Dezbateri parlamentare

După pauză

În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.

Domnul Florin Iordache:

Bună ziua, stimaţi colegi.

Începem partea a doua, dedicată interpelărilor şi prezentării interpelărilor.

Prima, doamna deputat Raluca Turcan are patru interpelări. Sunt depuse în scris. Doriţi să prezentaţi una dintre ele? Da.

Vă rugăm, două minute, doamnă.

Patru aveţi. Prezentaţi una.

Vă rog prezentaţi pe scurt, pentru a vă încadra în timp.

Doamna Raluca Turcan:

Interpelare adresată domnului prim-ministru Victor-Viorel Ponta.

În acest moment, la mai puţin de un an de la deschiderea Autostrăzii Orăştie-Sibiu, românii sunt nevoiţi să ocolească acest segment de autostradă. Faptul în sine se traduce în timp, în pierdere de combustibil, timp pierdut, alungarea investitorilor din Sibiu şi din ţară, chiar blocaje economice în întreaga Românie. Din cauza fisurilor din asfalt şi a greşelilor de proiectare sau de execuţie, pe acest tronson este periclitată siguranţa cetăţenilor.

Vă solicit, domnule prim-ministru, să răspundeţi la următoarele întrebări:

De ce CNADNR a inaugurat acest tronson de drum, în condiţiile în care problemele de construcţie existau?

Cine este responsabil şi cum va fi sancţionat?

Care este suma de bani necesară lucrărilor de consolidare şi din ce buget vor fi redistribuiţi banii?

Din cauza unor astfel de situaţii, România este pe punctul de a pierde toţi banii europeni contractaţi pentru această autostradă.

Solicit, de asemenea, şi răspunsul în scris.

Interpelare adresată domnului ministru Sorin Cîmpeanu, ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice.

La început de an şcolar 2015-2016, în România există peste 1.200 de şcoli şi grădiniţe fără autorizaţie de funcţionare şi alte 800 în care sunt demarate lucrări de renovare şi reabilitare care nu vor fi finalizate până săptămâna viitoare, când începe anul şcolar.

Această situaţie gravă se traduce prin faptul că autorităţile încalcă dreptul de a avea acces egal la educaţie de calitate pentru 100.000 de elevi.

În plus, aceste cifre indică faptul că România riscă să nu îndeplinească obligaţiile asumate prin Strategia Europa 2020 privind rata părăsirii timpurii a şcolii.

Solicit ca ministrul educaţiei şi cercetării ştiinţifice să specifice care sunt strategiile Ministerului Educaţiei şi Ministerului Dezvoltării Regionale pentru ca în cel mai scurt timp cele 1.200 de instituţii de învăţământ să poată primi autorizaţie sanitară de funcţionare.

Având în vedere situaţia dată, solicit să se înainteze demersurile legale pentru remedierea situaţiei de faţă.

Domnul Florin Iordache:

2,30 minute, deja. V-am rugat să vă... încercaţi să... mai citiţi una, dar încercaţi să sintetizaţi.

Doamna Raluca Turcan:

A treia interpelare. Adresată ministrului Sorin Cîmpeanu.

În ultimii ani au apărut tot mai multe studii independente şi campanii de presă care au arătat că Programul "Cornul şi laptele" s-a transformat dintr-un program social cu impact asupra stopării abandonului şcolar într-un program de risipă de bani.

Solicit ministrului educaţiei să comunice care este situaţia pe judeţe a Programului "Cornul şi laptele" şi să răspundă la următoarele întrebări:

Unde nu s-au finalizat licitaţiile pentru distribuirea produselor din program?

Care sunt costurile exacte în momentul de faţă ale acestui program?

Câţi elevi au renunţat la produsele alimentare şi care este risipa exactă din program?

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Şi dacă îmi permiteţi, doar două cuvinte...

Domnul Florin Iordache:

Două... vedeţi?

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Florin Iordache:

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Recuperăm timp altă dată.

În ultimii trei ani - este vorba de o interpelare adresată prim-ministrului Victor-Viorel Ponta.

În ultimii trei ani, o parte semnificativă dintre elevi şi profesori s-a confruntat cu problema nedecontării sumelor restante din transport. Autorităţile locale nu-şi permit să deconteze aceste cheltuieli şi sunt în pericol 65.000 de profesori să abandoneze munca la catedră şi 150.000 de elevi întâmpină în continuare probleme cu recuperarea sumelor de bani.

Guvernul a alocat 600 de microbuze, însă necesarul pentru a asigura transportul în unităţile de învăţământ este de 1.000 de microbuze.

Solicit să se asigure finanţare pentru achiziţionarea acestor 1.000 de microbuze şi să se transmită cum vor fi aceste microbuze distribuite la nivelul întregii ţări, astfel încât ele să atingă scopul pentru care au fost achiziţionate, şi anume prevenirea abandonului şcolar.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamna deputat.

Următoarea. Doamna deputat Marioara Nistor.

Vă rog, doamna deputat, două minute.

Doamna Marioara Nistor:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată Ministerului Culturii, domnului ministru Ionuţ Vulpescu.

Domnule ministru,

Supun atenţiei dumneavoastră problema pe care o întâmpină în fiecare an un important eveniment cultural din ţara noastră - Festivalul George Enescu.

Festivalul Internaţional George Enescu, aflat la ediţia a XXII-a, reprezintă în fiecare an un prilej pentru România de a-şi promova cultura prin intermediul lucrărilor marelui nostru compozitor.

Festivalul Enescu contribuie de fiecare dată la întărirea imaginii noastre pozitive în lume, fiind un reper important în calendarul cultural şi turistic european. Festivalul George Enescu a devenit de-a lungul anilor un important element de valorificare a patrimoniului cultural românesc. În fiecare an, timp de mai multe săptămâni, capitala României devine capitala muzicii clasice. În această perioadă, unii dintre cei mai mari artişti ai momentului participă la acest minunat festival.

Totuşi, în ciuda importanţei sale, Festivalul George Enescu se loveşte anual de o problemă stringentă: foarte puţine din compoziţiile marelui Enescu se pot auzi pe scena festivalului, dintr-un motiv care nouă, ca popor, nu ne face cinste - statul român nu dispune nici până la acest moment de drepturile de autor pentru multe dintre lucrări.

La acest moment, drepturile de autor pentru cea mai mare parte a partiturilor semnate de George Enescu sunt deţinute de editurile franceze Salabert şi Enoch.

În momentul în care se doreşte prezentarea lucrărilor lui George Enescu de către statul român, în diverse festivaluri, plătim drepturi de autor către editura respectivă.

Deşi această problemă, a drepturilor de autor pentru opera lui George Enescu, ar trebui să fie una naţională, până acum nu s-a oferit nicio soluţie.

Domnule ministru,

Asigurându-vă de întreaga consideraţie, solicit să-mi comunicaţi atât strategia, precum şi măsurile pe care urmăriţi să le puneţi în aplicare pentru soluţionarea acestei situaţii.

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Deputat Marioara Nistor, Colegiul nr. 9 Brăila.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit în continuare la cuvânt, dacă vrea să prezinte interpelarea, pe doamna deputat Andreea Paul.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Maria-Andreea Paul:

Bună ziua!

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea o adresez Ministerului Sănătăţii, domnului ministru Nicolae Bănicioiu. Şi este legată de numărul spitalelor de stat din România.

Supun atenţiei dumneavoastră, domnule ministru, problema spitalelor publice din România.

În anul 2014 avem o cădere abruptă a numărului de spitale publice, este vorba de 366 de unităţi publice, aşadar, în anul 2014, cu 100 de spitale de stat mai puţine decât în anul 2000.

Având în vedere această situaţie, vă adresez următoarele trei întrebări:

1. Câte spitale s-au închis anual şi care sunt acestea, din 2000 până în prezent?

2. Care este motivul pentru care au fost închise spitalele publice?

Şi 3. Câte spitale publice s-au redeschis în fiecare an din 2000 până în prezent şi care este lista acestora?

Solicit răspunsul în scris.

Vă mulţumesc.

Andreea Paul, deputat de Ţara Oaşului, Satu Mare.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următorul. Domnul deputat Daniel Oajdea a depus o interpelare în scris.

Domnul deputat Ion Marocico are o interpelare depusă.

Următorul. Domnul deputat Cristian Buican - o interpelare depusă.

Domnul deputat Aurelian Mihai are şase interpelări.

Prezentaţi pe scurt, în două minute, una dintre ele sau cum aveţi... două.

Vă rog, încadraţi-vă în timp, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Aurelian Mihai:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bună seara!

Prima interpelare. Adresată Ministerului Afacerilor Externe, domnului Bogdan Aurescu.

Automobile cu numere de înmatriculare româneşti, incendiate din nou în Roma.

Stimate domnule ministru,

În luna februarie şi în data de 8 martie a.c., zi în care am fost prezent, împreună cu alţi români, la faţa locului, constatând efectele incidentului, au fost incendiate în Roma, în cartierul Borghesiana, nouă maşini cu număr românesc, majoritatea cu numere de înmatriculare din judeţul Satu Mare.

Iată că în seara de 26 către 27 august, recent, au fost incendiate tot în Roma, tot în cartierul Borghesiana, pe via Bulzi, alte maşini cu numere româneşti, aşa cum relatează şi presa: un BMW, un Golf, un Rav 4 şi un Ford Escort.

Motivele de incendiere nu sunt deloc diferite, comparând toate aceste evenimente neplăcute, capotele automobilelor fiind stropite cu lichid inflamabil şi apoi incendiate, pentru ca totul să pară ca o consecinţă a unui scurtcircuit de motor.

Din fericire, nimeni nu a fost rănit. Însă ţin să atrag atenţia asupra situaţiei, cetăţenii români fiind îngroziţi, iar rezultatele anchetei anterioare neconducând la niciun rezultat până în prezent.

De asemenea, cetăţenii păgubiţi nu şi-au recuperat pagubele, iar în privinţa anchetelor autorităţilor, cetăţenii români consideră, aşa cum este şi firesc, că lucrurile încă trenează.

Consider, aşadar, că implicarea statului român este destul de timidă, iar dumneavoastră, în calitate de ministru al afacerilor externe, vă solicit un punct de vedere asupra acestei situaţii, precum şi întreprinderea diligenţelor necesare pentru rezolvarea acestei situaţii şi aflarea rezultatelor anchetei din partea statului italian cu privire la aceste incidente.

Repet, situaţia este deosebit de gravă, nefiind loc de încă o tergiversare a acesteia din partea statului român, interesele cetăţenilor români trebuind a fi apărate, iar implicarea statului român, aşa cum este firesc, ar trebui să corespundă în mare măsură asigurării unei reprezentări şi implicări juste.

Vă solicit un răspuns în scris.

Şi a doua interpelare şi ultima, pe care o voi citi - către ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, doamna Rovana Plumb - "Probleme în privinţa respectării legislaţiei muncii în Italia în privinţa cetăţenilor români".

Stimată doamnă ministru,

În ultima vreme primesc tot mai multe atenţionări cu privire la nerespectarea prevederilor legislaţiei muncii în privinţa cetăţenilor români care locuiesc în Italia: abuzuri, corectitudinea plăţilor potrivit muncii prestate de către angajatori, program de lucru prelungit fără a fi retribuit etc.

Aveţi în vedere, aşadar, în ceea priveşte situaţia existentă, pregătirea unui acord şi a unor discuţii cu reprezentanţii statului italian pentru clarificarea acestor situaţii ingrate, în urma cărora cetăţenii români sunt văduviţi de posibilitatea de a beneficia de drepturile consacrate ca angajaţi pe teritoriul statului italian?

În speranţa unui răspuns cu privire la interpelarea adresată, vă salut.

O seară bună!

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Urmează doamna deputat Carmen Hărău. Are o interpelare. Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Eleonora-Carmen Hărău:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Pentru domnul ministru Gerea, cu precizarea că doresc răspunsul în scris.

Domnule ministru,

Aveţi pe biroul dumneavoastră o solicitare de demisie din partea preşedintelui Consiliului judeţean Hunedoara, din partea Sindicatului "Muntele" şi din partea societăţii civile formulate de jurnalistul Roşulescu, în legătură cu domnul Aurelian Ghimpău, atât din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Complexului Energetic Hunedoara, cât şi din cea de secretar de stat la Ministerul Economiei.

Pentru informarea Domniei Voastre, vă aduc la cunoştinţă faptul că în 30 august, din iniţiativa colegului dr. ing. Mârza Florin, membru în Comisia Naţională de Energie, a PNL, a avut loc la Primăria municipiului Petroşani o discuţie privind o problemă foarte, foarte gravă: termoficarea la vreme de iarnă în Valea Jiului şi în municipiul reşedinţă de judeţ, Deva, date fiind problemele foarte grave cu care se confruntă Complexul Energetic Hunedoara şi închiderea iminentă a Termocentralelor Mintia şi Paroşeni.

Este inadmisibil, ca la această şedinţă, domnul Ghimpău, Aurelian Ghimpău, să vină, anunţându-ne, din capul locului, că e ziua Domniei Sale, să răspundă unui demnitar-femeie, care pune întrebări concrete legate de situaţia viitoare din iarna aceasta a cetăţenilor judeţului Hunedoara, că are suficiente probleme cu nevasta care-l bate la cap acasă, şi să răspundă fără niciun fel de competenţă, ba, dimpotrivă, în vârful buzelor şi cu impertinenţă tuturor întrebărilor adresate de către primarii implicaţi în această problemă, subprefectul judeţului şi membrii de sindicat şi cei din conducerea Complexului Energetic.

Este motivul pentru care domnul Adrian David, preşedintele Consiliului judeţean Hunedoara, pune diagnostic de incompetenţă şi nesimţire, în ceea ce-l priveşte pe acest domn. Şi-l rog frumos pe domnul ministru Gerea să analizeze posibilitatea ca miercuri, 9 septembrie, când se va întâlni cu colegii noştri din judeţ, pe această temă, să nu-l mai avem la discuţii pe domnul Aurelian Ghimpău.

Vă mulţumesc foarte mult.

Scurt, cel mult zece secunde, a doua interpelare, către conducerea Societăţii Radioteleviziunii Române, care, stimaţi colegi, de această dată nu mai transmite, după 22 de ani, spectacolul folcloric de la Ţebea.

Este sărbătoarea naţională a moţilor. Este sărbătoarea care omagiază memoria lui Avram Iancu, iar televiziunea publică începe să se eficientizeze, scoţând din program această sărbătoare naţională care nu este un simplu festival folcloric. Păcat, pentru că anul trecut, reprezentanta Televiziunii Române, Iuliana Tudor, a spus un lucru care ar trebui să stea în atenţia actualei conduceri a Societăţii Naţionale de Radioteleviziune, a spus aşa: "Prezenţa noastră aici, respectiv a Televiziunii Române, are legătură cu misiunea televiziunii publice din orice ţară. Avram Iancu este un erou naţional, iar televiziunea publică are obligaţia de a reaminti modelele pe care copiii noştri trebuie să le cunoască în materie de credinţă".

S-au asigurat costurile de către Consiliul judeţean şi, totuşi, Televiziunea Română consideră că e cazul să absenteze de la acest eveniment.

Cer, în scris, conducerii Televiziunii Române explicaţia acestui act regretabil şi de neiertat.

Mulţumesc frumos.

Sunt Carmen Hărău, deputat de Hunedoara.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dan Simedru, o interpelare depusă.

Mai departe, doamna Camelia Bogdănici are două interpelări. Vă rog, doamnă deputat, vă încadraţi în timp. Prezentare pe scurt.

Aveţi cuvântul, doamnă deputat.

Doamna Camelia-Margareta Bogdănici:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi, foarte pe scurt voi prezenta o interpelare. Se referă la decontarea injectării de toxină botulinică.

În urmă cu doi ani, pe 8 octombrie 2013, am adresat Ministerului Sănătăţii, ca şi astăzi, de altfel, o rugăminte, împreună cu bolnavii de distonie neuromusculară să deconteze, să ajute în decontarea toxinei botulinice.

Nici până în acest moment nu am primit niciun răspuns la acea interpelare, deci de doi ani, dar, din păcate, nici până în acest moment nu s-a rezolvat această problemă. Există o petiţie online, am semnat şi această petiţie. Din nou adresez această rugăminte de rezolvare a problemei foarte grave a acestor pacienţi.

A doua interpelare este atât pentru Ministerul Sănătăţii, cât şi pentru Ministerul Muncii, şi se referă la considerarea drept vechime în muncă a medicilor care fac ore de gărzi.

Colegii mei medici, aşa cum ştiţi sunt medic, au venit şi mi-au spus că o parte din viaţă şi-o petrec numai în spital, iar nu numai faptul că nu sunt suficient de răsplătiţi, dar, în perioada pe care şi-o desfăşoară în spital, nu este răsplătită nici ca vechime în muncă şi rog punctul de vedere atât al ministrului sănătăţii, cât şi al ministrului muncii privind acest lucru.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, domnul deputat Victor-Paul Dobre. Dumnealui a depus o interpelare.

Următorul, domnul deputat Florin Gheorghe. Aveţi o interpelare.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către Ministerul Transporturilor, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România.

Obiectul interpelării: "Paza elementelor de infrastructură rutieră nouă sau reabilitare".

În ultimii zece ani, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România a realizat, chiar dacă cu mari întârzieri sau într-un ritm nesatisfăcător, mai multe lucrări de infrastructură, noi tronsoane de autostradă, în special Coridorul 4 Pan-European, modernizări şi reabilitări ale unor drumuri naţionale şi europene.

În ciuda eforturilor financiare importante pentru construirea la standarde europene a acestora, în scurt timp de la finalizarea lucrărilor, elementele infrastructurii de transport rutier dispar chiar şi la câteva zile de la recepţia lucrărilor.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România are în derulare mai multe contracte de protecţie şi pază a elementelor de infrastructură, însă eficienţa acestora lasă de dorit, în sensul în care sustragerea frauduloasă a acestor elemente continuă, practic, în acelaşi ritm.

În condiţiile în care majoritatea elementelor care dispar atentează grav la siguranţa circulaţiei pe drumurile publice din România, vă rog, domnule director general, să aduceţi următoarele precizări: câte infracţiuni de sustragere frauduloasă din infrastructura rutieră au fost sesizate organelor de urmărire penală de către firmele care asigură paza infrastructurii în ultimii doi ani; care este termenul în care CNADNR reabilitează daunele produse de infrastructură şi pe cheltuiala cui, pentru că întârzierile aduc grave atingeri siguranţei circulaţiei; intenţionaţi să reformaţi contractele de protecţie şi pază a infrastructurii, în sensul introducerii unor clauze de performanţă şi a sancţionării acestora, în cazul în care paguba se produce?

Solicit răspuns în scris.

Florin Gheorghe, deputat UNPR.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Mai departe, doamna deputat Camelia Khraibani are patru interpelări. Au fost depuse.

În continuare, domnul deputat Călin Matei, o interpelare. Doamna deputat Tamara Ciofu, două interpelări au fost depuse.

Doamna deputat Cătălina Elena Ştefănescu are două interpelări depuse.

Domnul deputat Viorel Blăjuţ, o interpelare depusă.

Domnul deputat Vasile Iliuţă, o interpelare a fost depusă.

Şi, ultimul vorbitor, domnul deputat Sorin-Avram Iacoban, o interpelare, de la Iaşi.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi, o interpelare adresată Ministerului Transporturilor, domnului ministru Iulian Matache, pe subiectul Autostrada Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş.

Stimate domnule ministru,

Regiunea istorică Moldova a avut permanent de suferit din cauza infrastructurii rutiere precare. Lipsa unei autostrăzi Est-Vest a fost principalul motiv pentru care investitorii străini au ocolit de fiecare dată zona Moldovei, zonă care, deşi avea potenţial investiţional, nu putea asigura, în condiţii optime şi la costuri acceptabile, translaţia mărfurilor spre piaţa de desfacere din vestul Europei.

Republica Moldova şi-a asigurat, prin România, un cap de pod către democraţiile europene, fiind astfel imperios necesară o infrastructură rutieră care să asigure şi legătura dintre statul moldovean şi ţările din vestul Europei.

Ţinând cont de poziţia strategică a României, ca stat de graniţă al Uniunii Europene, amintind şi de faptul că instituţiile de resort europene urmăresc ca dezvoltarea regională să cuprindă în special zone cunoscute ca fiind defavorizate, a fost creat un nod rutier în ţara noastră care cuprinde mai multe reţele de legătură cunoscute ca fiind reţea TNT alături de coridoarele de transport Pan-Europene.

Ruta Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş face parte din reţeaua TNT şi este parte componentă a rutei Budapesta-Odesa, dublată şi de o infrastructură feroviară. Ca urmare a solicitărilor venite din regiunea Moldovei şi ca urmare a scrisorii deschise adresate de peste 70 de parlamentari prim-ministrului Victor Ponta şi ministrului transporturilor, s-a inclus în Masterplanul infrastructurii rutiere şi ruta Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş, la capitolul autostradă, după ce, în prealabil, fusese drum expres, autostradă fazată, cu două secţiuni principale, implementare diferită, anume: Ungheni-Târgu Neamţ şi Târgu Neamţ-Târgu Mureş.

Din afirmaţiile oficialilor, primul segment Ungheni-Târgu Neamţ ar fi trebuit să fie gata de începerea lucrărilor, numai că realităţile din teren confirmă faptul că autostrada este blocată în studii şi avize.

Cunoaştem dificultăţile pe care le ridică legislaţia în materie de achiziţii publice şi că aceasta trebuie modificată din cauza abuzurilor de contestaţii care blochează procesul în sine, însă această realitate n-ar trebui să fie opozabilă cetăţenilor simpli care au nevoie în zona Moldovei de investiţii cu capital privat, care să asigure locuri de muncă şi prosperitate.

Or, aşa cum am mai precizat, în lipsa unei infrastructuri rutiere de tip autostradă, investitorii europeni vor ocoli zona Moldovei, din cauza dificultăţilor mari pe care le ridică actuala rută improprie.

Cetăţenii pe care îi reprezint în Parlament îmi reamintesc permanent faptul că una din promisiunile USL a fost realizarea Autostrăzii Est-Vest. Aceiaşi cetăţeni reproşează faptul că, deşi Guvernul României închide cu succes capitolele prevăzute la lista de priorităţi ale guvernării USL, arătând că promisiunile făcute în 2012 se respectă, realizarea acestei priorităţi de infrastructură întârzie.

Având în vedere toate cele precizate, vă rugăm să aveţi amabilitatea să ne răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este situaţia juridică a Autostrăzii Ungheni-Iaşi-Târgu Mureş?

   La această întrebare vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie situaţia segmentelor de autostradă pentru care există documentaţia finală sau pentru care documentaţia trebuie completată.

   De asemenea, vă rugăm să ne puneţi la dispoziţie pentru fiecare segment în parte situaţia contestaţiilor la licitaţiile desfăşurate până acum.

2. Care este calendarul de finalizare a fiecărui segment de autostradă în parte, care sunt întârzierile de la calendarul stabilit, cine a provocat aceste întârzieri şi ce a făcut ministerul pentru a atenua din prejudiciile produse de aceste întârzieri?
3. Care este situaţia reală a costurilor pentru fiecare segment, dacă există finanţare şi care este schema de finanţare a lucrărilor pentru fiecare segment în parte?

Vă solicităm răspuns în scris şi oral, în termenul prevăzut de lege.

Cu deosebit respect,

Sorin-Avram Iacoban, deputat Colegiul nr.10, Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Ultimul deputat care a depus două interpelări, este vorba de domnul deputat Eugen Tomac.

Mulţumesc.

Cu acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Mulţumesc mult.

Bună seara!

Ne vedem miercuri, la plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,35.