Dezbateri parlamentare

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Interpelări.

Doamna Tamara Ciofu.

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată ministrului sănătăţii, domnul ministru Vlad Voiculescu.

Şi ca obiect al interpelării: măsurile Ministerului Sănătăţii pentru creşterea nivelului de finanţare a sistemului sanitar.

Stimate domnule ministru,

Starea de sănătate a populaţiei din România este deficitară, aşa cum se ştie. Speranţa de viaţă la naştere este cu mult sub media Uniunii Europene, atât pentru bărbaţi, cât şi pentru femei. Accesul la asistenţa medicală şi dependenţa excesivă de serviciile medicale spitaliceşti rămân preocupări majore.

România a adoptat măsuri de îmbunătăţire a accesului la asistenţa medicală pentru pensionarii cu venituri mici şi pentru persoanele din comunităţile îndepărtate şi izolate.

Vă rog să precizaţi ce măsuri aveţi în vedere pentru România, astfel încât să creşteţi nivelul scăzut de finanţare a sistemului de sănătate şi să reduceţi utilizarea ineficientă a resurselor publice.

Astfel, este important să prezentaţi ce strategie adoptaţi pentru lichidarea arieratelor din sectorul sănătăţii şi pentru creşterea sustenabilităţii cheltuielilor farmaceutice. În acelaşi timp, este nevoie să identificaţi soluţiile pentru transferarea resurselor de la asistenţa medicală spitalicească spre asistenţa medicală preventivă şi primară, precum şi pentru implementarea unor proceduri de achiziţii centralizate.

Cu toate acestea, lipsa capacităţii administrative întârzie punerea în aplicare a Strategiei naţionale în materie de sănătate pentru perioada 2014-2020. În special eficienţa sistemului de sănătate este îngreunată de întârzierile în raţionalizarea sectorului spitalicesc şi în trecerea de la servicii de asistenţă medicală acordată pacienţilor internaţi la servicii de îngrijire ambulatorie mai rentabile.

Solicit răspuns în scris.

Cu deosebită stimă, Tamara-Dorina Ciofu, deputat PSD, vicepreşedinte al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Nu mai ştiu cum eraţi în ordine.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Liviu Laza-Matiuţa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Doresc să adresez o interpelare domnului ministru Dan Marian Costescu, ministrul transporturilor.

Obiectul interpelării: Referitor la DN 76 Oradea-Deva.

Stimate domnule ministru,

În calitate de parlamentar al judeţului Bihor, am fost sesizat de situaţia în care se găseşte DN 76 Oradea-Deva. În judeţul Hunedoara, judeţ care aparţine de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Timişoara, drumul este modernizat, iar în judeţul Bihor, judeţ care aparţine de Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri Cluj, lucrările au fost abandonate.

Vă rog, în acest sens, să întreprindeţi măsurile ce se impun pentru schimbarea din funcţie a domnului director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, domnul Eugen Cecan, deoarece consider că se face vinovat de situaţia în care se află acest drum naţional.

Vă rog să-mi precizaţi data la care consideraţi că acest drum poate fi modernizat.

Solicit răspuns scris.

Deputat PNL de Bihor, Laza-Matiuţa Liviu.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Florin Gheorghe.

Domnul Florin Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am o interpelare către ministrul transporturilor, domnul Dan Marian Costescu.

Obiectul interpelării: Investiţii CNADNR 2016, reabilitarea tronsonului Bucureşti-Fundulea.

Domnule ministru,

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a amânat pentru al doilea an consecutiv reabilitarea tronsonului de autostradă Bucureşti-Fundulea de pe A2, deşi cheltuielile necesare acestei investiţii au fost bugetate, iar lucrările puteau fi executate chiar până la începerea sezonului estival.

Mai mult decât atât, deşi în bugetul CNADNR pentru anul 2016 s-au prevăzut cheltuieli importante pentru reabilitarea, modernizarea mai multor drumuri naţionale, lucrările efective sunt izolate şi extrem de reduse faţă de angajamentele asumate de Guvernul României.

Această situaţie este cu atât mai gravă cu cât perioada optimă pentru realizarea acestui tip de lucrări, martie-octombrie, este destul de scurtă, iar din ea s-au scurs deja peste trei luni.

În condiţiile în care CNADNR tinde să devină cea mai ineficace şi ineficientă companie publică, vă rog, domnule ministru, să aduceţi următoarele precizări.

Care este motivul pentru care s-a renunţat la reabilitarea tronsonului de autostradă Bucureşti-Fundulea şi pentru ce alte lucrări de investiţii vor fi dirijate fondurile bugetate pentru această investiţie?

Când aveţi în vedere să demaraţi o reală reorganizare la CNADNR, în condiţiile în care sunt tot mai puternice criticile cu privire la deprofesionalizarea acestei companii?

De ce nu v-aţi asumat încă în cadrul Guvernului Masterplanul general pentru transport şi dacă anticipaţi că veţi reuşi să aveţi o formă finală până la sfârşitul mandatului?

Solicit răspuns în scris.

Deputat PSD, Florin Gheorghe.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Daniel Gheorghe.

Sunteţi, doamnă Varga, pe listă?

Domnul Daniel Gheorghe şi după aceea doamna Varga.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi voi prezenta o interpelare din cele trei pe care le depun.

O interpelare se adresează domnului ministru al transporturilor, Dan Marian Costescu, altă interpelare domnului ministru al muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice, Dragoş Pîslaru şi cea de a treia interpelare se adresează tot domnului ministru al transporturilor, Dan Marian Costescu.

Obiectul interpelării îl reprezintă separatorul de trafic de pe Drumul Naţional 1.

Domnului ministru,

Am luat recent act, dintr-un comunicat de presă al CNADNR, de faptul că, după multe insistenţe venite din zona parlamentară, publică ori cea a asociaţiilor civice, aţi pornit demersurile la data de 22 aprilie 2016 în vederea achiziţionării separatorului de trafic destinat amplasării pe DN 1 Bucureşti - Ploieşti.

Interpelez Ministerul Transporturilor de mai bine de un an şi jumătate, perioadă în care iniţial propunerea amplasării separatorului de trafic pe DN 1 s-a lovit de un refuz brutal din partea ministerului şi a CNADNR, ca apoi această variantă să fie acceptată şi de conducerea ministerului.

De ani de zile, lipsa acestui parapet modern a cauzat un şir de accidente tragice, soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Această situaţie absolut revoltătoare trebuie să înceteze cât mai rapid, iar participanţii la trafic să nu mai fie puşi în pericol major de soluţii tehnice bizare, precum bordura de pe mijlocul DN 1, aflată între Aeroportul Băneasa şi Aeroportul Otopeni.

Salut decizia aleasă de a trece la montarea separatorului de trafic şi doresc să fac o menţiune. În comunicatul de presă al CNADNR se spune de achiziţia acestui separator de trafic pentru o distanţă de 5 km, distanţă ce ar corespunde între ieşirea din Bucureşti, prin pasajul de la Băneasa, şi coborârea de pe podul de peste Centura Bucureşti, podul de la Otopeni.

Menţionez necesitatea urgentă ca acest separator de trafic să fie montat şi pe cei trei kilometri dintre podul Otopeni şi Aeroportul Internaţional "Henri Coandă", Otopeni.

Domnule ministru, doresc să vă atrag atenţia că locuitorii oraşului Otopeni au iniţiat o petiţie online în această direcţie şi şi-au manifestat intenţia de a protesta public în cazul în care după execuţia acestei prime porţiuni anunţate în comunicatul CNADNR lucrările nu vor continua şi pe traseul de trei kilometri anunţat mai sus.

În speranţa că veţi continua urgentarea amplasării separatorului de trafic pe acest tronson de trei kilometri, aflat la nord de podul Otopeni, vă transmit această interpelare. Construcţia acestor primi cinci kilometri, deşi vine foarte târziu şi după mult prea multe accidente rutiere grave, este un pas înainte în ceea ce priveşte siguranţa traficului în România şi, în primul rând, siguranţa cetăţeanului.

Cer răspuns verbal şi scris.

Daniel Gheorghe, deputat PNL de Ilfov.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Doamna Varga.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Adresez interpelare doamnei ministru al mediului, Cristiana Paşca Palmer.

În data de 26 mai 2016, Comisia Europeană a comunicat că a transmis României un aviz motivat, prin care solicită elaborarea planurilor de prevenire a generării de deşeuri şi de gestionare a deşeurilor, în conformitate cu obiectivele legislaţiei Uniunii Europene privind deşeurile, Directiva 2008/98 a Comisiei Europene, şi ale economiei circulare care constituie şi o condiţie pentru utilizarea fondurilor europene.

În lipsa acestor măsuri, în următoarele două luni, Comisia poate sesiza Curtea de Justiţie a Uniunii Europene cu privire la această încălcare a legislaţiei europene.

Având în vedere cele de mai sus, vă rugăm să ne comunicaţi care sunt măsurile pe care Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor intenţionează să le întreprindă, astfel încât aceste cauze să nu ajungă la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene.

Menţionez că solicit răspunsul dumneavoastră în scris şi oral.

Obiectul interpelării, aşa după cum reiese, este posibila condamnare a României pentru încălcarea legislaţiei în domeniul managementului deşeurilor.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnul Aurelian Mihai.

Domnul Aurelian Mihai:

Bună seara, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Către Ministerul Afacerilor Externe.

Interpelare: Consulat itinerant în Bari.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere existenţa unui număr impresionant de cetăţeni români care trăiesc în Bari - Italia, la întâlnirea recentă cu o parte a comunităţii acestora una din probleme discutate a fost cea a lipsei consulatului românesc în zonă. Asupra posibilităţii înfiinţării acestui consulat am transmis, până în prezent, mai multe interpelări.

Aşadar, până la realizarea cât mai curând a proiectului înfiinţării viitorului consulat la Bari, vă solicit organizarea unui consulat itinerant, tot în Bari, în următoarele săptămâni, înaintea începerii perioadei de concedii.

Solicit acest lucru, pentru că până la Consulatul din Catania sau Roma distanţa este destul de mare, sunt câteva sute de kilometri bune cu maşina, iar românilor le va fi greu să găsească posibilitatea de a lipsi o zi sau două de la locul de muncă. Şi, bineînţeles, cu siguranţă vor exista foarte multe solicitări, inclusiv pentru obţinerea certificatelor de naştere, titluri de călătorie etc., servicii pe care consulatul itinerant le poate asigura pentru aceşti cetăţeni.

Vă anunţ că acest demers nu este unul venit de a face nici imagine, nici, pur şi simplu, de a transmite un mesaj doar către cei din diaspora, ci vine ca urmare a unei situaţii destul de grave, situaţie pe care eu am semnalat-o de mulţi ani de zile, ca urmare a lipsei acestui consulat. Până în Catania sau până în Roma acei oameni trebuie să meargă cinci-şase ore cu maşina, încercând de la 12,00 noaptea, de la 23,00 să plece de acasă pentru a fi la 6,00-7,00 dimineaţa prezenţi la porţile consulatului, ceea ce este umilitor pentru noi, ca români.

Faceţi ceva, stimaţi colegi de la Ministerul Afacerilor Externe, pentru a înfiinţa acel consulat general şi, mai mult decât atât, luaţi în considerare ceea ce am transmis, pentru că este nevoie urgent de un consulat itinerant care să rezolve aceste probleme pentru acei români aflaţi departe şi de Roma şi de Catania, dar mai ales de România.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,43.