui pentru a organiza un referendum pe această temă, nemaivorbind de faptul că ducem în derâdere un exerciţiu politic democratic, care este referendumul, prin intenţia de a fi organizat cu o săptămână înainte de referendumul pentru revizuirea Constituţiei.

Nu este dovadă mai clară de desconsiderare şi de bătaie de joc la adresa Parlamentului, la adresa cetăţenilor, decât această intenţie de a organiza un referendum cu o săptămână înainte de referendumul pentru revizuirea Constituţiei.

Cu aceasta, vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule senator.

Domnul senator Tudor Barbu - Grupul parlamentar al PC. Se pregăteşte domnul senator Fenechiu.

Domnul Tudor Barbu:

Mulţumesc mult, domnilor preşedinţi de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

În câteva cuvinte, vreau să spun că este prima oară în istoria cunoscută de mine - şi am pretenţia că ştiu suficient de bine ce s-a întâmplat în ultimele decenii în Europa comunitară - când o ţară sănătoasă la cap, cum ne pretindem a fi, cheamă populaţia la referendum pentru a doua oară, cu aceeaşi tematică, după ce un referendum a fost valid.

S-a mai întâmplat, după ştiinţa mea, o singură dată cu un referendum valid. Era vorba de o ţară a cărei populaţii a fost "nu" aderării la Uniunea Europeană şi - fără să detaliez, că suntem membri UE - au fost chemaţi din nou, ca să spună "da". S-a întâmplat acest lucru.

Dar, repet, nu este cazul acum să trecem prea uşor peste faptul că suntem puşi, ca Parlament al republicii, să... chiar dacă este un vot consultativ, chiar dacă este o formalitate, măcar să se ştie, să se audă, să rămână pe stenogramă că parlamentarii României înţeleg că ne aflăm într-o situaţie unică în Europa, când un popor, când electorii sunt chemaţi la urne pentru a vota a doua oară ceva ce este deja trecut.

O altă idee, pe care nimeni văd că nu a menţionat-o şi s-ar putea să fiu eu în eroare sau faptul că nu s-a menţionat până acum, o eroare: valabilitatea unui referendum cum a fost cel din anul 2009, după mintea mea - dar avem atâţia constituţionalişti aici care mă pot contrazice; şi m-am sfătuit îndelung, ieri şi astăzi, cu colegii de la PC şi avem acelaşi punct de vedere -, a expirat, ca să spun aşa, în noaptea de 9 spre 10 decembrie anul trecut, când în România au avut loc alegeri, valide şi ele, ca dovadă că suntem aici, cu bicameral şi, din păcate, 588 de parlamentari.

Spun din păcate pentru că, după mintea mea, nu aşa trebuia să fie. Nu eu am făcut legea electorală care a permis ca oamenii să ajungă... să stea parlamentarii şi la balcoane.

Valabilitatea referendumului propus de preşedintele Traian Băsescu şi trecut prin vot popular în 2009, din punctul meu de vedere, domnilor preşedinţi şi stimaţi colegi, a expirat în noaptea de 9 spre 10 decembrie anul trecut. Şi să ştie lumea că Parlamentul României este conştient că suntem în imposibilitatea de a reacţiona constituţional la o propunere ciudată - şi asta este eufemistic spus - de a cere populaţiei să voteze a doua oară acelaşi lucru.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule deputat Fenechiu, aveţi cuvântul.

Domnul Cătălin-Daniel Fenechiu:

Domnilor preşedinţi,

Domnilor colegi şi doamnelor colege,

Am auzit o serie de consideraţii aici despre faptul că efectele referendumului ar fi încetat pe data de 9 decembrie, pentru că poporul, dacă nu ar fi fost de acord cu această idee, nu s-ar fi prezentat la vot sau ar fi votat altceva.

Oameni buni, haideţi să fim serioşi, nu putem face asemenea susţineri! Poporul român s-a pronunţat în 2009 într-un sens. În momentul de faţă, asistăm la un joc de imagine între Preşedintele României şi coaliţia care guvernează România, un joc de imagine care nu ţine cont de interesele poporului român, un joc de imagine care nu ţine cont de votul poporului român şi nu facem nimic altceva decât să aruncăm o instituţie importantă, respectiv referendumul, în derizoriu. Eu cred că este o bătaie de joc să mai discutăm astăzi vreun nou referendum, de vreme ce am avut un referendum pe care nu l-am respectat.

Din aceste motive, având în vedere că, în opinia PP-DD, astăzi nu facem altceva decât să asistăm la un joc de imagine şi de interese între preşedintele ţării şi coaliţia majoritară, vă anunţ, ca să nu trebuiască să explic votul, că PP-DD nu se va implica în acest joc de imagine şi se va abţine la adoptarea hotărârii.

Vă mulţumesc. (Aplauze în sală)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnule preşedinte, numai o secundă, să-i dau cuvântul domnului vicepreşedinte Ioan Oltean.

Domnul vicepreşedinte Ioan Oltean. Se pregăteşte domnul senator Mircea Geoană.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule vicepreşedinte al Senatului,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Am să exprim în câteva cuvinte care este poziţia Partidului Democrat Liberal în raport cu cauzalitatea şi oportunitatea acestui referendum, nu înainte însă de a răspunde, într-un fel sau altul, antevorbitorilor că acest referendum se adresează nu nouă, parlamentarilor, ci acest referendum se adresează poporului. El este cel ce va fi consultat dacă doreşte un Parlament unicameral sau doreşte un număr mai mare sau mai mic de parlamentari.

De aceea, nu cred că noi trebuie să fim convinşi în privinţa aceasta, probabil aici lucrurile sunt foarte clare, cel puţin după modul în care s-au exprimat poziţiile în cadrul Comisiei pentru revizuirea Constituţiei.

De aceea, domnilor, aceste convingeri, aceste argumente deja prezentate în faţa dumneavoastră cred eu că trebuie aduse în faţa poporului. Şi aţi avut ocazia să le aduceţi atunci când a avut loc referendumul din noiembrie 2009.

Domnule preşedinte,

Care este, de fapt, cauzalitatea? Care este cauza care a determinat sau determină o nouă consultare a poporului?

Este absolut normal că, dacă Parlamentul, în speţă puterea şi mai exact Uniunea Social-Liberală, care astăzi guvernează, ar fi ţinut cont de modul în care poporul s-a pronunţat în 22 noiembrie 2009, acest referendum nu se mai justifica. Preşedintele României, Traian Băsescu, n-ar fi avut niciun argument să facă o nouă consultare. Poporul, prin reprezentanţii săi, şi-ar fi văzut voinţa împlinită.

Este pentru prima dată, stimaţi colegi - şi mă adresez unui antevorbitor -, când în Europa democrată un parlament nu ţine cont de voinţa poporului liber exprimată printr-un referendum. Aş putea să vă dau atâtea alte exemple în care, în ţări cu democraţii consacrate, parlamentele s-au exprimat într-o anumită direcţie, iar poporul, prin referendum, a schimbat direcţia. La noi, lucrurile stau tocmai invers.

Domnilor colegi,

Îmi vine în minte o sintagmă extrem de interesantă, şi anume sluga sfidează stăpânul. Pentru prima dată, Parlamentul sfidează poporul, pentru că nu ţine cont de voinţa acestuia. Iar stăpânul nostru, stimaţi colegi, place sau nu place, este poporul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să vă cereţi scuze faţă de toţi parlamentarii. (Discuţii în sală)

Domnule deputat, sunteţi vicepreşedinte, o să vă rog frumos să-i respectaţi pe colegii dumneavoastră şi să vă cereţi scuze faţă de fraza pe care aţi spus-o. Este rugămintea mea personală faţă de un parlamentar vechi.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, nu văd unde am greşit. Noi suntem reprezentanţii poporului, poporul este stăpânul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule vicepreşedinte,

Nici dumneavoastră, nici colegii dumneavoastră nu sunt slugi. În România, nu mai există slugi de foarte mult timp. Toţi suntem cetăţeni şi avem drept de vot.

Vă rog frumos, pentru că vă respect şi vă apreciez şi pe dumneavoastră, şi grupul parlamentar, să vă cereţi scuze pentru afirmaţia pe care aţi făcut-o şi care nu este la înălţimea funcţiei pe care dumneavoastră o deţineţi şi a prestigiului pe care l-aţi avut în Parlamentul României şi-l aveţi în continuare.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte, dacă credeţi că această expresie a fost prea dură în raport cu realitatea, eu vă cer scuze, dar cred că nu este o ruşine...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu mie, colegilor dumneavoastră.

Domnul Ioan Oltean:

Nu dumneavoastră, tuturor celor care, într-un fel sau altul, se simt ofensaţi de acest raport dintre noi, cei aleşi, şi cei care ne-au ales. Dacă această afirmaţie o consideraţi jignitore, eu vă cer scuze.

S-a invocat de-a lungul timpului că rezultatele referendumului din 2009 ar fi fost determinate de faptul că au fost organizate în aceeaşi zi cu alegerile prezidenţiale, de faptul că poporul ar fi fost inconştient, neştiutor şi că ar fi votat în necunoştinţă de cauză.

Fals, stimaţi colegi! Vreau doar să vă reamintesc cifrele care au fost la vremea respectivă constatate şi care, în opinia mea, sunt imbatabile. La vot, s-au prezentat 51%, ceea ce înseamnă 9 000 300 de cetăţeni. Dacă preşedintele Traian Băsescu sau candidatul la preşedinţie, dacă vreţi, Traian Băsescu a obţinut 31% din aceste voturi, în timp ce alt candidat, domnul senator Mircea Geoană, a obţinut 34%, în favoarea referendumului şi în favoarea unui Parlament unicameral, s-au pronunţat 77%, ceea ce înseamnă însumate, voturile adunate de către cei doi candidaţi, iar în favoarea numărului maxim de parlamentari s-au pronunţat 88% dintre cei prezenţi. (Discuţii în sală, vociferări)

Este nejustificată până şi vociferarea dumneavoastră, ceea ce înseamnă că aceste cifre nu vă mulţumesc şi nu vă plac. Ele nu sunt ale mele, sunt ale statisticii şi ele consfinţesc un rezultat al alegerilor de la vremea respectivă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să finalizaţi, ca să ne încadrăm într-un termen rezonabil pentru toate grupurile parlamentare. Este rugămintea mea personală.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Nu-mi amintesc dacă în Regulament există o prevedere prin care se spune care este durata intervenţiei, la capitolul intervenţii generale, şi nu-mi amintesc dacă plenul a stabilit o durată în timp. Dacă am încălcat aceste prevederi regulamentare, vă cer scuze.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, dar din respect faţă de colegii dumneavoastră care s-au limitat în timp, pentru că eu am această prevedere de a sista dezbaterile şi nu cred că este nici util şi nici benefic.

Domnul Ioan Oltean:

O să încerc să-mi sintetizez, domnule preşedinte, pentru a nu crea o stare de indisciplină în sală.

În raport cu referendumul şi cu discuţiile purtate, Curtea Constituţională, ale cărei decizii, în general, sunt obligatorii, spune: "Nu ar fi admisibil într-un stat de drept ca voinţa populară, exprimată cu o largă majoritate, să fie ignorată de reprezentanţii aleşi ai poporului." Subscriem acestei afirmaţii a Curţii Constituţionale şi credem şi noi că nu este admisibil ca voinţa populară să nu fie respectată.

Cu toate acestea, puterea actuală nu o respectă. Deci în privinţa oportunităţii avem reţineri, în sensul că, dacă poporul se va manifesta - şi cu siguranţă, dacă referendumul va avea loc, se va manifesta - în favoarea unui Parlament unicameral şi în favoarea unui număr maxim de 300 de parlamentari, actuala putere va ţine cont de această prevedere. În sensul acesta noi avem mari reţineri.

Dar, cu toate acestea, Partidul Democrat Liberal va vota astăzi în favoarea unui aviz favorabil, va încerca, dacă referendumul va avea loc, să informeze corect cetăţenii, să-i mobilizeze la vot, în vederea susţinerii acestui demers absolut constituţional al preşedintelui Traian Băsescu.

Vă mulţumesc. (Discuţii în sală)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, domnul senator Mircea Geoană. Se pregăteşte domnul Máté András-Levente, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnule vicepreşedinte Oltean, vă rog frumos să citiţi articolele 25 şi 26 din Regulamentul şedinţelor comune.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege şi stimaţi colegi,

O foarte scurtă intervenţie, pentru că, într-adevăr, opiniile au fost expuse şi poziţiile taberelor politice sunt suficient de clare. Eu aş începe prezentarea mea cu ceea ce spunea domnul deputat, domnul vicepreşedinte Ioan Oltean, acum câteva secunde.

Ştim cu toţii că referendumul din 2009, cel legat de unicameralism şi de reducerea numărului de parlamentari, a avut o puternică componentă electoralistă. Şi aceeaşi Comisie de la Veneţia descurajează suprapunerea unor referendumuri pe teme de interes naţional cu scrutine naţionale. Deci, de la început, această temă a fost - în opinia mea, cel puţin - o temă care a încercat să influenţeze alegerile din 2009 pentru Preşedintele României, cu efect modest: 3 milioane de voturi - domnul Băsescu, 3 milioane - candidatul PSD, 2 milioane - candidatul PNL.

Dar ceea ce aş vrea să spun este că există o puternică fractură logică în teza susţinută de domnul preşedinte Băsescu şi de grupurile din opoziţie, pentru că argumentul juridic cel mai puternic pe care domnul preşedinte şi Grupul PDL l-au exprimat este, într-adevăr, cel legat de faptul că un referendum valabil derulat şi exprimat ar trebui să aibă o putere obligatorie faţă de alţi decidenţi pe o temă similară.

În clipa în care domnul preşedinte vine şi propune un al doilea referendum pe aceeaşi temă, cu acelaşi conţinut, îşi anulează, pur şi simplu, argumentul juridic, relativ solid, pe care demersul Domniei Sale se baza şi inclusiv pe o parte a deciziei Curţii Constituţionale cu privire la aceste speţe. În clipa în care domnul preşedinte, din motive, încă o dată, electoraliste, revine cu un al doilea referendum pe acelaşi subiect, îşi anulează pur şi simplu - şi aici este fractura logică - argumentul că acel referendum din 2009 ar fi opozabil şi obligatoriu către terţi.

Deci, dintr-o dorinţă de a reintra în joc politic, domnul preşedinte, ca şi în 2009, anulează practic teza juridică, relativ puternică, pe care au susţinut-o şi o susţineţi. Iar în condiţiile în care la Curtea Constituţională cineva se va duce - când majoritatea va veni cu un proiect de revizuire a Constituţiei cu un Parlament bicameral şi, poate, cu un număr de parlamentari un pic mai mare decât 300 -, în mod firesc, Curtea va spune: păi, dumneavoastră, cei care aţi declanşat referendumul în 2009, sunteţi cei care v-aţi sabotat propriul argument juridic şi constituţional.

Din punctul meu de vedere, este praf în ochi, este pur şi simplu un exerciţiu politic, aşa cum a fost şi prima dată, este şi acum. Şi este păcat că teme atât de importante ne duc într-o discuţie derizorie cu privire la o Românie tot mai aproximativă, o Românie în care, din păcate, nici lucrurile clare nu sunt clare şi deciziile Parlamentului, ale poporului, ale Curţii Constituţionale sunt totdeauna subiect de interpretare.

Este profund greşit, pentru că, dacă se dorea, într-adevăr, susţinerea tezei că poporul este suveran şi că un referendum exprimat valabil produce efecte, obligatoriu, pentru oricine în ţara aceasta, prin acest demers, domnul preşedinte şi cei care-l susţin îşi anulează propria teză. Este pur şi simplu o fractură logică pe care am dorit s-o prezint în faţa dumneavoastră.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul deputat Máté András-Levente, din partea Grupurilor parlamentare ale UDMR.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Cred că ar trebui abordată foarte serios această problemă şi, aşa cum s-a întâmplat la acest microfon, aşa s-a şi întâmplat.

Aş fi putut veni aici şi aş fi putut vorbi foarte pe scurt, spunând doar un singur lucru: v-am consultat. Dar n-am să spun acest lucru, pentru că respect instituţia Parlamentului şi este o instituţie fundamentală.

Nu contestăm dreptul preşedintelui, un drept constituţional, de a solicita organizarea unui referendum, aşa cum a mai făcut în trecut, dar credem că asupra temelor pe care le-a ales, teme asupra cărora deja s-a organizat referendum, este inoportun. Deci lipseşte oportunitatea unui nou referendum.

Din acest punct de vedere, Grupurile reunite ale UDMR se vor abţine şi nu vor vota un aviz favorabil, considerând că nu există un temei şi nu există oportunitate pentru organizarea unui referendum. (Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Daţi-mi voie să întreb dacă mai sunt luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare.

Domnul deputat Ovidiu Ganţ, viceliderul Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, după care domnul Cernea - deputaţi independenţi.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Stimaţi senatori şi deputaţi,

Am venit în faţa dumneavoastră doar pentru a reafirma poziţia politică a Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale faţă de chestiunea în discuţie.

De la bun început şi înainte de orice referendum, am afirmat că grupul nostru parlamentar susţine ideea unui Parlament bicameral. Nu abdicăm de la acest principiu şi considerăm, în continuare, că această poziţie a noastră este consecventă.

Credem că această poziţie este justificată şi de demersul legat de regionalizare, pentru că, aşa cum am afirmat şi la lucrările Comisiei pentru revizuirea Constituţiei, dacă Camera Deputaţilor va fi constituită din deputaţii aleşi, aşa cum s-a întâmplat şi până în prezent, este normal ca acele regiuni care vor lua naştere să-şi articuleze politicile, să fie reprezentate în cea de-a doua Cameră, şi anume într-o Cameră pe care noi am fi dorit-o să se numească Camera Regiunilor, tocmai pentru a sublinia importanţa demersului, chiar dacă, în mod bizar, propunerea pe care am făcut-o a fost respinsă. Rămânem însă consecvenţi principiului bicameralismului şi vom vota în consecinţă.

Vă mulţumesc frumos.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule vicelider.

Domnul deputat Remus Cernea, o intervenţie scurtă. După cum ştiţi, Regulamentul atât vă permite.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, ceea ce a susţinut domnul senator Tăriceanu este corect. În Europa, nu există ţări medii şi mari cu parlamente unicamerale. Cea mai mare ţară cu un Parlament unicameral, din Uniunea Europeană, este Grecia, care are 11 milioane de locuitori. Aşadar, pentru o ţară medie sau mare precum este România, ar trebui să menţinem bicameralismul.

Cred că este foarte important să sancţionăm politic, prin luări de poziţie şi prin atitudinea noastră generală, acest populism al preşedintelui Traian Băsescu, care loveşte în permanenţă în Parlamentul României, prima instituţie a democraţiei ţării noastre.

Cred însă că, dincolo de populismul preşedintelui, avem o problemă reală, există o problemă reală. Cred că acei cetăţeni care au venit la referendumul din 2009, votând pentru un Parlament unicameral şi pentru reducerea numărului la 300 de parlamentari, de fapt, au dat expresie... acest vot a fost expresia unei nemulţumiri faţă de politică, în general, în România.

Şi cred că este important ca noi, parlamentarii, să recredibilizăm instituţia noastră, Parlamentul, prima instituţie a democraţiei României, iar asta o putem face atât prin prestaţia noastră publică, dar şi printr-o legislaţie electorală, printr-o legislaţie a partidelor politice care să permită în mult mai mare măsură competiţia. Dacă vom avea o competiţie politică mult mai deschisă, care să permită oricărui partid, chiar dacă este foarte mic, să participe într-o bătălie electorală, atunci cred că cetăţenii vor privi cu mult mai mare încredere spre clasa politică.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Şi un ultim lucru. Neseriozitatea preşedintelui se vede şi prin faptul că, iată, a cerut 300 de parlamentari. Or, cu toţii ştim că ar trebui ca numărul de parlamentari să fie impar.

Aşadar, este evident că acest număr a fost folosit strict din interese populiste şi nu putem permite unei singure persoane, fie ea şi preşedintele unei ţări, să schimbe ordinea instituţională şi constituţională a României printr-un astfel de referendum.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

O să vă rog frumos să-mi permiteţi să vă citesc articolul unic, proiectul de articol unic în propunerea pe care au făcut-o onorabilele comisii reunite: "Parlamentul României avizează favorabil iniţierea de către Preşedintele României a unui referendum naţional cu privire la trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului membrilor Parlamentului României la 300 de parlamentari" - în temeiul art. 90 din Constituţia României şi art. 11 din Legea nr. 3/2000.

Hotărârea privind solicitarea Preşedintelui României referitoare la organizarea unui referendum naţional cu privire la trecerea la un Parlament unicameral şi reducerea numărului membrilor Parlamentului României la 300 de parlamentari - o să rog liderii grupurilor politice parlamentare să începem votul pentru ea, aşa cum scrie Regulamentul.

O să-i rog şi pe colegii mei să fie atenţi. Bun.

Rog secretarii să numere.

Cine este pentru proiectul de hotărâre, aşa cum este iniţiat de către comisiile raportoare? Rog număraţi.

191 de voturi pentru.

Abţineri? Rog număraţi.

28 de abţineri. (Aplauze, vociferări)

Scuzaţi-mă! Scuzaţi-mă! Scuzaţi-mă! N-am adunat...

Domnilor, aveţi un senator, nu faceţi... nu fiţi agitaţi, fiţi calmi! (Discuţii la prezidiu)

Dacă fiecare ia loc în bancă, putem să adunăm.

41? (Discuţii la prezidiu)

69 de abţineri. (Aplauze)

Voturi împotrivă?

Îi rog pe cei doi colegi să numere.

Îi rog pe colegii dumneavoastră care au ridicat mâna şi la "pentru", şi la "abţineri" să nu facă la fel şi aici. Dacă ne ridicăm mâna în spate şi la "pentru", şi la "abţineri", o să zică lumea că suntem ca fostul Parlament. (Rumoare în sală)

123 de voturi împotrivă. (Vociferări în sală)

Deci avem 191 de voturi pentru, 69 de abţineri şi 123 de voturi împotrivă. (Intervenţii neinteligibile din sală)

Nu mai daţi din mână, că suntem noi la guvernare şi numărăm bine, să ştiţi. (Gălăgie în sală)

Degeaba vă supăraţi.

Explicarea votului, domnule Haşotti, vă rog frumos. (Discuţii în sală)

Ce adunaţi?

Din sală: Voturile contra cu abţinerile.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

192 sunt voturile contra cu abţinerile şi 191 voturile pentru.

Din sală: A căzut. (Aplauze)

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Vreau să iau cuvântul.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi cuvântul.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întâi, să constatăm faptul că solicitarea preşedintelui nu a trecut de votul Parlamentului. În al doilea rând, eu aş vrea să explic votul Grupurilor parlamentare ale Partidului Naţional Liberal.

Înainte de toate însă, vreau să-i atrag atenţia distinsului nostru coleg, domnului Ioan Oltean, că, dacă Parlamentul ar fi avut, în noiembrie anul trecut, 300 de parlamentari, PDL-ul ar fi avut acum 45 de parlamentari, în loc de 83 şi, probabil, Domnia Sa ar fi fost o amintire - e adevărat, plăcută - în Parlamentul României. (Aplauze)

Acum, explicarea votului. Eu, noi, liberalii, suntem uimiţi cu câtă lejeritate domnul preşedinte Traian Băsescu se face că uită că, acum mai puţin de un an, 85% dintre cei care s-au prezentat la vot, cele 7 milioane şi jumătate de români, au spus că nu îl mai doresc. Ca Preşedinte al României, se înţelege. Partidul Naţional Liberal şi-a exprimat un vot eminamente politic.

Mai mult decât atât, câtă vreme există o Comisie de revizuire a Constituţiei, ne întrebăm şi vă întrebăm: ce rost are un referendum care oricum - foarte bine s-a spus aici - a mai avut loc? Şi aici daţi-mi voie să invoc art. 150 alin. (1) din Constituţia României, care demonstrează - şi Curtea Constituţională întăreşte ceea ce spun eu - că acest referendum este ilegal.

Iată ce spune acest articol: "Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului (...)." Or, ceea ce face domnul preşedinte sau doreşte să facă domnul preşedinte este o revizuire a Constituţiei, care oricum se face prin comisia noastră constituţională, pe care toate grupurile parlamentare au agreat-o.

Iar Decizia nr. 779 din 17 iunie 2011 a Curţii Constituţionale precizează următoarele, citez: "Curtea apreciază necesară completarea dispoziţiilor art. 90 alin. (1) în sensul... - şi acum, atenţie - ... exceptării de la referendumul cerut de Preşedinte a problemelor de interes naţional care, aprobate prin exprimarea voinţei poporului, ar impune revizuirea Constituţiei."

Mai mult decât atât, prin votul nostru politic, Partidul Naţional Liberal s-a dovedit a fi consecvent - subliniez consecvent - de a fi împotriva oricărui demers politic care generează în societatea românească dispute sterile şi tensiuni care nu fac bine societăţii româneşti. Partidul Naţional Liberal are convingerea că în 2016 va fi un Parlament bicameral şi domnul preşedinte poate să facă o mie de referendumuri. Va fi un Parlament bicameral, cu o Cameră a Deputaţilor de 300 de membri.

Un lucru nu s-a spus aici: tradiţia istorică a Partidului Naţional Liberal şi a României. România a avut un Parlament bicameral în toată perioada sa cât a fost o democraţie. Dar tradiţia istorică nu contează pentru domnul preşedinte Traian Băsescu. Contează doar intenţia sa nestrămutată, nelimitată de a crea tensiuni în societatea românească, cu falsa iluzie, cu iluzia că îi aduce cine ştie ce beneficiu politic.

Stimaţi colegi, nicio ţară cu peste 12 milioane de locuitori din Uniunea Europeană nu are Parlament unicameral. Toate ţările importante au un Parlament bicameral.

Dar mai este încă ceva. În noiembrie anul trecut, în programul politic al Uniunii Social-Liberale, figurează Parlament bicameral. Şi aici este o nedumerire din partea mea, din partea colegilor, a prietenilor mei de la Partidul Social Democrat. Avem în programul nostru politic şi am fost aleşi cu 70% pentru că am prevăzut Parlament bicameral. Cum putem fi de acord cu un referendum care este împotriva programului nostru politic?! Este de neînţeles. (Aplauze)

Aşadar, am votat împotriva unei alte diversiuni politice şi a unui referendum ilegal, am votat politic, suntem consecvenţi cu atitudinea noastră faţă de demersurile preşedintelui Băsescu, care nu fac bine societăţii româneşti. (Rumoare, discuţii, aplauze)

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu o să prefer, pentru că sunt preşedintele Camerei, să nu-mi exprim un punct de vedere, pe Regulament, dar o să-l rog pe domnul Nicolicea şi fiţi siguri că ceea ce spune domnul deputat Nicolicea este şi în asentimentul meu; pentru explicarea votului. După care, pe procedură, o să-l rog pe domnul Mircea Toader. După care, explicarea votului, domnul Máté András-Levente.

Domnul deputat Nicolicea şi drept la replică, la final, domnul Ioan Oltean.

(Domnul deputat Eugen Nicolicea, secretar al Camerei Deputaţilor, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Eugen Nicolicea:

Întrucât nu s-a adoptat niciun fel de procedură, niciun fel de hotărâre, trebuie ca Preşedintele României să aştepte emiterea decretului în termen de 20 de zile, timp în care Parlamentul poate să revină asupra deciziei, dacă ar dori cumva.

Pe de altă parte, neexistând o hotărâre, nu ai ce să ataci la Curtea Constituţională, aşa că cei care au votat împotrivă să se gândească dacă acest lucru, în bătălia pe care au luat-o, este o decizie eficientă. Aceasta este tot ce am vrut să spun.

(Aplauze, rumoare, discuţii; domnul deputat Eugen Nicolicea, secretar al Camerei Deputaţilor, revine la prezidiu.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Pe procedură, domnul deputat Mircea Toader.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sigur, explicaţia dată de domnul Nicolicea ne pune sau ne supune la multe întrebări, dar eu ridic o problemă de procedură.

Şi dumneavoastră aţi semnalat, domnule preşedinte al Camerei, că unii colegi de-ai noştri au votat pentru, unul şi împotrivă. Pe de altă parte, pot să vă spun că trei colegi de-ai mei, care au intrat după ce dumneavoastră aţi numărat partea de voturi pentru, au intrat în sală şi nu i-aţi numărat.

Ca atare, ca să nu avem probleme, domnule preşedinte.

Dreptul meu de a solicita. Şi cel mai corect este un vot prin apel nominal, nu mai există niciun fel de dubii şi atunci ne şi asumăm. Asta este solicitarea pe care o face grupul nostru, de a relua votul. (Discuţii, rumoare, vociferări) Fiindcă altfel...

Explicaţi-mi şi mie, noi aprobăm... deci hotărârea prin care se avizează favorabil a fost respinsă. Practic, ce aviz vom da?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bun. Eu nu repet greşelile trecutului, ale colegilor care au stat pe acest fotoliu, şi nu fac trei voturi pentru aceeaşi chestiune. A fost un singur vot, lucrurile au fost explicate.

Pentru explicarea votului, domnul deputat Máté András-Levente.

În acest moment, noi, procedural, ne-am făcut datoria. Nu există un proiect de hotărâre, pe care să-l publicăm în Monitorul Oficial, nici pentru, nici împotrivă. Dacă onorabilii mei colegi doresc să avem un proiect de hotărâre, atunci, din nou convocăm Birourile permanente reunite, cerem Comisiilor juridice să facă un alt raport, pe care îl supunem votului şi, dacă acela trece, atunci îl publicăm în Monitorul Oficial. Dar, din punct de vedere juridic, noi ne-am îndeplinit procedura.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Máté András-Levente:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am să fiu cât se poate de scurt.

Pe lângă faptul că considerăm inoportună organizarea unui referendum, întotdeauna am spus că în România este nevoie de bicameralism, trebuie să existe un Senat şi trebuie să existe o Cameră a Deputaţilor, fapt pentru care noi ne-am abţinut şi cred că, în viitor, o să vă daţi seama că, într-adevăr, în România este nevoie de bicameralism.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Pe procedură, domnule preşedinte.

Eu am solicitat un punct de vedere şi o modalitate de votare. Dumneavoastră sunteţi obligat să supuneţi la vot. (Rumoare, discuţii)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu, nu, nu!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu am cerut cvorum de şedinţă.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu sunt obligat să supun la vot ceea ce este regulamentar. Nu votăm de şase ori ce vreţi dumneavoastră, acelaşi proiect de hotărâre. S-a votat o dată. Nu există nicăieri în Regulament supunerea la vot până când trece. (Discuţii, rumoare, vociferări)

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am exprimat o opinie pe care o are liderul de grup, în numele grupului, şi pe aia trebuie să o supuneţi la vot. Dumneavoastră sunteţi obligat conform Regulamentului.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu sunt obligat, conform Regulamentului, domnule deputat, să supun la vot decât ceea ce este regulamentar. Vremurile în care supuneaţi la vot tot ce era neregulamentar şi spuneaţi că este regulamentar au trecut.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Lăsaţi-mă să vă dau o replică.

Nu ştiu ce făceam noi înainte, dar dumneavoastră faceţi de multe ori mai rău decât am făcut noi. Şi o să discutăm şi despre ASF. Ceea ce aţi spus dumneavoastră, că veţi respecta Regulamentul, cutumele şi regulile, dumneavoastră le încălcaţi flagrant.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bine. Dumneavoastră aveţi un limbaj şi o atitudine care nu fac cinste grupului parlamentar din care faceţi parte, câteodată. Pentru onoarea colegilor dumneavoastră nu vă amintesc atitudinile şi comportamentele şi cum i-aţi influenţat şi pe oamenii care erau buni la un moment dat să ia decizii eronate şi v-a sancţionat electoratul. Eu nu fac acest lucru şi nu o să-l fac.

Domnule senator Vochiţoiu, aveţi cuvântul pentru explicarea votului.

Domnul Haralambie Vochiţoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Vizavi de această atitudine, ce am făcut noi şi nu ne mai aducem aminte, ce faceţi voi - 10 secunde -, circulă deja un banc pe piaţă. Zice că, dacă eram pesimist, gândindu-mă că nu poate veni nimic mai rău după Boc, azi am devenit optimist: iată că se poate şi mai rău. (Râsete, aplauze)

Dar revenind...

Mulţumesc. Dar eu nu m-aş bucura în locul dumneavoastră de părerea poporului. (Râsete, discuţii, aplauze)

Vizavi de votul de astăzi, stimaţi colegi, eu cred că cineva se joacă ping-pong cu voinţa poporului. Eu cred - şi vorbesc în numele Grupului parlamentar al PP-DD - că poporul deja s-a exprimat. Că ne facem că nu vedem, că încercăm unii să mai câştigăm capital politic, iar ceilalţi nu suntem de acord, însă v-aş ruga să ne ridicăm la înălţimea deciziilor pe care avem să le luăm pentru şi în numele poporului român.

Noi, Grupul parlamentar al PP-DD, am fost cei care am propus în Comisia pentru revizuirea Constituţiei ca, dacă rezultatul unui referendum validat nu este legiferat în maximum şase luni de zile, Parlamentul să fie desfiinţat. Credeţi că a votat cineva în afară de PP-DD acest amendament? Nu, n-ai să vezi! (Râsete, aplauze)

Şi acum mă adresez românilor, nu neapărat parlamentarilor.

Stimat popor român,

Vă rog să urmăriţi cu atenţie cine vă vrea binele şi cine încearcă doar să câştige capital politic. Mă bucur că astăzi ne-am abţinut de la asemenea spectacol.

Multă sănătate tuturor! (Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule senator.

Trecem la punctul 2.

Dreptul la replică, iertaţi-mă.

Domnule Oltean, aveţi două minute. Să nu le confundaţi cu 20, da? Două minute drept la replică.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule preşedinte,

Am să mă adresez distinsului coleg şi prieten Puiu Haşotti, dar, prin Domnia Sa, şi altora care spun mereu că, dacă astăzi noi am avea un Parlament cu 300 de parlamentari, mulţi dintre cei ce suntem membri ai Partidului Democrat Liberal nu am fi aici. E posibil.

Din sală: Toţi. Toţi. (Râsete, discuţii)

Domnul Ioan Oltean:

Toţi.

Aş fi preferat, domnilor colegi, un Parlament unicameral cu 300 de parlamentari şi cu condiţia pe care dumneavoastră aţi pus-o. Dacă asta ar fi fost o condiţie, cred că era mai presus decât orice voinţa poporului, şi nu voinţa unui partid politic.

Vă mulţumesc. (Rumoare, discuţii)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul Puiu Haşotti (din sală):

Drept la replică, zece secunde. Mi-a pronunţat numele.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator, ştiţi foarte bine. Domnule senator, ştiţi foarte bine, nu este obligatoriu. Dacă un deputat sau un senator generează un drept la replică la un alt drept la replică, preşedintele poate să oprească. (Replică neinteligibilă din sală a domnului senator Puiu Haşotti)

Mă rugaţi dumneavoastră. Bine, dacă mă rugaţi dumneavoastră...

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc.

Şi odată v-am spus că, aşa, parcă semănaţi un pic cu Roberta Anastase.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aş vrea eu, dar nu sunt aşa de frumos. (Râsete)

Domnul Puiu Haşotti:

Astăzi, retractez. Nu, nu. Nu vă faceţi iluzii, retractez. Astăzi, cel puţin, nu aţi semănat cu Roberta Anastase.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nici ieri nu am semănat. Mi-ar face plăcere. Frumuseţea la mine a dispărut. N-a fost acolo, acasă.

Domnul Puiu Haşotti:

Fiecare cu gusturile lui.

Replica. Mi-a amintit prietenul meu, Ioan Oltean, de nişte versuri ale lui Mihai Eminescu care se potrivesc PDL-ului: "Era pe când nu s-a zărit/Azi o vedem, şi nu e."

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Mergem la punctul 2.

Domnule senator, vă rog frumos, facem un circ de râde lumea de noi. Oameni cu experienţă vă daţi unul altuia drepturi la replică. (Rumoare, discuţii)

Domnule senator, aveţi cuvântul, dar chiar nu mă aşteptam la dumneavoastră.

Domnul Cristian Rădulescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt chestiuni care trebuie respectate indiferent care este opinia majorităţii. E vorba despre un aviz consultativ, nu obligatoriu, deci un aviz consultativ, pozitiv sau negativ, favorabil sau nefavorabil, pe care Camerele reunite sunt obligate să-l dea asupra cererii Preşedintelui şi declanşării procedurii referitoare la referendum.

A fost un proiect de hotărâre făcut de Comisiile juridice, care conţinea un articol în care se spunea: "Parlamentul României avizează favorabil (...)." S-a dat un vot şi acest text de hotărâre nu a trecut. În clipa de faţă, noi nu avem o hotărâre, de un fel sau altul, referitoare la ceea doreşte Preşedintele să declanşeze.

Dar vă atrag încă o dată atenţia că noi suntem obligaţi să avem un text de lege... un text de hotărâre referitoare la propunerea Preşedintelui. Suntem obligaţi de lege. Nu avem cum altfel. (Rumoare, discuţii)

Deci puteţi să ziceţi "nu" toată lumea. Dar trebuie să avem o hotărâre. În momentul de faţă, hotărârea nu există.

Domnul preşedinte, care a intuit aceste resorturi intime ale procedurilor parlamentare, a spus: da, deoarece nu avem, o să se întrunească Birourile reunite şi o să ia în discuţie o altă şedinţă în care să votăm celălalt text de lege care mai este posibil, anume că Parlamentul avizează nefavorabil. Dar în clipa de faţă noi nu ne-am îndeplinit obligaţia de a da un aviz, printr-o hotărâre, sub o formă sau alta. Deci noi suntem, în momentul de faţă, în afara legii, dar avem cadrul necesar pentru a reintra în lege în perioada următoare.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule senator,

Ca preşedinte de şedinţă şi preşedintele Camerei Deputaţilor, nu suntem în afara legii, pentru că nu am încălcat nicio lege. Procedura - şi vă mai repet o dată -, procedura Parlamentului României a fost îndeplinită. Obligaţia Preşedintelui este să aştepte 20 de zile de la data la care a trimis scrisoarea către Parlamentul României.

Parlamentul României are şi alte opţiuni. Dacă vrea, le pune în aplicare, dacă nu vrea, nu le pune. Nu este obligat să facă acest lucru. Parlamentul României şi-a îndeplinit procedura, să fie foarte clar. Nu s-a abţinut, nu a găsit tertipuri, şi-a îndeplinit procedura.

Vă mulţumesc foarte mult.

Din sală: Nu. Nu.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi.

Domnule deputat... mai încolo procedurile. Gata. (Discuţii)

Vă rog frumos. Eu vă respect, vă apreciez. Procedură la procedură, drept la replică la drept la replică.