Dezbateri parlamentare

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Trecem la partea a doua - prezentarea interpelărilor.

Avem 24 de colegi înscrişi astăzi, pentru a susţine interpelări.

Am să încep cu primul înscris, domnul deputat Iriza Scarlat. Este în sală? Nu este. Atunci, vă rog ca interpelările să fie depuse ministerelor - sunt două - cărora li se adresează.

Domnul Octavian-Marius Popa? Nu este în sală.

Domnul Cristian Buican? Nu este în sală.

Domnul Mihai Tararache - 8 interpelări depuse. Vă rog, poftiţi la microfon. Aveţi dreptul să susţineţi maximum două, pe scurt. Vă mulţumesc frumos.

Domnul Mihai Tararache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Sunt două interpelări ce privesc problemele Constanţei.

Prima este adresată ministrului tineretului şi sportului, doamnei Gabriela Szabo, şi tema este "Utilizarea bazelor sportive ale statului de către unităţile de învăţământ de stat".

Doamna ministru,

În şcolile din toată România, ne confruntăm în continuare cu o problemă în ceea ce priveşte baza materială, multe dintre aceste instituţii de învăţământ nu beneficiază de o sală de sport, aşa cum şi dumneavoastră cred că ştiţi.

Pentru buna desfăşurare a orelor de educaţie fizică, este necesară, de cele mai multe ori, o sală de sport, lipsa acesteia punând în pericol siguranţa elevilor, deoarece în lipsa unei săli de sport, de cele mai multe ori este utilizată o sală normală de clasă. Cred că aşa se întâmpla când eram şi eu copil şi nu s-a schimbat nimic.

Pentru a desfăşura activităţi sportive, gimnastică şi pentru ca elevii să fie evaluaţi la această disciplină, în municipiul Constanţa, pentru o şcoală ce nu beneficiază de o sală de sport şi doreşte să desfăşoare aceste ore la una din bazele sportive, pentru că avem foarte multe baze sportive şi în Constanţa, care sunt aflate în administrarea Direcţiei Judeţene de Sport şi Tineret ce se află în imediata apropiere, este nevoie ca aceasta să achite tariful standard pentru folosirea acestei săli.

Să vă dau un exemplu concret: Şcoala nr. 30 are o bază sportivă aflată lângă şcoală, gard în gard. Poate să folosească una din sălile de acolo, dar trebuie să achite şcoala - dacă vă vine să credeţi! - un tarif de 40-50 de lei pe oră. Adică, dacă facem un calcul sumar, trebuie să achite vreo 30-40 de mii de lei pe an doar ca să desfăşoare orele de sport într-o bază pe care statul român o deţine.

Şi eu vreo s-o întreb pe doamna ministru, - pentru că dânsa are o carieră în sportul românesc şi a făcut cinste numele dânsei, a dus numele României peste hotare -, vreau să vă întreb, doamna ministru, dacă aţi căutat soluţii pentru remedierea situaţiei prezentate şi, dacă da, care sunt soluţiile identificate.

Şi, stimată doamnă, pentru că sunteţi un reprezentant de seamă al sportului românesc şi, astăzi, aflată într-o funcţie de decizie care poate sprijini sportul şi activitatea sportivă din România, vă cer, în numele copiilor şi elevilor constănţeni, să remediaţi în cel mai scurt timp - este urgentă solicitarea mea - aceste nedreptăţi şi anomalii care-i împiedică pe aceştia să aibă o viaţă sportivă şi sănătoasă încă din primii ani de şcoală.

Eu vă mulţumesc anticipat şi sper că veţi lua decizia potrivă.

Solicit răspuns scris în termenul prevăzut de lege.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Şi a doua interpelare pe care vreau să o prezint este adresată ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, doamnei Sevil Shhaideh. Tema este "Reabilitarea Cazinoului din Constanţa".

Doamna ministru, aşa cum bine ştim, la începutul anului 2015, viceprimarul pe atunci al Constanţei, domnul Decebal Făgădău, a anunţat cu surle şi trâmbiţe că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a alocat suma de 9,5 milioane de euro pentru reabilitarea Cazinoului din Constanţa, iar banii vor fi transferaţi de către minister Companiei Naţionale de Investiţii, care se va ocupa de tot ce înseamnă proceduri, licitaţii pentru reabilitarea acestuia.

În acelaşi context, tot domnul Făgădău a anunţat că lucrările de reabilitare la edificiul simbol al Constanţei vor începe în toamna acestui an. A câta promisiune, eu deja le-am pierdut şirul.

Dar, după cum am aflat din presă, la acest moment, procedurile sunt blocate în faza de licitaţie a proiectului, fiind posibilă chiar reluarea licitaţiei; nici vorbă de începerea lucrărilor. Dar, pentru buna informare a constănţenilor şi pentru ca toate aceste minciuni să înceteze, vreau să vă întreb, doamna ministru: 1. în ce fază se află acum proiectul de reabilitare a Cazinoului? 2. care sunt paşii următori ai procedurii - şi vă rog să specificaţi pentru ambele situaţii, că rămâne licitaţia în picioare, că se va relua licitaţia, termene aproximative, ca timp, pentru fiecare dintre etape; 3. când se poate trece efectiv la începerea lucrărilor de reabilitare? şi, la fel, vă rog să daţi un termen aproximativ; şi 4. cum a fost estimată, ca timp, finalizarea lucrărilor acestui edificiu?

Solicit răspuns scris în termenul prevăzut de lege.

Deputat de Constanţa, Mihai Tararache.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc.

Voi continua lista cu parlamentarii înscrişi pentru a prezenta interpelări.

Doamna Roberta Anastase, două interpelări depuse. Nu o văd în sală. Să fie trimise către ministere.

Domnul deputat Viorel Blăjuţ? Nu-l văd în sală.

Domnul Eugen Tomac, două interpelări depuse. De asemenea, nu-l văd în sală.

Domnul deputat Cornel-George Comşa, trei interpelări depuse. Nu este în sală.

Doamna deputat Niculina Mocioi, o interpelare. Nu este în sală.

Doamna deputat Maria Dragomir, o interpelare depusă. Nu este în sală.

Domnul Daniel Gheorghe. Poftiţi, aveţi o interpelare.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea, pe care o voi susţine strict verbal, se adresează domnului ministru al transporturilor, Iulian-Ghiocel Matache.

Este o re-revenire la interpelarea cu numărul 2.273B/2015, cu privire la montarea unui separator de sensuri de trafic între Băneasa şi Otopeni, în zona Drumului Naţional 1.

Din păcate, după ce Ministerul Transporturilor a întârziat câteva luni bune cu un răspuns la primele două interpelări cu această problemă, răspunsul din luna iunie nu mă mulţumeşte absolut deloc şi mi se pare - părerea mea - de-a dreptul halucinant. Domnii responsabili ai transporturilor din Guvernul României susţin nici mai mult nici mai puţin că ridicarea acestui separator de trafic care ar avea drept rezultat împiedicarea accidentelor grave şi a tragediilor rutiere pe DN 1 nu ar face decât să crească riscul accidentelor rutiere şi al celor grave, deoarece ar creşte viteza cu care se deplasează autovehiculele în zona DN 1 şi, totodată, ar reprezenta o piedică pentru maşinile de urgenţă. Bineînţeles că pentru maşinile de urgenţă se pot face intrări speciale din kilometru în kilometru pe această zonă, dar chestiunea cu menţinerea acestei borduri pe mijlocul DN-ului, o bordură care este responsabilă, din păcate, pentru zeci de accidente grave şi pentru nenumărate tragedii rutiere în ultimii 5 ani, reprezintă, după părerea mea, o gravă iresponsabilitate şi o dovadă de dezinteres pentru ceea ce înseamnă siguranţa cetăţeanului şi ceea ce înseamnă dreptul cetăţeanului român de a beneficia de un trafic civilizat şi normal pe principala intrare rutieră în capitala României.

Ceea ce este interesant, în acelaşi timp în care Ministerul Transporturilor argumentează în acest stil inept această chestiune, această cerere a mea - interpelarea cu privire la separatorul de trafic -, separatoare de acest gen sunt montate în câteva segmente de pe DN 1, în zona judeţului Prahova, dar şi în judeţul Ilfov, în zona Baloteşti-Săftica. Apoi, să înţelegem, oare, că separatorul de sensuri poate salva vieţi doar pe anumite tronsoane de drum? Iar între Băneasa şi Otopeni, ori Tâncăbeşti şi Ciolpani, nu mai salvează vieţi?! Mi se pare total aiuritor acest tip de a înţelege necesităţile cetăţenilor şi a înţelege urgenţa fluidizării traficului şi asigurării unui trafic rutier sigur.

Eu doresc ca domnul ministru Iulian-Ghiocel Matache să vină aici şi să-mi explice verbal dumnealui de ce nu susţine acest punct de vedere pe care mi l-am exprimat prin această interpelare.

Din nou, cer public ridicarea unui separator de sens între Băneasa şi Otopeni, şi nu doar, şi pe alte tronsoane din nordul judeţului Ilfov, pe raza localităţilor Snagov şi Ciolpani. Şi consider că, dacă nu se vor lua măsuri, sunt pregătit oricând să strâng semnături din partea cetăţenilor din judeţul Ilfov în legătură cu această situaţie, care nu mai poate aştepta, pentru că, Doamne fereşte, oricând se pot produce dezastre de acest tip şi nu este cazul.

Vă mulţumesc.

Cam atât am avut de spus.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu pentru intervenţie, domnule deputat.

Domnul Laurenţiu Nistor, 4 interpelări depuse. Nu-l văd în sală.

Domnul Constantin Adăscăliţei, două interpelări. Le susţineţi? Nu.

Domnul deputat Ion Eparu - două interpelări depuse. Nu este în sală.

Domnul Sorin-Avram Iacoban. Poftiţi la microfon, aveţi cuvântul.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Astăzi, o interpelare adresată Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului, domnului ministru Mihai Tudose, privind recuperarea prejudiciilor de la FNI.

Stimate domnule ministru,

Deşi au trecut de mai bine de 14 ani de la prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii, sunt încă păgubiţi FNI care au câştigat în instanţă, prin hotărâri devenite între timp executorii, dar care nu au beneficiat de sumele hotărâte de instanţe ca parte a prejudiciului suferit.

Preşedinţii AVAS, respectiv AAS, au promis, de-a lungul timpului, că vor insista asupra promovării unor acte normative care să rezolve problema şi pentru cei 25% dintre păgubiţii care nu au mai reuşit să fie despăgubiţi.

AAS a efectuat o serie de plăţi voluntare până în urmă cu 4 ani, când politica acestei autorităţi s-a schimbat şi datorită faptului că unii dintre păgubiţi s-au adresat diferitelor cabinete de executori judecătoreşti pentru executarea creanţei exigibile. Din păcate pentru cei care au apelat la executarea silită, AAS a blocat plăţile, susţinând oficial că autoritatea nu face decât plăţi voluntare, pentru dosare de executare silită răspunzând doar executorii judecătoreşti.

Domnule ministru,

În conformitate cu OMF nr. 2336/2011, executarea silită a debitoarelor instituţii publice se face după o procedură specială, conform căreia instituţia de stat debitoare este singura care dă dispoziţie Trezoreriei dacă să efectueze sau nu plata în dosarele de executare silită.

Aşadar, în cazul păgubiţilor FNI din dosarul nr. 125/2010 aflat la BEJ Culcea Raluca Mariana, Trezoreria ar fi virat sumele necesare, dacă AAS ar fi dat dispoziţie.

De asemenea, a indica creditorilor să se adreseze executorilor judecătoreşti pentru consemnarea sumelor nu este în concordanţă nici cu situaţia de fapt şi nici cu cea juridică de drept, deoarece, conform Ordinului ministrului finanţelor mai sus menţionat, doar AAS va răspunde dacă va efectua sau nu plăţi în dosarele de executare silită.

Având în vedere cele precizate, ţinând cont de faptul că AAS este în subordinea ministerului pe care-l conduceţi, vă rugăm să aveţi amabilitatea să răspundeţi la următoarele două întrebări: când va da dispoziţie AAS Trezoreriei Naţionale pentru virarea sumelor necesare acoperirii prejudiciilor produse, cu actualizarea sumei la rata inflaţiei, pentru păgubiţii FNI parte în dosarul de executare silită nr. 125/2010 aflat la BEJ Culcea Raluca Mariana? 2. De ce în ultimii 4 ani, AAS susţine o discriminare de tratament între creditorii care nu au optat pentru executarea silită a instituţiei şi pentru care se realizează plăţi voluntare şi creditorii care au apelat la măsura executării silite pentru care au fost poprite conturile autorităţii, dar pentru care nu s-au realizat plăţi?

Deputat de Iaşi, Sorin-Avram Iacoban.

Solicit răspuns scris şi oral în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Continui lista parlamentarilor înscrişi pentru interpelări.

Violeta Tudorie, trei interpelări depuse. Nu este în sală.

Doamna deputat Raluca Turcan, o interpelare. Nu este în sală.

Doamna deputat Lucia-Ana Varga, două interpelări depuse. Nu este în sală.

Domnul deputat Ioan Oltean, trei interpelări depuse. Nu-l văd în sală.

Domnul deputat Marin Gheorghe, o interpelare. Nu este în sală.

Doamna deputat Valeria Schelean, o interpelare. Nu este în sală.

Domnul Vasile Horga, o interpelare. Poftiţi la microfon.

Domnul Vasile Horga:

Interpelarea mea se adresează ministrului finanţelor publice, Eugen Teodorovici.

Achiziţiile publice reprezintă pentru orice economie unul din motoarele dezvoltării sale. Din păcate, România ultimilor 25 de ani nu a fost preocupată suficient de problema achiziţiilor publice, lăsând loc liberului arbitru să hotărască în locul statului. Aşa s-a ajuns în situaţia în care banul public este tranzacţionat în condiţii total netransparente de către cei care ar trebui să-l gestioneze cu simţ de răspundere. Acest lucru a devenit posibil ca urmare a adoptării, sub diferite forme, a unor reglementări legale favorizante acţiunilor unor grupuri de interese transpartinice al căror singur scop este atentatul asupra banului public.

Este momentul să punem stavilă acestor practici de spoliere a banilor publici, prin revizuirea completă a legislaţiei achiziţiilor publice şi transpunerea directivelor Uniunii Europene referitoare la acest domeniu într-un cod unic normativ, care să fie promotorul relansării achiziţiilor publice în condiţii de transparenţă totală a procedurilor, ca o premisă a dezvoltării economiei României.

Vreau, în numele cetăţenilor României, să întreb Guvernul Ponta când preconizează să finalizeze pachetul de acte normative care să facă posibilă organizarea procedurilor de achiziţii publice în condiţii de totală transparenţă şi eficienţă a cheltuirii banului public?

Cu stimă şi consideraţie, deputat Vasile Horga, Circumscripţia electorală nr. 16 Dâmboviţa

Întrebările le punem acum, sau...? Întrebările pot fi puse acum?

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Nu, nu, nu. Acum este doar sesiunea de interpelări.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc.

Continuăm lista parlamentarilor înscrişi pentru interpelări cu domnul Florin Gheorghe care este, de asemenea, prezent.

Vă rog, poftiţi la microfon. Aveţi cuvântul.

Domnul Florin Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare adresată ministrului fondurilor europene, domnului Marius Nica; obiectul interpelării: închiderea exerciţiului financiar 2007-2013.

Domnule ministru,

Este notoriu faptul că România, la data de 31 decembrie 2015, când va face bilanţul utilizării fondurilor europene nerambursabile pentru perioada 2007-2013, nu va putea spune că a utilizat în întregime resursele financiare puse la dispoziţia ţării noastre.

În spaţiul public se vorbeşte despre sume importante pe care România nu le va mai putea utiliza, sumele mergând până la 8 miliarde de euro.

Pentru a elimina orice speculaţie formulată în spaţiul public, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele precizări: 1. care sunt sumele care vor trebui decontate din bugetul naţional pentru proiectele care nu se finalizează până la data de 31 decembrie 2015? 2. care sunt sumele care, nefiind atrase din bugetul 2007-2013, vor fi fazate pe seama resurselor financiare alocate României pentru perioada 2014-2020? şi 3. care sunt programele operaţionale care au avut cea mai slabă eficacitate ca atragere de fonduri şi ce modalităţi de optimizare intenţionaţi să implementaţi pentru ca în noul exerciţiu financiar, România să atingă un grad important de absorbţie?

Florin Gheorghe, deputat UNPR.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat, pentru operativitate.

Ultimul înscris pe listă, astăzi, din partea colegilor parlamentari, este domnul deputat Aurelian Mihai, care o interpelare.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seama,

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea se adresează domnului Liviu-Marian Pop, ministrul delegat pentru dialog social. Obiectul interpelării este acela privind abuzurile pe piaţa muncii din Italia.

Stimate domnule ministru,

În calitate de ministru delegat dialog social, ca reprezentant al Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, în luna iunie 2015 aţi încheiat trei noi acorduri-cadru de asociere transnaţională cu reprezentanţii legali ai sindicatelor italiene: UIL Federaţia Puterilor Locale - UIL FPL, şi cu Federaţia Naţională a Muncitorilor Constructori, precum şi cu reprezentantul legal al Instituţiei de Asistenţă ITAL UIL.

Aceste acorduri de parteneriat transnaţional aveau ca obiective: cooperarea şi colaborarea pentru a consolida politicile şi practicile în ceea ce priveşte piaţa muncii din perspectiva dialogului social; consolidarea capacităţii protagoniştilor pieţei muncii din România - organizaţii sindicale şi patronale, autorităţi publice, ong-uri, urmând a se dori un rol semnificativ în promovarea ocupării şi incluziunii sociale a tinerilor, a persoanelor vârstnice şi a altor categorii de grupuri vulnerabile pe piaţa muncii, prin implementarea politicilor ce vizează ocuparea acestora.

De pildă, prin aceste acorduri, tinerii ar fi trebuit să fie ajutaţi să reintre pe piaţa muncii în România sau în Italia, în funcţie de opţiunile, oportunităţile şi competenţele dumnealor.

Din momentul semnării acestor acorduri, cetăţenii nu percep nicio schimbare şi cum anume pot fi ajutaţi cetăţenii români în urma prevederilor acestor acorduri, neexistând beneficii palpabile semnificative de pe urma acestui proiect nici până în prezent.

Aşadar, după vizita întreprinsă zilele trecute în Italia şi având un dialog concret cu cetăţenii români pe teme legate de problemele existente pe piaţa muncii, privind nerespectarea contractelor de muncă, chiar lipsa, în multe cazuri, a acestora, cetăţenii români regăsindu-se într-o situaţie delicată, neavând protecţie socială nu din voinţa dumnealor, ci din constrângeri venite din raţiuni de evitare a legalizării acestor contracte de muncă din partea angajatorilor, din ceea ce se afirma în luna iunie cu privire la îmbunătăţirea dialogului între angajat şi angajator, astfel încât să se elimine eventualele abuzuri, dar şi o bună cooperare cu patronatele şi sindicatele italiene, care vor fi acum mână în mână cu cele româneşti, ceea ce ar trebui să-i facă imparţiali şi obiectivi, fără să mai stea de partea patronilor italieni, aşa cum se specula până acum, din nemulţumirile muncitorilor români care au avut astfel de probleme de muncă şi au fost nevoiţi să se îndrepte către un patronat italian, constatăm că efectele sunt aproape nule.

Această situaţie nefericită o aduc astăzi la cunoştinţa dumneavoastră, pentru că un act cu bune intenţii, cum poate s-a dorit a fi acela consacrat prin prezenţa dumneavoastră în luna iunie în Italia, acest act nu este urmat de rezultate temeinice, cetăţenii români fiind în continuare văduviţi în foarte multe cazuri de acele drepturi care derivă din legislaţia italiană în domeniul muncii şi protecţiei sociale.

Rezumând, domnule ministru, românii din Italia s-au săturat de zâmbete şi strângeri de mână între reprezentanţii Guvernului român şi oficialităţi italiene, în urma cărora nu se întâmplă mai nimic spre beneficiul românilor noştri care se află departe, aproape abandonaţi de către statul român.

Aştept din partea dumneavoastră evaluarea eventualelor rezultate de pe urma acestor acorduri şi un răspuns ferm, în care dumneavoastră să mă contraziceţi şi să contraziceţi românii din Italia cu privire la existenţa acestor abuzuri pe piaţa muncii, suferite de românii noştri din acel stat.

Vă mulţumesc şi vă solicit răspuns în scris.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Cu această interpelare, am epuizat lista colegilor parlamentari înscrişi astăzi, 21 septembrie, pentru a prezenta interpelări.

Închei şedinţa.

Vă urez o după-amiază plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,41.