Dezbateri parlamentare

În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Valeriu Ştefan Zgonea, preşedintele Camerei Deputaţilor, asistat de domnii deputaţi Cristian Buican şi Ion-Marcel Ciolacu, secretari ai Camerei Deputaţilor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Invit colegii în sală pentru a începe şedinţa de plen.

După cum ştiţi, începem direct cu dezbaterea moţiunii simple.

Liderii grupurilor.

Domnul ministru a venit? Bun!

Începem. Procedura o ştiţi, nu mai comentăm.

Doamna deputat Raluca Turcan, dumneavoastră aveţi onoarea să citiţi moţiunea simplă.

Vă rog frumos, aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Guvernul PSD demonstrează - pentru a nu ştiu câta oară - că nu are o viziune, nu are competenţă şi nu are nicio strategie europeană, competitivă, modernă pentru educaţie. Tot ceea ce a făcut a fost să-şi satisfacă interesele meschine, economice sau electorale, neglijând obligaţii şi responsabilităţi care ţin de asigurarea condiţiilor minime de funcţionare a sistemului de învăţământ.

Cel mai bun exemplu este lipsa manualelor şcolare din această toamnă. Nu putem vorbi de un sistem de învăţământ competitiv, performant sau măcar normal, fără manuale şcolare. Nu a avut Ministerul Educaţiei Naţionale banii necesari? Sau i-a direcţionat în zona periculoasă a buzunarelor acoliţilor politici? Dacă vorbim de o proastă gestionare sau administrare este la fel de grav. Oricum, Ministerul Educaţiei Naţionale se află, în acest moment, într-o mare criză de responsabilitate. Cu acest prilej, domnul Victor Ponta, şeful Guvernului, dovedeşte lipsă de sinceritate, acea lipsă de care vorbim tot mai des.

Distanţa de la cele spuse la cele făcute devine din ce în ce mai mare.

Iată cum copiii devin victimele unui sistem care nu funcţionează normal, care nu planifică suficient de riguros, în care procedurile legale se tărăgănează nepermis de mult, din cauza unora care cred că li se cuvine totul, adică tot câştigul. Miza PSD este mare şi merită ratat inclusiv începutul de an şcolar.

Copiilor de clasa I li se va spune de către învăţător, în loc de "deschideţi Abecedarul", "deschideţi fişele" sau "scoateţi smartphone-ul".

PSD a răsturnat sistemul de valori în educaţia românească. PSD le spune cu cinism elevilor de clasele I şi a II-a că dacă n-ai carte, ai parte. La fel, PSD-ul le spune cu dispreţ celor care termină liceul că înveţi, nu înveţi, tot te alegi cu o diplomă. PSD vrea să transforme educaţia naţională după chipul şi asemănarea mediocrităţii liderilor săi: plagiatorul Ponta, "eruditul" Şova şi alţii ca ei.

PDL şi PNL, membri ai Alianţei Creştin-Liberale, atrag atenţia asupra faptului că inexistenţa manualelor tipărite şi a manualelor electronice este consecinţa faptului că, în jurul Ministerului Educaţiei Naţionale, se învârt grupuri de afaceri clientelare PSD-ului, care acţionează în proximitatea Ministerului Educaţiei, în complicitate cu înalţi funcţionari ai acestei instituţii. Se războiesc între ei pentru fonduri uriaşe din bani publici, pe calea unor licitaţii trucate şi apoi, contestate. Corupţia endemică este motivul real pentru care copiii de clasele I şi a II-a nu au avut manuale tipărite sau electronice.

Totodată, este inadmisibil şi imoral ca acelaşi Guvern să modifice în mod substanţial Legea educaţiei naţionale printr-o ordonanţă de urgenţă, fără dezbatere publică, încălcând principiul transparenţei decizionale şi constituind, astfel, un abuz constituţional.

Care era urgenţa de a modifica Legea educaţiei naţionale prin Ordonanţa nr.49/2014? Răspunsul este unul singur - campania electorală, interesele electorale şi financiare ale PSD-ului.

Ordonanţ nr. 49/2014 este un colaj de iniţiative legislative fie declarate neconstituţionale de către Curtea Constituţională, fie respinse în nenumărate rânduri de societatea civilă sau de către Parlament. PSD a dat, prin Ordonanţa nr.49 lovitura de graţie educaţiei româneşti prin:

• politizarea excesivă a sistemului educaţional, atât la nivel preuniversitar, cât şi universitar;
• scăderea calităţii actului de educaţie, prin dubla măsură între prestatorii de servicii educaţionale privaţi şi de stat sau prin accesul tinerilor care nu au promovat examenul de bacalaureat în colegii din cadrul unor universităţi - banii se vor duce cu siguranţă spre clientela politică;
• recentralizarea sistemului şcolar;
• împrăştierea puţinilor bani pe nenumărate sesiuni de bacalaureat fără pregătiri pe parcursul anului şcolar, introducând o dublă finanţare în final.

Toate aceste acţiuni nu sunt doar simple transferuri electorale, ci sunt acţiuni care vor degrada şi mai grav starea învăţământului românesc în viitorul apropiat. Mediocritatea se va putea instala mai uşor în catedre, atât la nivelul preuniversitar, cât şi în universităţi.

În momentul actual, în consiliile de administraţie ale unităţilor şcolare din învăţământul preuniversitar, deciziile se pot lua cu mai puţine voturi, în timp ce elevii sunt excluşi total din forul de decizie.

România este marcată de profunde contraste. Avem elevi străluciţi, profesori dedicaţi şi licee de prestigiu. Obţinem, însă, ca medie, doar locuri codaşe în clasamentele internaţionale: fie că vorbim despre rezultatele elevilor, ale profesorilor sau ale cercetării şi inovării. Dacă PSD crede că nu se poate mai jos, de datoria noastră este să spunem că, în situaţia în care Victor Ponta va continua să guverneze în acest fel, România secolului XXI va rămâne prizoniera secolului XIX.

Prin această ordonanţă, Guvernul PSD adânceşte decalajul în care se află România în raport cu sistemele de învăţământ performante din Europa.

Domnule ministru Remus Pricopie, aţi contribuit din plin ca diplomele să fie tot mai multe simple cartoane fără valoare, care nu reflectă competenţele şi cunoştinţele acumulate pe timpul studiilor.

Însă, dacă ne gândim la modul în care şeful Guvernului şi-a luat doctoratul, nu putem să acceptăm decât faptul că acesta dispreţuieşte sistemul de învăţământ, şi-l dispreţuieşte atât de mult, încât doreşte să dărâme tot ceea ce a mai rămas funcţional în şcoala românească şi să compromită efortul celor care au muncit pentru a absolvi în mod onest un liceu sau o facultate.

Prin modul dezastruos în care gestionează învăţământul, Guvernul Ponta condamnă jumătate din generaţia de tineri 2014 la sărăcie, şomaj şi mizerie. Dacă adunăm numărul elevilor picaţi în prima şi a doua sesiune a examenelor de bacalaureat din anul acesta, cifra este catastrofală: peste 100.000 de tineri.

Absenteismul a fost în creştere în rândul celor înscrişi la probele de bac - peste 11.000 înscrişi nu s-au prezentat.

Urmările dezastruoase, atât la nivelul evaluării naţionale, cât şi la Bacalaureat se vor resimţi în special pe piaţa muncii. Inevitabil, diplomele fără valoare vor aduce doar deservicii, va scădea competitivitatea României, se vor decredibiliza nu doar unele universităţi, ci întregul sistem educaţional.

Ministerul Educaţiei Naţionale a venit cu o nouă formă a unei mai vechi găselniţe, marca PSD: a treia sesiune de bacalaureat cu aducerea în facultăţi a unor absolvenţi de liceu fără diplome de absolvire a bacalaureatului.

În ultimii ani, aproape unul din doi liceeni pică examenul de bacalaureat. 30% dintre elevii de clasa a VIII-a nu pot face faţă la examenele de evaluare naţională. Avem un abandon şcolar record în ultimii 50 de ani - aproape 33%. Avem peste 100.000 de licenţiaţi şomeri - o pătrime dintre absolvenţii învăţământului românesc ajung de pe băncile facultăţii direct în şomaj.

Rezultatele la testele PISA ne plasează pe ultimele locuri în Europa. Toate aceste date sunt ascunse şi muşamalizate de minister. De ce acestea sunt ţinute la sertar şi nu se iau măsuri pentru a le îmbunătăţi?

Domnule ministru, în loc să faceţi strategii coerente pentru a avea un învăţământ de calitate racordat la piaţa muncii, dumneavoastră aţi avut o singură strategie la comanda Guvernului şi a lui Victor Ponta: să utilizaţi ineficient resursele financiare publice prin mărirea numărului de asistaţi social. Prin introducerea anului pregătitor în facultăţi, sau a celei de a treia sesiuni de bacalaureat, menţineţi captivi tinerii în sistemul de ajutor social. Îi minţiţi pe aceşti tineri, care nu au învăţat timp de 12 ani că sunt stăpâni pe viaţa şi pe cunoştinţele lor. Le falsificaţi şi trecutul şi viitorul. Dumneavoastră doriţi doar să îmbunătăţiţi nişte statistici într-un mod nenatural. Încercaţi să oferiţi vorbe dulci în campania electorală. Le creşteţi artificial speranţele şi, de asemenea, statisticile prezentate partenerilor internaţionali. Toate acestea le faceţi pe bani publici. Vă convine să faceţi acest joc pentru a mai câştiga câteva procente în plus la alegeri. Nu vă puteţi juca cu viitorul, visele şi vieţile a milioane de români prin emiterea unor ordonanţe de urgenţă făcute pe genunchi pentru a satisface cerinţele unor grupuri restrânse de interese. Doar pentru a avea succes electoral nu puteţi sacrifica viitorul a milioane de tineri.

Dacă PSD este atât de preocupat de soarta elevilor repetenţi, de ce nu îi ajută în timpul liceului? De ce nu dezvoltă programe pentru a-i identifica şi ajuta în clasa a IX-a, a X-a sau chiar în ultimii ani de liceu?

Poate veţi reuşi să minţiţi statisticile europene, domnule ministru, privind promovabilitatea la bac şi procentul celor cu studii superioare. Rezultatele însă se vor regăsi dezastruos în economia românească. Ce angajator va încadra un absolvent de studii superioare care nu ştie să facă nimic? Nu vă interesează acest lucru - vă doriţi o Românie dependentă de ajutorul de şomaj. Aceasta este unica strategie. Dependenţa faţă de stat. Dumneavoastră vă doriţi votanţi care să vină la vot pentru că sunt dependenţi de stat.

Prin această ordonanţă se înfiinţează colegii postliceale în facultăţi. Ceea ce înseamnă mai mulţi bani de la buget către facultăţi, alocaţi în mod arbitrar. Prin această măsură, elevii care nu au luat examenul de bacalaureat au drum liber către facultăţi. Degeaba aţi negat, realitatea textului din ordonanţă vă contrazice. Prin îndrumarea elevilor către colegiile din cadrul unor facultăţi dispare atractivitatea învăţământului postliceal şi profesional. Adică, exact sursa de specialişti de care România are nevoie acum pentru a ocupa locurile de muncă pentru care tinerii încă nu sunt pregătiţi în momentul în care termină un învăţământ preuniversitar. Forţarea intrării tinerilor slab pregătiţi în învăţământul universitar este încă o dovadă a lipsei de corelare între şcoală şi piaţa muncii. Degeaba au studii de absolvenţi de învăţământ universitar dacă nu au competenţe pentru a intra pe piaţa muncii.

Dragi colegi,

Prin această ordonanţă, Guvernul dă posibilitatea universităţilor să înmatriculeze cu 10% mai mulţi studenţi faţă de câţi ar trebui să şcolarizeze. Dacă ARACIS a stabilit o cifră de şcolarizare ţinând cont de o serie de criterii de calitate şi de capacitatea instituţională a universităţilor, cum poate un ministru să redistribuie preferenţial banii publici? Nu mai ţinem cont de calitatea în educaţie? Doar de prietenii şi de regula bunului plac?

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Actuala Ordonanţă nr.49/2014 blochează complet descentralizarea sistemului şcolar. Legea educaţiei naţionale prevedea că şcoala era instituţia care organiza concursurile pe post, angaja şi concedia personalul didactic. Şcoala era autonomă şi putea concedia un profesor neperformant dacă un părinte sesiza Consiliul de administraţie sau lipsa de performanţă reieşea în urma analizei rezultatelor unor evaluări interne. Concursul de angajare a profesorilor era la şcoală, tot şcoala îi putea demite. În acest moment, concursul se organizează la nivel naţional şi apoi se face repartiţia la şcoală. De acum încolo se reinstalează factorul politic în şcoala românească. Indiferent de ce va face sau nu va face un profesor - el nu va putea fi concediat, poate fi doar mutat la o altă şcoală, deoarece inspectoratul este obligat să îi găsească un alt loc de muncă, o altă unitate de învăţământ la care să predea în continuare.

Ordonanţa OUG nr. 49/2014 a recentralizat sistemul, inclusiv în şcolile private unde concursurile organizate trebuie supervizate de către inspectoratele şcolare judeţene. Acestea se opun unor candidaturi, iar şcoala privată nu-şi va putea angaja personalul selectat.

Directorii de şcoli erau aleşi de Consiliul de administraţie, pe baza unui concurs, iar şcoala era cea care organiza concursul. Acum, prin această ordonanţă, inspectoratul şcolar organizează concursul. Un inspector numit politic selectează un director. Totul este sub control politic, dragi colegi.

Această ordonanţă este o bombă cu ceas. A fost adoptată pe furiş, fără dezbatere publică, netransparent, nedemocratic şi fără să se respecte Constituţia României. Politizează întregul sistem de învăţământ şi dă naştere unor abuzuri de putere, de sfidare a autonomiei şcolii româneşti şi pune în pericol calitatea întregului sistem educaţional din România. Ordonanţa de urgenţă nr. 49/2014 încurajează concurenţa neloială, mediocritatea şi scade standardele profesionale, redeschizând drumul către fabricile de diplome.

Domnule ministru, ocupaţi poziţia pe care au onorat-o anterior personalităţi marcante, personalităţi care au creat instituţii, au croit drumuri pe care generaţii după generaţii de elevi şi studenţi le-au străbătut în căutarea cunoaşterii, a binelui şi a frumosului.

Ştim că trăim într-un regim în care şeful Guvernului şi-a plagiat lucrarea de doctorat, dar nu condamnaţi generaţia de tineri, azi pe băncile şcolii, să vă semene. Oferiţi o şansă corectă de dezvoltare şcolii româneşti. Construiţi o şcoală care să stea la baza unei Românii în care să-şi găsească viitorul toţi cei care trăiesc în ţară sau care trăiesc în străinătate, dar încă mai speră să se întoarcă într-o Românie aşezată, o Românie pentru ei şi pentru copiii lor. O Românie în care valorile să fie respectate şi promovate.

Stimaţi colegi,

Această moţiune nu are un caracter formal şi nu este de conjunctură. Adoptarea ei reprezintă un semnal clar din partea Parlamentului că educaţia trebuie să fie cu adevărat o prioritate naţională.

Pentru a stopa atentatul la viitorul învăţământului şi al cercetării româneşti, la viitorul copiilor noştri, vă invităm, stimaţi colegi, să votaţi pentru această moţiune simplă. Votul pentru moţiune va semnifica un pas înainte pentru performanţă şi competitivitate.

Stimaţi colegi,

Parlamentarii PNL şi PDL, semnatari ai acestei moţiuni simple, solicită imperios:

1. abrogarea de urgenţă a Ordonanţei nr. 49/2014 pentru a stopa ca aceasta să-şi mai producă efectele dezastruoase asupra şcolii româneşti;
2. finanţarea corectă a educaţiei româneşti - nu modificări ale legii în avantajul grupurilor căpuşă de pe lângă PSD;
3. descentralizarea reală ?i depolitizarea şcolii româneşti;
4. renunţarea la a treia sesiune de bacalaureat şi
5. rezolvarea de urgenţă a problemei manualelor şcolare.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă deputat.

Dragi colegi, vă reamintesc, îmi cer scuze că am uitat să vă informez eu, avem 241 de deputaţi prezenţi, 162 sunt absenţi, 31 participă la alte activităţi.

Vă reamintesc procedura, după ce se citeşte moţiunea, Guvernul are 50 de minute. Grupurile politice parlamentare au discutat în Biroul permanent, la propunerea liderilor şi au aprobat timpii alocaţi pentru fiecare grup parlamentar: 31 de minute - PSD-ul, PNL- 12 minute, PDL - 6, Grupul parlamentar Liberal Conservator - 6 minute, UDMR - 3, minorităţi naţionale tot 3, PP-DD - 3, deputaţii neafiliaţi 4 minute. Aceasta este propunerea lor.

Vă rog frumos să vă pregătiţi cartelele pentru a o vota, conform regulamentului. Să înceapă votul. E o chestie de principiu, nu mai e o problemă. O să vă rog să depuneţi la secretari numele celor care vor să aibă intervenţii.

Cu 62 de voturi pentru, o abţinere, un vot împotrivă. Este suficient. Mulţumesc. A funcţionat, scuzaţi-mă. Data viitoare.

Domnule ministru Pricopie, o să vă rog frumos să poftiţi la tribună pentru a vă prezenta punctul de vedere.

Domnule ministru, aveţi cuvântul.

Domnul Remus Pricopie (ministrul educaţiei naţionale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am parcurs cu mare atenţie moţiunea, sunt o serie de probleme la zi, pe care cred că trebuie să le clarificăm. În acest sens, o să trec în revistă o serie de teme şi prima pe care o voi aborda este cea a Ordonanţei nr.49.

Ordonanţa nr.49, care are 97 de articole, vine să corecteze o serie de lucruri pe care Legea nr.1 le-a introdus. Mai exact, foarte multe din modificările pe care Ordonanţa nr.49 le introduce sunt tocmai pentru a putea să facem funcţional sistemul de educaţie. Şi o să încep cu Consiliul de administraţie care este principalul organ de conducere a unei unităţi de învăţământ. Din păcate, în foarte multe unităţi de învăţământ, din 2001 şi până la adoptarea Ordonanţei nr.49, consiliile de administraţie nu s-au putut constitui, conform legii, pentru că norma prevăzută de Legea nr.1 nu ţinea cont de realitate.

În foarte multe localităţi, autorităţile locale sau părinţii nu desemnau reprezentanţi în consiliul de administraţie şi atunci nu se întrunea, nu se putea întruni cvorumul necesar pentru a adopta decizii în mod legal. Ceea ce face Ordonanţa nr.49 este să menţină structura consiliului de administraţie, dar să prevadă un lucru care, de altfel, se întâmplă şi în alte cazuri, şi anume modul în care consiliul de administraţie funcţionează dacă nu avem cvorum la prima şedinţă. Ordonanţa nr.49 precizează că dacă nu avem 2/3 din consiliul de administraţie, atunci se convoacă o a doua şedinţă, unde se pot lua decizii cu jumătate plus unu din membri.

În ceea ce priveşte aşa-zisa politizare a procesului de educaţie, aş vrea să precizez faptul că cel mai important lucru pentru a asigura stabilitate unităţilor de învăţământ este organizarea concursurilor, atât pentru posturile de inspector şcolar general, cât şi pentru posturile de directori. Ultimul an în care au fost organizate concursuri este anul 2009. Au început concursurile în a doua parte a anului 2007, pe parcursul anului 2008, la vremea respectivă eram secretar de stat şi preşedintele Comisiei de dialog social şi am contribuit practic la demararea concursurilor pe post.

Ultimele concursuri au fost în 2009 şi din 2009 până în 2013 nu s-a organizat niciun concurs. În 2013 aceste concursuri nu se puteau organiza pentru că procedura prevăzută de Legea nr.1/2011 era pur şi simplu incoerentă.

Este complicat să organizezi un concurs pentru ocuparea postului de director la nivelul unei unităţi de învăţământ, în condiţiile în care tocmai acest mod de organizare a concursurilor, din punctul meu de vedere, reprezenta o politizare, pentru că autorităţile locale ar fi avut categoric o voce mult mai importantă.

Ceea ce face inspectoratul şcolar în organizarea concursurilor este să asigure legalitatea. Inspectoratul şcolar poate să desemneze în comisiile de concurs numai un membru, toţi ceilalţi membri fiind desemnaţi de către consiliul profesoral, de către părinţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

Tot legat de consiliul de administraţie şi de concursuri, aş vrea să vă precizez faptul că sindicatele au fost de acord cu această procedură şi se asigură transparenţa. Dacă în Legea nr.1 se preciza destul de clar că directorul poate să convoace sindicatele şi să participe la consiliul de administraţie ca observatori, Ordonanţa nr.49 precizează că nu se poate susţine o şedinţă a unui consiliu de administraţie fără ca reprezentanţii sindicatelor să fie prezenţi. Elevii, la fel, au prin Ordonanţa nr.49 garantată prezenţa la consiliul de administraţie.

În Ordonanţa nr.49 s-a introdus şi posibilitatea de a organiza în instituţiile de învăţământ superior colegii ca programe postliceale. Din păcate, în ultimele luni, s-a tot vehiculat în spaţiul public faptul că se poate intra în învăţământul superior fără diplomă de bacalaureat. Nimic mai fals.

În Legea educaţiei există în continuare şi nimeni nu a modificat aceste prevederi, sunt două articole, unul la capitolul preuniversitar, altul la capitolul învăţământ superior, în care se precizează foarte clar că diploma de bacalaureat este necesară pentru a fi admis în învăţământul superior - programe de licenţă.

Organizarea unui colegiu, respectiv a unei şcoli postliceale într-o instituţie de învăţământ superior are cu totul şi cu totul altă motivare. În momentul de faţă, în România, nu mai există specialişti, tehnicieni, de exemplu, sau diverse alte profesii pentru simplul fapt că şcolile postliceale care au existat cândva fie au dispărut, fie nu mai au forţa să pregătească astfel de programe.

Şi o să vă dau un exemplu. În România nu există astăzi şcoală de tehnicieni veterinari sau de maiştri în domeniul petrolului. Liceele specializate în anii 80, repet, nu mai au capacitatea astăzi să organizeze aşa ceva.

Comisia Europeană a solicitat şi Banca Mondială printr-o serie de studii, o diversificare a programelor postliceale, iar aceasta este una dintre soluţii pe care o putem adopta. Nu în ultimul rând, vreau să precizez faptul că şcolile profesionale care au fost desfiinţate în urmă cu mai mulţi ani au fost reînfiinţate şi în parteneriat cu firmele s-a reuşit anul acesta să ajungem la un număr de 35-36 de mii de elevi care s-au înscris în învăţământul profesional, în sistem dual.

Legat de concursuri, s-a precizat aici faptul că s-a modificat, s-a retras dreptul unităţilor de învăţământ de a organiza concurs. Situaţia a fost semnalată inclusiv de către sindicate încă de la adoptarea Legii nr.1.

Legea nr.1 prevedea susţinerea unui concurs la nivelul unităţii de învăţământ, obţinerea unei titularizări în sistem, la nivel naţional. Or, aşa ceva nu se poate. Dacă vorbim de calitate, trebuie să păstrăm standardele, atunci când se pune problema titularizării în sistemul de învăţământ a unui cadru didactic.

S-a vorbit despre părăsirea timpurie a şcolii şi s-a dat o cifră, din păcate, inexactă, s-a vorbit de faptul că 33% dintre tinerii, copiii din România părăsesc şcoala înainte de vreme. Fals. Această cifră nu există. Cifra corectă este de 16,5%, ceea ce nu înseamnă că trebuie să ne bucure. Este un procent destul de mare la nivelul Uniunii Europene.

Legat de măsurile pe care le-am adoptat şi urmează să le adoptăm pentru ca această cifră să scadă gradual, mă voi referi imediat. Înainte de a vorbi de acest lucru, însă, este important să vedem proiecţia politicilor de educaţie pentru 2014-2020. S-a vorbit despre strategie, s-a vorbit despre viziune şi este foarte bine că s-a ridicat această problemă, pentru că în urma discuţiilor cu Comisia Europeană şi cu Banca Mondială, Ministerul Educaţiei a pregătit o serie de strategii, cinci la număr. Prima dintre ele este cea care vizează părăsirea timpurie a şcolii. A doua este strategia privind învăţarea pe tot parcursul vieţii, strategia pentru consolidarea învăţământului superior, strategia pentru infrastructura şcolară şi pentru cercetare.

Pentru a avea un învăţământ de calitate, în primul rând trebuie să avem o infrastructură. Am preluat un sistem cu 1400-1500 de şantiere începute şi neterminate. Pe parcursul anului 2013 s-a reuşit mutarea a 240 de milioane de euro dintr-un alt program operaţional către Programul operaţional Regio, iar în acest moment sunt sub finanţare peste 500 de unităţi de învăţământ, urmând ca ele să fie finalizate în lunile următoare.

Al doilea element care ţine de performanţă în educaţie şi de împiedicarea procesului de părăsire timpurie a şcolii este accesul către unităţile de învăţământ, transportul. Guvernul a reuşit să achiziţioneze 600 de microbuze şi prin alte două acte normative urmează să se achiziţioneze încă 750 de microbuze, astfel încât toate solicitările la nivel naţional să fie acoperite. Niciodată nu s-a făcut un astfel de efort, astfel încât toate solicitările privind transportul elevilor către unităţile de învăţământ să fie rezolvate.

Corpul profesoral, este foarte important să investim în profesori, de aceea ieri, în şedinţa de Guvern, a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă care prevede mai multe lucruri, dar unul dintre ele este acela de a reintroduce un sprijin financiar pentru cadrele didactice pentru dezvoltarea profesională. Este vorba de celebrul program suta de euro pentru cărţi care, de data aceasta, se ridică la aproximativ 150 de euro.

Legat de părăsirea timpurie a şcolii sunt o serie de alte măsuri pe care ministerul deja le-a adoptat, şi anume: introducerea evaluărilor la clasele II, IV, VI, întărirea programelor la nivelul grădiniţelor, simularea examenelor naţionale la clasa a VIII-a, clasa a XI-a şi la nivelul clasei a XII-a.

Legat de PISA, sigur că această evaluare internaţională este extrem de importantă, cred însă că s-a omis faptul că România a înregistrat la ultima evaluare PISA o creştere cu 4 locuri.

Legat de manuale. Subiectul manuale este extrem de complicat şi, din păcate, de multe ori aici găsim mai mult interese comerciale decât interesele elevilor. În ultimii 10 ani Ministerul Educaţiei nu a aprobat nicio procedură de împrospătare a manualelor. De aceea, noi avem în sistem manuale aprobate chiar şi în urmă cu 14-15 ani.

Procedura de împrospătare a manualelor a început anul trecut în februarie, în momentul în care au fost aprobate programele şcolare, iar licitaţia a început în 8 martie anul acesta. Sunt o serie de etape procedurale care au împiedecat semnarea contractelor înainte de 15 septembrie. Ne-am supus deciziei Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, iar ieri Ministerul Educaţiei a anunţat din nou lista câştigătorilor.

Diferenţa dintre prima şi a doua evaluare nu este semnificativă. Există însă o diferenţă de abordare. Consiliul Naţional pentru Soluţionarea Contestaţiilor ne-a cerut să nu mai menţinem un prag minim, respectiv un punctaj minim atât pentru criteriul preţ, cât şi pentru criteriul calitate. Într-un timp foarte scurt, manualele digitale, care înseamnă, de fapt, manualul vechi plus componenta digitală a fiecărui manual, deci într-un timp foarte scurt manualele digitale vor fi în şcoli.

Până atunci manualele vechi - am aprobat acest lucru printr-un ordin de ministru - funcţionează în unităţile de învăţământ.

Legat de examenele naţionale, am preluat Ministerul Educaţiei cu un procent de promovabilitate la bacalaureat de 59%. Am fost acuzat de faptul că voi creşte în mod artificial procentul de promovabilitate. Nu s-a întâmplat acest lucru. Dar, totuşi, în aceşti doi ani, mai exact în trei examene de bacalaureat care au fost susţinute din 2012 până în 2014, în primul rând s-au calibrat programele şcolare. În al doilea rând, s-au calibrat subiectele pentru examene, pentru că la un examen naţional nu ai voie să introduci subiecte de tip concurs, ci trebuie să fie prezentate subiecte de nivel mediu plus. Astăzi, promovabilitatea pentru promoţia 2014 la bacalaureat este de 71%, iar participarea la examen, raportat la numărul de elevi înscrişi în clasa XII-a în septembrie anul trecut a fost cea mai mare din ultimii ani, de aproximativ 70%.

Din păcate, în moţiunea de cenzură, cifrele prezentate nu sunt exacte. Sunt o serie de alte măsuri pe care le-am luat şi le vom adopta, le-am adoptat şi le vom adopta în continuare, vom continua procesul de modernizare a infrastructurii şcolare, procesul de conectarea unităţilor de învăţământ la Internet, pentru că nu putem vorbi de manuale digitale dacă unităţile de învăţământ nu sunt conectate la Internet, manualele digitale vor intra anul acesta pentru clasele I şi a II-a, urmând ca în următorii trei-patru ani toate manualele să fie revizuite.

Aş vrea să mai precizez un lucru: am fost în Ministerul Educaţiei atunci când domnul ministru Marga a început procesul de înnoire a manualelor, în '98-'99. Am fost în Ministerul Educaţiei atunci când doamna ministru Andronescu a organizat licitaţiile pentru manuale în 2001-2003. De fiecare dată am văzut interesele oamenilor de afaceri care peste noapte au devenit preocupaţi de educaţie, dar, evident, din perspectivă comercială. Vorbim despre o piaţă a manualelor care în ultimii zece ani a fost finanţată cu aproximativ 200 de milioane de lei de la bugetul statului şi o piaţă de multe ori ilicită a auxiliarelor care, în ultimii zece ani, s-a ridicat la 2 miliarde de lei.

Evident că atunci când rişti să pierzi această piaţă faci tot posibilul să împiedici modernizarea şcolii româneşti. Procesul de modernizare va continua, iar rezultatele, dacă ne uităm la ele, sunt pe un trend ascendent, dar, evident, cu paşii corespunzători, pentru că o îmbunătăţire peste noapte a sistemului de educaţie nu este posibilă.

Aş vrea să mai dau o singură cifră şi cu aceasta închei. Ministerul Educaţiei a avut în 2010 un buget de aproape 17 miliarde de lei, cel mai mic buget din istoria educaţiei din ultimii 25 de ani. De la preluarea de către Guvernul Ponta a problematicii educaţiei, bugetul a crescut gradual. În momentul de faţă avem 22 de miliarde de lei, iar Uniunea Europeană menţionează România ca fiind ţara cu cea mai ridicată rată de creştere a investiţiilor în educaţie.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Avem deja înscrişii pe listă. O să iau prima intervenţie.

Domnul Iacoban Sorin-Avram, Grupul parlamentar al PSD. Dacă este... Dacă nu, doamna Birchall.

Se pregăteşte doamna Cherecheş Florica.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Suntem martorii unui trist moment în viaţa unor partide politice, departe de principiile europene şi de activitatea normală de opoziţie într-un stat democratic, când şcoala, copiii, dascălii şi părinţii sunt...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, numai o secundă, îmi cer scuze.

Dragi colegi, şedinţa de astăzi a Senatului s-a închis din lipsă de cvorum. Pe cale de consecinţă, n-o să mai facem plenul reunit la ora 13. După dezbaterea moţiunii, toată lumea merge la comisie. Ca să ştiţi. Da?

Doamnă deputat, îmi cer scuze. Vă rog frumos, continuaţi.

Doamna Ana Birchall:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Aşa cum spuneam, suntem martorii unui trist moment în viaţa unor partide politice, departe de principiile europene şi de activitatea normală de opoziţie într-un stat de democratic, când şcoala, copiii, dascălii şi părinţii sunt cu toţii târâţi într-o bătălie al cărei unic scop este disperarea de a marca puncte politice în apropierea campaniei electorale.

Argumentele ridicate în această moţiune simplă se citesc precum îndemnurile la lupta de clasă din şcoala de politruci a lui Klaus Iohannis, acelaşi candidat la preşedinţia României care îl confundă pe Spiru Haret cu Dimitrie Bolintineanu.

Moţiunea simplă de astăzi este un afront la adresa decenţei celor care ne privesc, a românilor care se aşteaptă la măsuri responsabile în privinţa educaţiei din partea clasei politice şi nicidecum la conflict şi atacuri politice. Este pornită din aceleaşi reflexe de ură, dezbinare şi gâlceavă, pe care regimul lui Traian Băsescu le-a impus în societatea românească în ultimii zece ani, aducând tăieri de salarii şi pensii pentru dascăli şi pentru părinţi şi punând educaţia pe ultimul loc în dezvoltarea României. Este acelaşi Traian Băsescu care le spunea elevilor la început de an şcolar, şi citez: "Nu învăţaţi carte, copii, că nici eu n-am învăţat şi am ajuns preşedinte".

Acest model de gândire este promovat şi de colegele şi de colegii de la PDL şi PNL astăzi, ignorând în totalitate realitatea unor fapte, nu vorbe, ale actualei guvernări, care a reparat greşelile trecutului şi redă cetăţenilor acestei ţări, pentru prima dată în ultimii zece ani, mândria de a fi român. De altfel, acesta este singurul lucru pe care opoziţia îl poate face: să vorbească. Atunci când au fost la putere, iar aici colegii de la PDL îşi pot aduce aminte mult mai bine că ministrul educaţiei de la acea vreme, domnul Funeriu, a pierdut la prima rectificare bugetară din 2010 suma de 495 de milioane lei din bugetul educaţiei. Aceasta reprezintă, stimate colege şi stimaţi colegi, adevărata valoare pe care regimul Băsescu a oferit-o şcolii şi educaţiei.

Atrag atenţia asupra faptului că realităţile actuale ale abandonului şcolar sunt date tot de Guvernul domnului Funeriu care, prin măsurile economice catastrofale pe care Guvernul Boc le-a promovat în dauna României, au făcut ca sărăcia să reprezinte lecţia de viaţă a copiilor noştri, şi nu cartea, aşa cum este normal.

Da. Este îngrijorător că şi un singur copil poate să abandoneze şcoala, dar pentru corecta informare a celor care se uită la noi, v-aş propune însă o privire mai atentă asupra statisticilor prezentate de dumneavoastră, semnatarii acestei moţiuni, şi să evitaţi măsluirea cifrelor doar pentru a vă susţine argumentele.

În contrast cu vorbele celor din opoziţie, faptele actualului Executiv arată ce înseamnă un set de politici coerente în educaţie. Deşi bugetul României a fost împovărat de împrumuturile foarte scumpe luate de Guvernul Boc sau de alte drepturi pe care românii şi le-au câştigat în instanţe, pentru că dumneavoastră, stimate colege şi stimaţi colegi, n-aţi făcut altceva decât să tăiaţi din veniturile românilor, actualul Guvern a făcut eforturi pentru ca bugetul educaţiei să crească, atât în 2013, cât şi în 2014.

În 2013, faţă de 2012, am avut o creştere de 6,4%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Pentru 2014, educaţia a primit 13% din bugetul naţional, cu două miliarde mai mult decât în 2013. 200 de milioane de euro au intrat în infrastructura şcolară. Executivul actual a reîntregit salariile dascălilor, a demarat lucrările de renovare la 500 de şcoli lăsate în stadiu de şantier de guvernarea dumneavoastră, stimaţi semnatari ai acestei moţiuni.

Tot Guvernul condus de Victor Ponta a achiziţionat 1254 de microbuze şcolare, repartizarea acestora fiind făcută nu pe criterii politice, aşa cum făceaţi dumneavoastră, ci în funcţie de nevoile comunităţilor locale. Şi ştiţi foarte bine acest lucru pentru că-l vedeţi la dumneavoastră în colegii. Executivul a semnat contractul pentru conectarea la Internet a 2446 de şcoli din mediul rural şi mediul urban. Peste 680 de mii de elevi au primit gratuit rechizite în anul şcolar 2014-2015. Am mărit valoarea burselor pentru olimpici, implementăm programul "Garanţia pentru tineri" pentru a stimula ocuparea unui loc de muncă. Astfel, 641 de mii de tineri beneficiază în 2014 şi 2015 de diferite măsuri incluse în acest program.

Actuala guvernare a dezvoltat programul "Şcoala după şcoală", în parteneriat cu autorităţile locale, părinţi şi agenţi economici. Am crescut procentul cadrelor didactice titulare cu 15,33%, faţă de 2012. Am readus indemnizaţia pentru creşterea copilului la un nivel decent, la 85% din media veniturilor nete ale persoanei. Mai mult, am majorat cu 30% alocaţia de sprijin familial. Am semnat în august 2013 planul prin care UNICEF va oferi asistenţă tehnică României pentru mobilizarea resurselor în beneficiul copiilor vulnerabili, indiferent de unde vin resursele, din bugetul naţional sau bugetele locale, din fonduri structurale sau din alte surse.

Aceste fapte reprezintă măsura bunei guvernări în domeniul educaţiei. Dacă ar fi să ne luăm după opoziţie, copiii noştri ar trebui să continue să studieze după aceleaşi manuale învechite şi prăfuite de acum 10 ani de zile, fără să conceapă faptul că ne aflăm cu toţii în secolul XXI.

În textul acestei moţiuni, stimaţi semnatari, dumneavoastră susţineţi că n-ar trebui să li se ofere tinerilor noştri niciun fel de ajutor în a-şi continua educaţia sau în a-şi dezvolta cunoştinţele pentru a-şi găsi un loc de muncă, iar performanţa românilor ar fi doar aceea despre care citim în ziarele din străinătate, acolo unde li se permite să se dezvolte, departe de casă, departe de familie. Nu aşa trebuie să privim educaţia şi nu aşa trebuie să acţionăm pentru binele copiilor noştri.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Fac un apel la dumneavoastră astăzi, în primul rând în calitate de părinţi, nu de politicieni, şi vă rog să aveţi în vedere că, deşi ne apropiem de o campanie electorală, vă rog şi fac un apel la dumneavoastră să nu târâţi şcoala românească în jocuri politicianiste. Provocările generaţiei noastre, obligaţia noastră ca părinţi şi politicieni se referă nu numai la educaţie, ci la viaţa copiilor şi tinerilor noştri. Dacă vrem ca tinerii noştri să nu mai fugă din ţară, dacă vrem ca tinerii noştri să-şi întemeieze o familie în România, statul trebuie să le acorde o şansă şi să le acorde un sprijin la început de drum mai ales în domeniile locuinţei, locului de muncă şi educaţiei, considerând şi tratând investiţia în tineri ca fiind o investiţie prioritară a statului român.

Alături de colegii mei am construit şi susţinut proiectul "Prima casă", "Prima slujbă", "Primul copil" încă din anul 2006. De asemenea, încă din 2005 am iniţiat şi susţinut necesitatea unui pact naţional pe educaţie între toate partidele politice, sindicate, asociaţii de părinţi şi societatea civilă, lucru realizat în 2008, dar călcat în picioare de miniştri precum domnul Funeriu, care n-au fost în stare să înţeleagă că accesul la educaţie nu este o favoare, ci este o obligaţie pe care trebuie s-o asigurăm copiilor noştri din prima până în ultima zi de şcoală. Şi trebuie cu toţii să înţelegem că fiecare leu alocat pentru o mai bună educaţie, pentru accesul la educaţie al unui copil, indiferent că se află în mediul rural, într-un colegiu mai sărac, sau în mediul urban, nu este o cheltuială, ci este o investiţie în prezentul, dar mai ales în viitorul copiilor noştri.

Trebuie să încetăm din a face din educaţie şi şcoala românească un câmp de luptă pentru orgolii politice. Cred că suntem cu toţii de acord că dascălii merită atât o salarizare mai bună şi noi am reparat, stimate colege şi stimaţi colegi, tăierile de venituri ale guvernării Boc-Băsescu, am ajutat tinerii profesori debutanţi, dar trebuie să recunoaştem că dascălii au nevoie mai mult ca oricând de respect şi de recunoaştere din partea noastră, pentru că alături de părinţi, alături de bunici, sunt cei care formează viitorul acestei ţări. Trebuie să privim spre viitor şi să susţinem măsurile bune care ajută şi susţin educaţia, înţelegând foarte bine cât de mult mai este de făcut în acest domeniu extrem de important pentru societatea românească.

Grupul PSD evident că va vota împotriva acestei caricaturi de moţiune care arată încă o dată că semnatarii acestei moţiuni, în goana lor după voturi, au uitat de un lucru important, că educaţia este cea mai bună zestre pe care noi putem s-o dăm unui copil. Şi vă invit, stimate colege şi stimaţi colegi, indiferent de partidele politice din care faceţi parte, să arătaţi prin fapte, nu prin declaraţii politicianiste, că într-adevăr respectaţi şcoala românească şi dascălii acestei ţări.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aţi vorbit 16 minute din timpul grupului parlamentar.

S-a întâmplat ceva, domnule Benga? Dăm o tură cu toţi colegii şi după aceea...

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Doamna Cherecheş.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul. 12 minute alocate grupului parlamentar.

Doamna Florica Cherecheş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Devine din ce în ce mai clar că membrii Guvernului Ponta, deşi declară că sunt mândri că sunt români, concep şi aplică adeseori politici care nu au nicio legătură cu realitatea de astăzi a României noastre. E ca şi cum ei ar trăi într-o Românie diferită de cea în care trăiesc oamenii de rând din această ţară. Mai grav este însă că deciziile pe care le iau cei de la guvernare ne costă şi ne afectează pe noi şi copiii noştri. Cel mai aşteptat moment de către copiii de clasa I, acela al răsfoirii abecedarului în prima zi de şcoală, s-a transformat în cea mai amară dezamăgire: prichindeii au găsit pe bănci fişe, flori, baloane, liste cu necesarul de rechizite sau altele de acest fel, dar nu manualele mult aşteptate. Poate că lipsa manualelor pare un lucru lipsit de importanţă, dar e un fapt nemaiîntâlnit în istoria recentă a României, care arată lipsa de responsabilitate, nepăsarea şi incompetenţa Guvernului.

Orice om cu simţul responsabilităţii din România este capabil să găsească o soluţie într-o situaţie de criză. Domnul ministru Pricopie de ce nu a putut face ceva să salveze situaţia? Dă vina pe licitaţii care, fie vorba între noi, au fost demarate mult prea târziu. Dar problemele reale sunt de fapt corupţia şi interesele unor grupuri de afaceri. S-a găsit între timp, din păcate, după începerea şcolii, şi soluţia de avarie: "Facem rost, chiar tipărim dacă este nevoie manuale vechi, să avem ce da copiilor până ies cele noi". Ni se spune că elevii vor avea în curând manuale digitale, dar şi acest lucru e rupt de realitate, pentru că în condiţiile în care din cauza sărăciei, în primul rând, abandonul şcolar în România este la un nivel fruntaş în Uniunea Europeană, şi unii copii merg cu schimbul la şcoală ca să încalţe pe rând singura pereche de încălţăminte din familie, nu toţi elevii au...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, o să vă rog frumos, îmi cer scuze, numai o secundă.

Doamnă deputat, vă rog frumos.

Dragi colegi,

Daţi-mi voie să vă informez că avem la balcon delegaţia condusă de onorabilul deputat Justin Muturi, preşedintele Adunării Naţionale din Republica Kenya, care efectuează o vizită oficială în România la invitaţia noastră.

(Aplauze.)

Doamnă deputat, vă mulţumesc foarte mult, şi vă rog frumos să continuaţi.

Doamna Florica Cherecheş:

Nu toţi elevii au telefoane sau tablete pe care să poată vizualiza manualele şi doar o parte dintre şcoli beneficiază de internet. Ignorând prevederea constituţională conform căreia ordonanţele de urgenţă pot fi adoptate numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, Guvernul Ponta a mai dat o palmă învăţământului românesc prin adoptarea celor 97 de modificări ale Legii educaţiei naţionale, prin Ordonanţa de urgenţă nr.49.

Dacă, aşa cum spuneaţi, domnule ministru, Ordonanţa nr.49 corectează probleme din Legea educaţiei, de ce-aţi renunţat la orice fel de dezbatere şi consultare publică, venind cu ordonanţă de urgenţă a doua zi după încheierea sesiunii parlamentare? Ordonanţa prevede, printre altele, organizarea unei a treia sesiuni de bacalaureat pentru prima dată în istorie.

Iată că 2014 este anul unei premiere triste în învăţământul românesc. Chiar dacă spuneţi, domnule ministru, că nu se poate intra la facultate fără bacalaureat, prin prevederile ordonanţei s-a creat această portiţă. În cazul în care vor promova între timp examenul de bacalaureat, tinerii vor putea intra direct în anul II de facultate. Această modificare a produs reacţii de respingere din partea multor universităţi din ţară, în special a celor de stat, care se opun înfiinţării colegiilor postliceale universitare, invocând ştirbirea prestigiului instituţiilor lor de învăţământ şi nedorind să devină simple fabrici de diplome. Doar acele universităţi pentru care banul este mai important decât calitatea învăţământului au îmbrăţişat aceste prevederi, dar chiar şi acestea trebuie să înfrunte criticile venite de la studenţii care se simt dispreţuiţi de Guvernul care nesocoteşte munca şi seriozitatea.

Domnule ministru, din nefericire, toate aceste modificări sunt făcute în detrimentul calităţii învăţământului românesc şi risipesc resursele preţioase pentru a mări numărul de asistaţi social, menţinând tinerii captivi în sistemul de ajutor social şi inducându-le o atitudine de dependenţă faţă de stat, contrară regulilor economiei de piaţă, atitudine care le va face mult rău pe termen lung.

Nu vedem o preocupare reală pentru promovarea şi dezvoltarea învăţământului profesional, deşi se recunoaşte lipsa unor profesionişti în anumite domenii. Este evident că Guvernul nu cunoaşte realitatea şi nu-şi corelează strategia cu nevoile pieţei muncii. Firmele, investitorii, cer muncitori calificaţi. Dar în loc să ne adaptăm rapid sistemul de învăţământ la această nevoie, ca să le asigurăm un viitor în România copiilor noştri, noi vrem să-i facem mai departe pe toţi absolvenţi de facultate, chiar dacă nu le putem asigura apoi locuri de muncă.

Peste tot în Europa unde s-a dezvoltat învăţământul profesional, a scăzut rata şomajului în rândul tinerilor şi a crescut nivelul de bunăstare al populaţiei. La noi, însă, nu se înţelege acest lucru şi ne preocupă în continuare să ţinem universităţile în viaţă şi să le furnizăm cu orice chip studenţi, chiar dacă nu-şi vor găsi apoi un loc de muncă. E nevoie de două ingrediente de bază pentru a schimba acest lucru: viziune şi voinţă politică, dar, din păcate, lipsesc amândouă.

La conducerea unui minister atât de important ca Ministerul Educaţiei Naţionale este nevoie de oameni competenţi, cu expertiză şi experienţă în domeniul educaţiei care să pună interesul copiilor mai presus de cele politice, care să vină cu propuneri pertinente şi clare, fără să le fie teamă că vor fi schimbaţi din funcţie. Voinţa politică este în egală măsură importantă pentru a realiza o reformă reală şi atât de necesară în învăţământul românesc.

În faţa acestor abuzuri ale puterii, Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat Liberal s-au simţit obligate să depună această moţiune simplă şi menirea ei este să atragă atenţia asupra pericolului în care se găseşte învăţământul românesc, lucru care va afecta negativ viitorul tinerilor.

Mulţumesc.

(Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mai aveţi cinci minute, Grupul parlamentar al PNL.

Grupul parlamentar al PDL. Doamna Turcan, aveţi şase minute, vă rog frumos.

Doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Dragi colegi,

Dezbaterea de astăzi ar fi trebuit să fie despre educaţie, să fie lăsat politicianismul, să fie ignorată măcar pentru o clipă demagogia şi cine vine la acest microfon să cunoască legea, să respecte realitatea din sistemul de educaţie şi să nu ofere cifre mincinoase.

Arătaţi-mi un om în această ţară care poate să confirme o minciună spusă de la acest microfon că educaţia a primit 13% din bugetul naţional. Arătaţi-mi un om din această ţară care poate să confirme o lipsă de decenţă a unui parlamentar român care vine la acest microfon şi spune că educaţia are banii necesari.

Noi am propus ca prin Constituţie să creăm cadrul unui parteneriat transpartinic, astfel încât să putem da măcar 5% din PIB an de an, constant, pentru educaţia românească. Aici aş fi vrut să văd gestul de responsabilitate, aici aţi fi putut să arătaţi că vă pasă de generaţiile viitoare, nu cu minciuni spuse de la acest microfon.

Domnule ministru, din păcate, tot ceea ce aţi spus ca răspuns la această moţiune simplă, atenţie, nu de cenzură, aceea a fost dezbătută ieri, vă afundă şi mai mult. Şi vă afundă, din păcate, prin propriile argumente. Este revoltător să auzim că situaţia manualelor, brusc, la cererea premierului, într-o săptămână şi-a găsit rezolvarea. Aţi avut doi ani de zile de la finalizarea programei şcolare până la începerea licitaţiei în care puteaţi să demonstraţi că încurajaţi competiţia corectă, libera iniţiativă, astfel încât copiii să beneficieze de manuale noi.

Din păcate, de la acest microfon ne-aţi spus o grămadă de realizări care, din păcate, iarăşi, pentru dumneavoastră, fac parte din patrimoniul ministerului pe care l-aţi preluat. Evaluările la clasele a II-a şi a IV-a, evaluările transdisciplinare şi predările transdisciplinare au făcut parte din patrimoniul ministerului atunci când l-aţi preluat şi n-aţi făcut decât să puneţi în aplicare şi să respectaţi legea. Or, ăsta nu e un gest de mândrie, că respectaţi legea. Dumneavoastră trebuie să vă asiguraţi că legea este aplicată şi dă şi rezultate.

Ne spuneţi de microbuze. Asta înseamnă că până şi aici, în Parlament, ne vindeţi iluzii. Încercaţi să faceţi campanie PSD-ului. Microbuzele au fost date, pe de o parte, pentru că aşa prevedea strategia lăsată de Ministerul Educaţiei, pentru că foarte mulţi copii nu erau în stare şi familiile lor nu puteau suporta plata transportului şcolar, inclusiv profesorii se află în aceeaşi situaţie, iar dumneavoastră, cu Victor Ponta, aţi politizat până şi acest demers necesar. Microbuzele şcolare au ajuns în multe localităţi unde nu era nevoie de ele şi unde era un singur avantaj pentru a le oferi: conducere pesedistă. Asta aţi făcut. Nu vindeţi iluzii de la acest microfon spunând că microbuzele şi-au atins ţinta. Nu şi-au atins-o!

Şi ca să vedeţi până unde merge duplicitatea: daţi microbuze şcolare, dar pe de altă parte, premierul Ponta ne spune că fiecare copil în această ţară are un smartphone. Păi dacă fiecare copil are un smartphone, mai are nevoie de microbuze pentru a-şi asigura transportul?

Acesta este cinismul de care dă dovadă Victor Ponta şi daţi dovadă şi dumneavoastră. Poate că fiecare copil din această ţară ştie cum arată un smartphone sau jinduieşte la un smartphone. Dar în niciun caz nu îşi permit. Şi sunt mii şi sute de mii de familii care se află la marginea sărăciei şi care în loc să beneficieze de acele microbuze pe care aveaţi obligaţia să le achiziţionaţi, au rămas fără, pentru că n-au avut avantajul de a trăi într-o comunitate condusă de PSD.

Vă demonstrez cu legea în mână, domnule ministru, că această ordonanţă este un abuz constituţional. Şi mă refer la chestiunile de patrimoniu. Patrimoniu, atât de valoros, patrimoniu care are un echivalent de sute de milioane de euro şi care poate să reprezinte o explicaţie pentru care dumneavoastră aţi dat pe furiş şi netransparent această ordonanţă. Să nu uităm că prin această ordonanţă instituţiile de învăţământ particular înfiinţate de persoane fizice sau juridice, în caz de dizolvare, îţi păstrează patrimoniul. Şi fondatorii devin proprietari ai patrimoniului, chiar dacă ele au fost acreditate şi chiar dacă acel patrimoniu se ridică la sute de milioane de euro. Curtea Constituţională a dat decizie...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, mai aveţi 50 de secunde.

Doamna Raluca Turcan:

... a dat decizie pe această speţă, dar dumneavoastră v-aţi încăpăţânat, v-aţi încăpăţânat să daţi o ordonanţă neconstituţională. Noroc că Avocatul Poporului funcţionează pentru dumneavoastră.

Iar în chestiunea manualelor, domnule ministru, doi ani şi jumătate de dispreţ şi de dezinteres. Şi aţi ajuns ca pe ultima sută de metri să forţaţi să câştige în continuare cine trebuie licitaţia. Este vorba de sute de milioane de euro care puteau fi distribuiţi corect, astfel încât copiii la început de an să aibă manuale de calitate, să beneficieze într-adevăr de manuale în acord cu acel nou mod de predare transdisciplinară pe care l-am promovat şi pe care dumneavoastră l-aţi continuat.

Să ştiţi că demisia nu este o umilinţă, demisia poate fi un gest de responsabilitate, şi poate constitui o compensaţie morală pentru toţi cei care au avut de suferit şi pentru toţi cei care încă mai speră că sistemul de învăţământ românesc poate să fie o şansă pentru viitor.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos să finalizaţi.

Doamna Raluca Turcan:

Aşteptăm demisia dumneavoastră şi sperăm ca, indiferent de partidul din care faceţi parte, să lăsaţi demagogia, să lăsaţi populismul deoparte şi să vă gândiţi: ne acordă sistemul de educaţie românesc o şansă...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Doamnă deputat, vă rog să finalizaţi, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

... pentru dezvoltare, aici, în România?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi 7 minute deja.

Doamna Raluca Turcan:

Răspunsul nostru este că nu. Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. Are cuvântul domnul deputat Irimie Vicenţiu-Mircea.

Domnule deputat, aveţi 6 minute.

Domnul Vicenţiu-Mircea Irimie:

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Domnule ministru,

Domnule secretar de stat,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Suntem conştienţi cu toţii, sper, că problema educaţiei în România nu este de astăzi, de ieri.

Dragi colegi din PDL,

În susţinerea acestei moţiuni simple vi s-au alăturat şi colegii din PNL, uitând şi dumnealor că în 2008 toate partidele au semnat cu preşedintele Băsescu Pactul naţional pentru educaţie, pact prin care îşi asumau o serie de obiective comune privind educaţia naţională, ceea ce pe hârtie ar trebui să ducă la o politică coerentă în acest domeniu, atât de coerentă, încât la ora actuală elevii ar avea nevoie de o materie specială: reforma educaţiei, ca să înţeleagă cât de cât schimbările care apar în fiecare an, uneori chiar mai des.

Doamnelor şi domnilor,

După 1989, la conducerea Ministerului Educaţiei au fost nu mai puţin de 19 miniştri, unii dintre ei având chiar 3 mandate. Aproape toţi au venit cu fel de fel de idei şi modificări legislative.

Învăţământul a fost terenul de încercare al tuturor reformelor şi s-a cam pierdut busola.

Stimaţi colegi,

În ultimii ani, la nivelul Uniunii Europene s-au produs progrese susţinute în realizarea efectivă a unui spaţiu european extins al educaţiei, în perspectiva cerinţelor societăţii şi economiei bazate pe cunoaştere.

Astfel, contextul european actual oferă o serie de documente de referinţă cu rol important în regândirea, reorganizarea şi armonizarea sistemelor de învăţământ, din perspectiva asigurării calităţii educaţiei şi a mobilităţii profesionale şi de studiu.

Intenţia Guvernului Ponta de a creşte calitatea educaţiei şi de a o ridica la standarde europene este un lucru lăudabil, urmărit şi de presă, şi de opinia publică.

Impunerea unor examene corecte, încercarea de a implica şi mai mult cadrele didactice şi de a individualiza învăţarea şi conştientizarea elevilor privind nivelul lor de pregătire sunt toate eforturi lăudabile în direcţia creşterii calităţii educaţiei.

Prin adoptarea Ordonanţei de urgenţă guvernamentale nr.49/2014 a fost corectată o serie de erori şi de prevederi insuficient de bine fundamentate în Legea educaţiei naţionale.

Fără a face niciun fel de rabat de la standardele de calitate şi performanţă, acest act normativ este expresia unor politici publice care vizează modernizarea şi dezvoltarea graduală a sistemului de educaţie.

Prevederile ordonanţei au fost solicitate în mod repetat şi discutate cu reprezentanţii sindicatelor, ai părinţilor, ai elevilor şi studenţilor, cu cadrele didactice implicate. Ele vin în sprijinul profesorilor şi al beneficiarilor sistemului de învăţământ.

În intervenţia de astăzi, dragi colegi, voi dezbate şi subiectul legat de introducerea manualelor digitale în şcolile din România, începând cu anul şcolar 2014-2015.

Încă de la primele zvonuri apărute în legătură cu aceste manuale, au apărut păreri pro şi contra cu privire la avantajele şi dezavantajele aduse de ele.

Introducerea manualelor digitale are ca scop în primul rând compactarea manualelor din ghiozdanul elevilor într-o tabletă care poate conţine chiar şi o bibliotecă întreagă, dar şi reducerea în acelaşi timp a cantităţii de hârtie folosită pentru tipărirea manualelor clasice, în favoarea protejării mediului înconjurător şi nu numai.

În situaţia în care în ţara noastră se cheltuiesc o grămadă de bani pe diverse lucruri care nu se văd sau se deteriorează încă de la finalizare, considerăm că o astfel de investiţie va fi benefică nu numai copiilor care sunt pe băncile şcolii, ci şi viitorului ţării.

Cel mai important lucru pe care îl avem în vedere când vorbim de manuale digitale este faptul că elevii nu vor mai fi nevoiţi să care zilnic kilograme întregi de cărţi, fapt ce ducea indirect la dezvoltarea nesănătoasă a lor.

În al doilea rând, încă de la începutul anului şcolar 2013-2014, câteva şcoli din Capitală au introdus aceste manuale prin diferite sponsorizări, iar feedback-ul primit din partea elevilor care au adoptat acest tip de studiu a fost unul pozitiv.

Prin introducerea manualelor digitale se poate realiza şi o cercetare ştiinţifică din care să rezulte dacă pregătirea elevilor cu ajutorul acestora este mai bună decât cu manualele clasice.

Căutând documentaţie pentru această intervenţie, am găsit un articol care se intitula "Ora la care toţi elevii pot răspunde în acelaşi timp". Şi m-a făcut să-mi reamintesc, dragi colegi, perioada în care stăteam cu toţii în spatele băncii, cu mâna sus, şi chiar dacă ştiam răspunsul la întrebare, nu-l puteam spune pentru că alt coleg primea prioritatea de a răspunde.

Din acest motiv, considerăm că iniţiativa introducerii manualelor digitale este bună şi va îmbunătăţi nivelul de cunoştinţe al elevilor.

Susţinem introducerea manualelor digitale în toate şcolile româneşti, pentru a deschide viziunea copiilor spre viitor şi a le uşura căutarea în găsirea unui loc de muncă la sfârşitul absolvirii.

Stimaţi colegi,

Noi nu ne îndoim de bunele intenţii ale Guvernului Ponta de a creşte calitatea execuţiei. Din acest motiv, deputaţii Grupului parlamentar liberal-conservator PC-PLR nu au cum să voteze această moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc şi eu. Aţi finalizat exact la timp. Perfect. Mulţumesc foarte mult.

Grupul parlamentar al UDMR nu participă. Minorităţile naţionale, ca de obicei, nu participă.

Grupul parlamentar al PP-DD? Nu participă.

Deputaţii neafiliaţi?

Aurelian Mihai.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Aurelian Mihai:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru,

Aceasta este realitatea, cea exprimată prin textul moţiunii de cenzură.

Vreau să vă informez doar două chestiuni, pentru că ştiu că avem foarte puţin timp noi, deputaţii neafiliaţi.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Aveţi 4 minute, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai:

Da. Mulţumesc. Ca fost elev al Şcolii Generale nr. 7 din Feteşti, credeţi-mă că după 25 de ani de când am început ultimul an şcolar în acea locaţie, am fost profund nemulţumiţi - atât eu, cât şi părinţii, prieteni, vecini, tot ce aveam acolo, în jur - asupra modului în care erau echipate clasele de şcoală. Una. Mă refer la manualele care nu existau. Mă refer la echipamentele care dispăruseră practic dintr-o clasă şi pe care le plătiseră părinţii.

Însă tot sistemul educativ suferă, domnule ministru.

Noi, românii din străinătate, suntem profund dezamăgiţi de modul în care învăţământul românesc îşi parcurge prezentul lui în 2014. 2014 în care România ar fi trebuit însă să arate cu totul altfel.

Dacă faceţi comparaţia cu orice ţară în care trăiesc cetăţeni români - aşa cum s-a explicat şi în textul pe care l-am urmărit din moţiunea de cenzură - o să constataţi că toţi copiii românilor care trăiesc în străinătate au în general bucuria de a începe anul şcolar în condiţii decente şi normale, fie că ne referim la statele din Occidentul european sau state, poate, din Polonia - pentru că şi acolo avem români, chiar dacă puţini -, state care au fost comuniste.

Vă rugăm, domnule ministru, să rectificaţi, dacă aveţi într-adevăr o strategie pentru învăţământul românesc, pentru că atât românii de afară, cât şi românii din ţară, - mă refer mai mult eu la românii din diaspora, care avem 80.000 de copii aici, care învaţă. Trimitem mult prea mulţi bani. Numai anul trecut am trimis peste 4 miliarde de euro, pentru a finanţa, indirect, şi administraţia din România.

Repet. Suntem profund nemulţumiţi. Va trebui să luaţi o decizie: ori sunteţi capabili să îndreptaţi lucrurile, ori... vă rugăm să vă gândiţi foarte bine, pentru că sistemul de învăţământ trebuie să ajungă la onoarea pe care o avea odinioară.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnule deputat Iacoban, aveţi cuvântul. Din partea Grupului parlamentar al PSD. Se pregăteşte domnul deputat Zlati.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Asistăm încă o dată la o săptămână în care reprezentanţii ACL fac prezenţa în Parlament prin intermediul moţiunilor.

Am lansat săptămâna trecută un apel la liderii de grup PNL şi PDL pentru a renunţa la verificarea prezenţei prin intermediul Camerei Deputaţilor.

Dacă ne uităm pe tabelul anexat la prezenta moţiune, înţelegem fără echivoc de ce liderii unei alianţe care deocamdată nu are acoperire legală, conform Tribunalului Bucureşti, strigă catalogul în Parlament.

Dragi colegi din opoziţie,

Aţi blocat procesul legislativ din Camera Deputaţilor zile întregi prin depunerea de moţiuni, cu bună ştiinţă, pentru a vedea câţi mai sunteţi. Rezultatul e unul dezastruos de la săptămână la săptămână. Sunteţi tot mai puţini. O spun cifrele. (Aplauze.)

Moţiunea de săptămâna trecută a avut 108 semnatari şi a fost votată cu "da" de 103 deputaţi, iar cea de săptămâna aceasta are doar 99 de semnatari. Şi cu siguranţă, la ce prezenţă a opoziţiei văd în sală, va fi votată cu "da" de şi mai puţini deputaţi.

Moţiunea de cenzură a fost semnată săptămâna trecută de 171 de deputaţi şi senatori şi votată ieri cu "da" doar de 154 deputaţi şi senatori. Deci sunteţi din ce în ce mai puţini, domnilor.

Iată, dragi colegi, că în această săptămână ne-am pricopsit cu o altă moţiune, care vizează persoana ministrului educaţiei naţionale.

Ne-am obişnuit, de asemenea, de când a debutat singurul program politic al opoziţiei - Săptămâna şi moţiunea -, că în fiecare zi de luni sau marţi trebuie să ne întâlnim pentru a dezbate atacuri personale la adresa miniştrilor cabinetului Ponta.

Înţelegem că opoziţia schimbă doar destinatarul moţiunii, pentru că în cuprinsul lor moţiunile arată identic, acuze personale fără niciun fundament real, îmbogăţite cu o colecţie veritabilă de cifre, preluate probabil din poşeta doamnei deputat Anastase.

Semnatarii moţiunii, într-un exces de sinceritate, îşi asumă greşeala făcută în anii de guvernare Boc-Băsescu, atunci când învăţământul românesc a trăit cele mai grele vremuri, marcate de lipsă de viziune, lipsă de strategie şi de competenţă. Dar ce pretenţii să avem, dragi colegi, de la un individ pus în fruntea ministerului, incapabil să-şi echivaleze studiile şi care nu putea formula nici măcar un discurs compus din propoziţii simple, şi acestea fiindu-i suflate de reprezentanţii din minister?!

Şi cum veni vorba de domnul Funeriu, cunoscut în breaslă ca "ministrul fără bac", acesta s-a remarcat, domnilor colegi din opoziţie, nu mai puţin, prin închiderea a 1.000 de şcoli. Motivul închiderii acestor unităţi de învăţământ a fost motivat de faptul că susţinerea cursurilor în aceeaşi clasă de copii aflaţi în diferiţi ani de studii este dăunătoare, aşa cum susţinea şi Administraţia Prezidenţială la acel moment.

Tot curios mi se pare faptul că foştii colegi de guvernare au uitat între timp trăsnăile fostului lor ministru al educaţiei, Cristian Adomniţei, care se plimba pe bani publici cu elicopterul Ministerului de Interne, pentru a ajunge fără întârziere la aleasa inimii.

Aşa stând treburile, fostul ministru al educaţiei Adomniţei s-a remarcat şi prin deschiderea a 4.000 de şantiere, unele reale, iar altele fictive, şi acestea din urmă numai bune pentru a face dispărute sume importante din banii publici.

Şi ca exemplu, în perioada 2006-2008 au fost alocate judeţului Vaslui peste 120 de miliarde de lei vechi pentru şcoli, pentru renovarea grupurilor sanitare din aceste şcoli, unităţi de învăţământ care după 2 ani au fost comasate, deci închise.

Mai mult, fostul ministru Adomniţei s-a remarcat prin alocarea de fonduri pentru grădiniţe care nu există şi prin cheltuirea fără nicio oportunitate şi legalitate a banului public. Nu putem uita acea alocare de 100.000 de euro pentru un gard la o simplă şcoală dintr-un sat.

Domnilor semnatari ai moţiunii,

V-aţi adus aminte acum de realizările mandatelor pe care le-aţi avut la Ministerul Educaţiei? Acuzaţi ministrul educaţiei, domnul Remus Pricopie, de lipsă de viziune însă în mod premeditat închideţi ochii, făcându-vă că nu vedeţi şi nu cunoaşteţi dispoziţiile Ordinului ministrului educaţiei naţionale nr.5.559/2013 în legătură cu programele şcolare pentru clasa I şi a II-a.

E clar că dumneavoastră nu cunoaşteţi faptul că un proces de achiziţie publică presupune mai multe etape peste care nu se poate trece. Aţi fost învăţaţi să puneţi tot timpul deasupra legii comanda politică, sărind fără niciun temei procedurile legale de achiziţie publică într-o vreme în care câştigătorii se trăgeau la sorţi dintre mai mulţi clienţi politici, direct de la Palatul Victoria, sub supravegherea sediului din Modrogan şi sub înaltul patronaj al Palatului Cotroceni, şi acum veniţi să-i reproşaţi actualului ministru de ce nu procedează la fel.

Trageţi tot felul de semnale de alarmă îmbrăcate în fraze lacrimogene, că indiferent ce face Ministerul Educaţiei, totul este dictat de interese electorale. Nimic mai fals, domnilor! Nu ştim dacă aţi avut timp să observaţi că în timpul actualului ministru al educaţiei, Remus Pricopie, profesorii nu mai stau în stradă, ci la catedră, adică acolo unde le este locul.

Aţi scos în timpul guvernării Boc-Băsescu profesorii în stradă, după ce aţi redus veniturile acestora chiar cu 40%, tăind chiar şi sporul de solicitare neuropsihică, fapt unic în toate democraţiile europene.

Aţi obişnuit profesorii să-şi ţină orele în faţa sediului Guvernului şi al Ministerului Învăţământului, cerându-şi drepturi legale.

Aţi transformat cadrele didactice în veritabili justiţiabili, punând profesorii pe holurile tribunalelor, în căutarea dreptăţii.

Aţi subfinanţat, în mod premeditat şi criminal, tot sectorul de educaţie, desfiinţând şcoli, pe motivul că nu ar fi elevi pentru acestea.

Domnilor colegi din opoziţie,

Acum profesorii nu se mai află în faţa ministerului, nici în faţa Guvernului, nici pe holurile tribunalelor, ci în clase, alături de elevi, aşa cum e firesc, bucurându-se de reîntregirea salariilor, de punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşti şi, în general, de prestigiul pe care ţi-l dă meseria de dascăl. Dumneavoastră chiar nu doriţi să observaţi această nouă realitate?

În altă ordine de idei, subliniaţi în moţiune că fixarea obligativităţii sesiunii a treia de bacalaureat dăunează întregului sistem. Ştiam de mult timp că nu aveţi proprietatea cuvintelor şi că aruncaţi fraze astfel încât să acoperiţi minimum 15 pagini din moţiune, tocmai ca să pară mesajul cât de cât serios. Inexact, domnilor semnatari! Cred că a venit timpul să lăsaţi minciunile deoparte. Actul normativ de care aduceţi aminte şi pe care îl trunchiaţi în scop de manipulare, şi în act se vorbeşte nu de obligaţia, ci de posibilitatea organizării unei sesiuni suplimentare a examenului de bacalaureat, şi doar în cazuri de excepţie, cu totul justificate.

Rugaţi-o, domnilor colegi, pe doamna Anastase, să mai numere o dată procentul de elevi care susţin bacul în acelaşi an în care termină studiile.

Dacă aveţi norocul ca doamna Anastase să numere bine de această dată, o să puteţi observa că procentul a fost an de an în creştere. Astfel, în 2011, procentul era de 57,59%. În 2012 - 59,04%, iar în 2013 - 69,35%, urmând ca în anul acesta să înregistrăm o creştere de 10%, aproximativ 71%.

Vorbeaţi de la această tribună de bugetul pentru educaţie. Aflaţi, dragi colegi din opoziţie, că de când suntem la guvernare, bugetul pentru educaţie a crescut în fiecare an. Numai în acest an bugetul pentru educaţie a crescut cu 13%.

În concluzie, domnule ministru, aveţi datoria să continuaţi reformele începute la Ministerul Educaţiei şi să contribuiţi pozitiv la noul climat benefic sistemului educaţional. Şi nu în ultimul rând, aveţi obligaţia de această dată să ignoraţi atacurile personale ale unor inşi care au căzut la examenul unei aptitudini democratice şi constructive în Parlament şi care sunt plătiţi din bani publici doar pentru a semna săptămânal moţiuni cu acelaşi conţinut, dar cu destinatar diferit.

Vă mulţumesc, domnilor colegi, şi vă urez succes în activitate, domnule ministru!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc. 8 minute.

Mai sunt 7 minute pentru grupul parlamentar.

Numai o secundă! Pe procedură, dar să-mi spuneţi procedura, că ştiţi că vă închid microfonul. Cu plăcere şi cu multă graţie. Vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu m-aşteptam să interveniţi, cum aţi intervenit şi ieri, la moţiunea de cenzură, când se vorbeşte separat sau cu totul aparte faţă de textul moţiunii, şi ca o declaraţie politică. Iar partea când ne jigneşte... venim să luăm bani de la Parlament ca să semnăm moţiuni, vă rog să interveniţi, aşa ceva nu este admisibil. Este dreptul nostru constituţional, este dreptul nostru legal. Semnăm orice moţiune. Nu că venim să luăm bani, ca să semnăm o moţiune!

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Bine. Mulţumesc foarte mult.

Sunt emoţionat de intervenţia dumneavoastră.

Bine aţi revenit în Parlament, domnule Toader!

Domnule deputat Zlati, vă rog frumos, aveţi cuvântul. Mai aveţi 5 minute.

Domnul Radu Zlati:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Permiteţi-mi să mă adresez nu numai dumneavoastră, cel care ne-aţi onorat cu prezenţa, ci şi colegului dumneavoastră, domnul ministru Pricopie, şi dincolo de dânsul, domnului premier, nu numai în numele unei anumite solidarităţi guvernamentale, un principiu constituţional, ci şi datorită faptului că nu cred că dumneavoastră... Ministerul Învăţământului şi al Cercetării poate să contribuie în mod eficient la bunăstarea învăţământului românesc fără asentimentul şi sprijinul premierului, tot aşa cum politica, în educaţie, a premierului, se face prin intermediul ministerului, ceea ce este evident.

Din acest punct de vedere, eu am să vă pun faţă în faţă cu anumite prevederi ale programului de guvernare. Este adevărat, atunci PNL-ul era la guvernare, acum nu mai este, dar PSD-ul era şi atunci, şi acum. Şi zice acolo, apropo de faimoasele autobuze: "Distribuţia acestor investiţii, inclusiv autobuzele şcolare, pe teritoriul României se va face în funcţie de nevoile reale din ţară".

E adevărat, s-au dat microbuze şi se vor mai da. Dar, după câte ştiu eu, PSD-ul are la dispoziţie cam 40% din primăriile din ţară, inclusiv din cele din mediul rural. Ar fi tare greu să-mi demonstraţi cum 80% din microbuze s-au dus la primari PSD, de vreme ce ponderea primarilor PSD în totalul primăriilor este mult mai mică.

Cu cifrele, domnule ministru, putem face orice.

Dumneavoastră aţi spus: 70% s-au prezentat la examenul de bacalaureat şi 70% l-au luat.

După mine, 70% din 70% face undeva 50%. 50% din cei care au intrat în clasa a XII-a au trecut examenul de bacalaureat, şi aceasta, nu celelalte cifre, este realitatea dură a învăţământului românesc.

Cu cifrele ne putem juca, admit. S-au închis 1.000 de şcoli. Eram în criză economică, dar dumneavoastră faceţi investiţii la nu ştiu câte sute de şcoli sau campusuri universitare. Înseamnă că lucrările deschise în perioada aceea nu au fost tocmai inutile, de vreme ce dumneavoastră le continuaţi pe cele mai multe.

Ne spuneţi - şi pe bună dreptate - că trebuie să creştem numărul celor care au o meserie. Să fim oneşti. Şcolile postliceale care vor fi înfiinţate în cadrul universităţilor nu vor oferi meserii. Nu în economia reală. Ele sunt destinate a fi, pe de o parte, un colector de voturi în vederea campaniei, pentru că şi cei care şi-au picat bac-ul în această vară au şi ei familiile lor şi au drept de vot. Şi, pe de altă parte, nu rezolvă situaţia, pentru că vor oferi - dacă vor intra la o universitate - diplome universitare, în final, nu o meserie, astfel încât eu să am mai mulţi instalatori dintre care să aleg, dacă mi se strică ceva în baie. Şi nici lăcătuşi. Şi nici tâmplari.

Soluţia ar fi fost, desigur, să creştem numărul şcolilor profesionale. Dar după 2 ani de când suntem la guvernare, cifra pe care aţi înaintat-o şi care, adevărat, este infinit mai mult decât 0, dar este decepţionant de mică. Cu un astfel de număr de elevi care urmează şcolile profesionale noi nu rezolvăm problema mâinii de lucru calificate în România, nici acum, nici pentru viitor.

Citez, de asemenea, din Programul guvernamental: "Asigurarea politicilor de echitate socială. Promovăm politici sociale sustenabile care să ofere accesul liber şi egal la educaţie". O fi vorba despre smartphone-ul şi tableta despre care făcea referire premierul?!

Ne referim la cei 40% dintre români care au încă toaletă în curte, dar probabil au smartphone în buzunar?

Noi legăm şcolile la Internet. Este perfect. Dar ce-ar fi, prima dată, să asigurăm faptul că aceste şcoli sunt racordate la apă curentă şi au toalete în cadrul şcolii, astfel încât să poată primi avizele de funcţionare sanitară pe bune, şi nu în virtutea unui automatism şi a unor înţelegeri între cei care controlează şi cei care sunt controlaţi?

Dialogul este principalul lucru care lipseşte acestei ordonanţe, domnule ministru şi domnule premier.

Pentru că nu cred... eu sunt... locuiesc într-un centru universitar. Am conexiuni cu centrul universitar. Nu am auzit ca vreo facultate din Cluj să ceară ministerului: "domnule, înfiinţaţi nişte şcoli postliceale, că n-avem destui studenţi!"

Nu cred că ministerul s-a consultat - mă puteţi contrazice şi atunci îmi voi retrage cuvintele - cu mediul universitar de stat atunci când a luat această decizie.

Nu cred că ministerul s-a consultat cu şcolile private din învăţământul preuniversitar - aici îmi permiteţi să fac o paranteză - atunci când le anunţa, pe 15 septembrie, că se va încălca Legea calităţii, care permitea universităţilor de învăţământ particular acreditate, repet, acreditate, să organizeze examen naţional în incinta şcolii, aceste instituţii au fost avertizate: vedeţi că vine un ordin al ministerului prin care...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Radu Zlati:

... prin care... 50 de secunde?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu cred că mai aveţi. Sunt 6...

Domnul Radu Zlati:

... prin care veţi fi obligaţi să daţi examen naţional într-o şcoală de stat.

Închei, dacă îmi permite domnul preşedinte şi nu-mi taie microfonul...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos. 50 de secunde.

Domnul Radu Zlati:

Aşa cum zicea colega mea, demisia nu este un lucru ruşinos. Dar dacă cineva de bună-credinţă conduce un minister atât de greu şi observă că nu are capacitatea de a implementa şi de a face cu adevărat bine acestui învăţământ, atunci pleacă.

Pentru bunul Dumnezeu, domnilor miniştri, plecaţi! (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult.

Doamnă deputat, haideţi să nu... Vă rog frumos.

Dacă aveţi procedură, dacă nu... Vă rog frumos, dacă aveţi procedură, cu mare plăcere.

Aveţi cuvântul pentru a prezenta procedura.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Vă mulţumesc.

Îmi fac griji pentru că este încălcată procedura parlamentară şi mă simt nevoită să vă apăr funcţia de preşedinte al Camerei. Am aflat aici...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Am început să plâng.

Doamna Maria-Andreea Paul:

... din punctul de vedere al PSD, că fosta preşedintă a Camerei numără bile. Deci PSD crede că şi dumneavoastră număraţi... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc foarte mult, doamnă deputat. Discursurile politice emoţionale sunt... N-aveţi nicio...

Nu e nicio procedură, doamnă deputat. E un discurs politic al dumneavoastră, o comparaţie între mine şi doamna Anastase, care mă onorează. Mi-ar face plăcere să fiu la fel de frumos ca doamna Anastase, din păcate, n-am avut acest noroc în viaţă. Şi, dacă vreţi, vă dau adresa Spitalului Militar Central unde se află mama mea... Cu deosebită plăcere, ca să puteţi să-i spuneţi.

Nu am o suroră... o soră, scuzaţi-mă. Mi-ar fi făcut plăcere să am o soră. Dar surorile pe vremea aceea erau greu de făcut. Dar mama a încercat.

Cu mare plăcere, vă mulţumesc foarte mult pentru comparaţie. Sunt onorat. O cunosc pe doamna Anastase de când era preşedinta organizaţiei de femei... de tineret, aşa încât am tot respectul pentru ea.

Nu v-am pronunţat numele, n-aveţi ce să faceţi.

Dragi colegi,

Întreb Grupul parlamentar al PSD, mai are câteva minute şi...

Domnule Neacşu, mai aveţi câteva minute şi... un vorbitor?

Domnule deputat Benga, aveţi cuvântul.

N-am ce... eu... Întrebaţi-l dumneavoastră, că sunteţi contabil.

Vă rog frumos.

Domnul Ioan Benga:

Domnule preşedinte...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Scuzaţi-mă, economist. Vă rog frumos să mă scuzaţi. Îmi cer scuze.

Domnul Ioan Benga:

Domnule ministru Pricopie...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Îmi cer scuze. Domnule Benga, îmi cer scuze! Vă rog frumos.

Domnule Ialomiţianu, nu fac greşeli de acest gen, dar... Iertaţi-mă!

Domnul Ioan Benga:

Dacă putem să facem clasa de la PDL să ne asculte, atunci ar fi foarte corect. Acelaşi respect l-am manifestat şi eu.

În faţa valului de moţiuni ale opoziţiei nu pot decât să constat că marţea ne întâlnim pentru a discuta atacurile personale la adresa miniştrilor. Spun atacuri personale, pentru că moţiunile nu au o bază reală, un fundament cuantificabil. Ele sunt pur şi simplu doldora de cifre şi de statistici scoase din burtă. Procentele enunţate cu titlu de adevăr nu fac decât să demonstreze şi să valideze profilul colegilor din ACL, acela de falsificatori ai adevărului şi de demagogi politici.

Dragi colegi,

Mi-am dedicat întreaga viaţă educaţiei tinerilor, într-o carieră de peste 35 de ani, pusă în slujba copiilor noştri. Sunt profesor titular la Colegiul Naţional "Mircea Eliade", catedra de fizică. De-a lungul timpului am fost şef de catedră la acest colegiu, profesor metodist, profesor mentor la disciplina fizică, director adjunct de colegiu, inspector şcolar general adjunct. Cunosc foarte bine sistemul educaţional din România, cunosc atât punctele forte, cât şi slăbiciunile acestui sistem. Noi am preluat un minister al educaţiei naţionale şi o lege a educaţiei naţionale făcute terci de guvernele anterioare, care au creat un haos total în sistemul naţional de învăţământ.

Am preluat un minister care nu avea o viziune coerentă şi integrată, nu avea strategie, ba, mai mult, avea doar oameni care doreau închiderea şcolilor, micşorarea salariilor şi umilirea profesorilor şi a angajaţilor din sistem.

Noi, împreună cu Guvernul Ponta şi cu ministrul Pricopie, am găsit resurse. Bugetul acordat educaţiei în 2013 a crescut cu 6,4%, comparativ cu media europeană. Noi am găsit voinţă, am asigurat transportul şcolar pentru mii de copii şi ne-am pus pe treabă ca să venim cu o viziune de educaţie.

Educaţia din România are potenţialul de a fi o locomotivă pentru întreaga societate românească. Guvernul a investit în infrastructura şcolară, a introdus bursele pentru elevi din învăţământul vocaţional şi tehnic, a alocat mai mulţi bani pentru programele şcolare şi a crescut nivelul cheltuielilor privind participarea profesorilor la examenele de evaluare naţională, a redat angajaţilor din învăţământ pierderile salariale produse în perioada guvernării Băsescu-Boc-Funeriu.

Este pentru prima dată când la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale se încearcă punerea bazelor unei viziuni coerente, moderne, asupra măsurilor ce ar trebui luate în sistemul de învăţământ.

Specialiştii noştri, împreună cu colegi de la Banca Mondială, sunt în procese de finalizare a documentelor strategice fundamentale la nivel naţional, respectiv: Strategia Naţională privind prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, Strategia Naţională privind învăţarea pe tot parcursul vieţii, Strategia Naţională privind învăţământul terţiar şi Strategia privind infrastructura în sistemul de învăţământ. Acestea sunt lucruri care denotă o preocupare constantă şi adâncă asupra sistemului.

Dragi colegi,

Aceasta este maniera în care Guvernul Ponta arată prin fapte, nu prin vorbe, că în România există preocupare pentru sistemul de educaţie.

Domnule ministru Pricopie,

Suntem alături de dumneavoastră în drumul nou pe care vreţi să duceţi învăţământului românesc. Eliberaţi-vă, atât la nivelul Ministerului Educaţiei Naţionale, cât şi la nivelul judeţelor, de acei oameni care se opun cu vehemenţă planului dumneavoastră de reformare a învăţământului românesc.

Dragi colegi,

Domnilor din opoziţie,

Ceea ce dumneavoastră aţi distrus în învăţământul românesc, noi reparăm în fiecare zi, facem ca şcoala să fie accesibilă tuturor copiilor din România.

Domnule ministru Pricopie,

Vă cerem ca alături de Guvernul Ponta, prin tot ceea ce veţi face, să daţi valenţe noi şi moderne şcolii româneşti şi să sădim în fiecare zi în sufletele copiilor noştri mândria de a fi români.

Închei cu următoarele.... Semănaţi foarte mult cu un băiat care apare la televizor la 6 şi un sfert!

Închei cu următoarele trei cuvinte, pentru că ieri domnul de la ... următoarele trei cuvinte: "Victor Ponta, preşedinte!".

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dacă nu-mi daţi procedura, cât suntem noi de prieteni, vă închid microfonul!

Domnul Adrian George Scutaru:

Domnule preşedinte,

Sunt onorat să fiu prietenul dumneavoastră, mai ales că sunt... Cum bine ştiţi, într-o companie selectă, întotdeauna este onorant să fii alături de Mihai Viteazul, nu numai de dumneavoastră.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Normal.

Domnul Adrian George Scutaru:

Ce vreau să vă spun, domnule preşedinte? Parcă am fi într-un muzeu al timpului. Cred că ne întoarcem cu 25 de ani înainte, am auzit luările de cuvânt din partea unor colegi din Partidul Social Democrat...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule deputat, procedura, că sunteţi liderul grupului parlamentar! Până la Mihai Viteazul ne mănâncă regulamentul!

Domnul Adrian George Scutaru:

Vă rog, domnule preşedinte, ca atunci când colegii dumneavoastră...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă rog frumos nu vă agitaţi, că vă agitaţi degeaba!

Domnul Adrian George Scutaru:

...să nu mai facă referiri în termeni jignitori la cei care au iniţiat moţiunea simplă. Este dreptul opoziţiei, şi vă rog să înţelegeţi că avem acest drept regulamentar, de a sancţiona modul în care Guvernul înţelege să conducă această ţară.

Ar trebui să vă mulţumiţi cu ideea că trebuie să existe şi cineva care să vă critice şi acceptaţi acest lucru, altfel ajungem la partidul unic, pe care văd că unii colegi îl slăvesc cu atâta îndârjire.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc şi eu foarte mult.

Domnule ministru Pricopie, aveţi cuvântul pentru a da răspuns, conform Constituţiei şi Regulamentului, la moţiunea simplă.

Aveţi cuvântul.

Domnul Remus Pricopie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Sunt câteva lucruri pe care aş vrea să le adaug: primul lucru este legat de Legea nr.1. S-a tot vorbit despre Legea educaţiei nr. 1. Să nu uităm că această lege a fost adoptată fără dezbatere şi, din păcate, foarte multe prevederi din această lege nu au putut fi puse în practică.

Dacă vorbim, de exemplu, despre examenele în manieră transdisciplinară, evident o aberaţie, pentru că orice student la şcoala de pedagogie învaţă în primul an că nu poţi să faci evaluarea altfel decât ai făcut predarea. Prin urmare, n-aveai cum să introduci în 2014 sau în 2013 examene naţionale transdisciplinare, fără să introduci mai întâi predarea începând cu clasa I şi terminând cu clasa a XII. Iată un motiv foarte clar, pentru care Legea educaţiei trebuia modificată, prin instrumentele legale pe care Guvernul le-a avut la dispoziţie.

Aş vrea să mai spun un lucru: dacă prevederile din Legea educaţiei erau atât de bune, de ce guvernul care a adoptat această lege, de fapt a impus această lege, nu le-a pus în practică imediat? De ce a doua zi nu a dat drumul concursurilor pentru ocuparea posturilor de directori? Pentru că era imposibil de pus în practică o prevedere neancorată în realitate. Consiliile de administraţie, am aprobat ieri regulamentul de funcţionare a consiliilor de administraţie şi am putut să fac acest lucru, ca urmare a modificărilor în Legea educaţiei, prin Ordonanţa nr. 49.

Dacă Legea nr. 1 era atât de bună, a doua zi după adoptarea legii ar fi trebuit să fie adoptat acest regulament.

Astăzi, în Ministerul Educaţiei, sindicatele negociază cu colegii din minister Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ, tot ca urmare a modificării legii prin Ordonanţa nr. 49. Actualul regulament în vigoare datează din 2005.

Revin la Legea nr. 1, pe care unii au ridicat-o la rang de Biblie: n-ai voie să te atingi de ea, indiferent câte aberaţii sunt în acest document. Eu cred că este o mare greşeală.

Mai vreau un al doilea lucru să-l adaug: este cel legat de date, cifre. Fiecare dintre noi ne construim un discurs, pe o anumită logică argumentativă. Eu cred că este păcat ca în Parlamentul României să facem apel la cifre false.

Am spus mai devreme că nu există în România un procent de 33% privind părăsirea timpurie a şcolii, procentul exact este de 16,5%. Da, există în România buget public alocat educaţiei de 13%, şi să nu confundăm PIB-ul cu bugetul guvernamental. Este cel mai mare buget în acest moment pe care guvernul îl alocă educaţiei. Cele 22 de miliarde, sunt aici economişti, să ne uităm în Legea bugetului şi să ne uităm şi în execuţia bugetară, să ne uităm în execuţiile bugetare din 2012, 2013 şi vom vedea că este pentru prima dată, în 2013, de exemplu, când planificat, la începutul anului, este mai puţin decât executat. Ce înseamnă aceasta? Că toate rectificările bugetare făcute de-a lungul timpului au fost pozitive.

Ieri am obţinut 50 de milioane de euro în plus pentru sectorul educaţiei, ca urmare a unei decizii a Guvernului, prin ordonanţa de urgenţă, aceşti bani urmând să meargă către profesorii care vor primi o sumă forfetară pentru dezvoltare profesională.

Sunt şi alte lucruri pe care urmează să le facem, pentru că educaţia de calitate înseamnă bani.

Din nou, raportarea la cifre: 70% din 70% înseamnă un procent care nu mă mulţumeşte nici pe mine, dar 70% este mai mult decât 53%, atât cât aveam în 2011.

Deci, eu cred că dacă respectăm educaţia, atunci trebuie să ne raportăm la cifre exacte, şi nu să minţim atunci când ne raportăm la probleme foarte serioase.

Doamna Maria-Andreea Paul (din sală):

Câţi sunt? Câte mii? Poate nu ştiţi!

Domnul Remus Pricopie:

Nu, pauza mea era legată de faptul că am înţeles că în Parlament intervenţiile sunt decente!

Şcolile profesionale. În urmă cu trei ani aveam zero! În urmă cu doi ani am avut 11.000 de elevi înscrişi în şcolile profesionale, şcoli profesionale pe care le cer toţi agenţii economici. Anul trecut am avut 12.000 de elevi. Anul acesta, în primul rând am corectat o altă aberaţie, şi anume aceea de a te înscrie la şcoala profesională după finalizarea clasei a IX-a, când în mod normal aceasta prevedea Legea educaţiei. Prin ordonanţă de urgenţă am introdus posibilitatea de a te înscrie la şcoala profesională, aşa cum e firesc, după clasa a VIII-a. Numărul copiilor înscrişi la şcoala profesională a crescut la 35.000 şi avem peste 3.000 de firme care participă la acest proces de învăţământ profesional în sistem dual. (Aplauze.)

Poate că acum trei ani era imposibil de explicat următoarea situaţie: cinci candidaţi pe loc la o şcoală profesională. S-a întâmplat în 2014 şi nu numai la o şcoală profesională, ci la mai multe şcoli profesionale, pentru că familiile, tinerii, au constatat că pot să ai o meserie, să ai un salariu decent şi dacă parcurgi acest traseu al educaţiei, al învăţământului profesional.

Învăţământul de tehnicieni superiori este învăţământul de nivel postliceal, şi nu de nivel universitar. Este o altă componentă pe care încercăm să o dezvoltăm, la recomandarea Băncii Mondiale, Comisiei Europene şi UNESCO.

Eu cred că n-are rost să insistăm să lansăm pe piaţă o informaţie falsă, şi anume admiterea în învăţământul superior fără diplomă de bacalaureat sau echivalarea studiilor; nu există aşa ceva! Legea educaţiei prevede foarte clar faptul că nu poţi să intri în învăţământul superior fără diplomă de bacalaureat! Există, înainte de Ordonanţa nr. 49, am avut şi avem universităţi care au organizat şcoli postliceale.

Universitatea de educaţie fizică şi sport, în urmă cu doi ani, dacă nu mă înşel, a obţinut acreditarea pentru şcoala de antrenori, şcoală de antrenori la care poţi să intri ca absolvent de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat.

Aş vrea, de asemenea, să nu mai facem confuzia între statutul de absolvent de liceu, care înseamnă parcurgerea celor 12 clase, şi statutul de absolvent de liceu cu diplomă de bacalaureat.

Legea oferă drepturi inclusiv tinerilor care finalizează 12 clase, primesc un certificat de absolvire a celor 12 clase şi au dreptul nu de ieri, de azi, ci de ani buni au avut şi au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal.

Încă o dată, dacă ne pasă de educaţie, dacă suntem interesaţi de viitorul acestor copii, eu cred că trebuie să tratăm lucrurile cu seriozitate.

Timp de doi ani, aproape doi ani, de când am fost numit ministru, nu am folosit un discurs politic şi nu-l folosesc nici acum. Am primit responsabilitatea de la premier să mă ocup de educaţie, nu de politică, iar în momentul în care s-a vorbit despre... (Aplauze.)... s-a vorbit despre politizare... Vreau să vă spun că am trăit în Ministerul Educaţiei mulţi ani, iar în 2009, când o anumită coaliţie s-a rupt peste noapte, 10.000 de posturi au fost reaşezate în 24 de ore. Mai exact, atunci când PSD-ul a ieşit de la guvernare şi a rămas PDL-ul, mii de directori şi inspectori şcolari au fost schimbaţi. Sunt date şi cifre, le ştiu toţi! În momentul în care USL-ul s-a rupt, nimeni nu a plecat, şi dacă a plecat cineva, a plecat pe motive educaţionale, şi nu pe motive politice.

Eu cred că trebuie să ne raportăm la realitate şi să nu încercăm să construim, să confecţionăm un adevăr convenabil astăzi, într-un anumit context politic.

Am continuat toate politicile care n-au legătură cu numele ministrului, ci au legătură cu munca a mii de oameni în Ministerul Educaţiei, a unor experţi internaţionali care ne-au asistat şi ne asistă în continuare din punct de vedere tehnic, astfel încât pentru şcoală să fie mai bine. Strategiile, cele cinci, pe care le adoptăm acum, nu sunt strategiile Pricopie, nu sunt strategiile Ponta, sunt strategii care au ieşit în urma consultării cu sistemul, cu mii de oameni care trebuie să meargă mai departe, indiferent dacă Pricopie este sau nu este ministru al educaţiei. Avem nevoie de această stabilitate pentru sistem, dacă ne pasă de copiii noştri. Mie îmi pasă!

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamnelor şi domnilor,

Dezbaterea s-a încheiat.

Vă reamintesc că votul asupra moţiunii va fi marţea viitoare la votul final.

Declar închisă şedinţa de azi a Camerei Deputaţilor. Vă urez succes în comisii.

Îi informez pe membrii Biroului permanent că nu avem Birou permanent; va fi luni, după Biroul permanent reunit care va fi la ora 13,30.

Vă urez o zi frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,18.