Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Ciprian-Constantin Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul deputat Cristian Buican şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor şi anunţ că din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa 104.

Ordinea de zi pentru astăzi a fost distribuită.

Programul de lucru - orele 10.00 - 11.00 - dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi; 11.30 - vot final; la încheierea şedinţei de vot final - şedinţa Biroului permanent al Camerei Deputaţilor şi a Comitetului liderilor.

Domnul Grosaru, pe procedură, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Este o alocuţiune în cinstea Zilei Italiei.

A 77-a sărbătoare a Republicii Italiene - "LʹItalia siamo noi" - reprezintă pentru toată suflarea italiană de pe întreg mapamondul nu numai un prilej de bucurie, ci şi un moment în care fiecare cetăţean cu spirit allegro şi bei pensieri să meargă cu gândul în fiecare colţ al lumii, către fraţii lor, cei care au construit un bel paese cu sacrificii demne de luat în considerare şi pe care niciunul dintre noi nu trebuie să le uităm.

Construcţia di un bel paese este încununarea a tot ceea ce bunicii şi străbunicii noştri au ştiut mai frumos şi mai trainic să creeze, în mai toate domeniile de activitate, pentru că moştenirea frumosului reprezintă unul din elementele identităţii pe care noi, minoritatea italiană din România, îl protejăm şi îl ducem mai departe, din tată în fiu, cu sfinţenie.

Sărbătoarea Zilei Naţionale a Republicii Italiene este legată de construcţia unui stat care a avut puterea să renască ca urmare a Referendumului din 1946, în care majoritatea italienilor au spus "Da" noii forme de guvernământ şi adoptarea unei noi Constituţii, un an după.

Din acel moment, noua Republică îşi începea drumul către democraţie şi dezvoltare, un drum pe care am început să îl parcurgem împreună, spre un nou context internaţional european, cum este cel în care ne regăsim astăzi, după 16 ani de la îmbrăţişarea de către România a ceea ce prevestea unul dintre părinţii constructului politic menţionat pentru prima dată în Manifesto Ventotene, Altiero Spinelli, o "Europă liberă şi unită".

Relaţiile diplomatice începute cu 150 de ani în urmă s-au consolidat, ajungând la nivel de ambasadă în urmă cu 59 de ani, şi s-au dezvoltat treptat, indiferent de vitregiile vremurilor, cele două ţări reuşind să depăşească împreună situaţii dintre cele mai felurite, dată fiind rădăcina latină a celor două ţări atât de îngemănate ca suflet şi obiceiuri.

Tratatul de prietenie şi colaborare, devenit ulterior Parteneriatul Strategic Consolidat, ranforsat, ce urmează a fi actualizat, reprezintă unul din actele de căpătâi ale relaţiilor dintre cele două ţări, dovadă a colaborării strânse, atât pe linie politică, cât şi pe domenii sectoriale de dezvoltare, precum cel economic, cultural, justiţie, afaceri interne, sănătate, energie, mediu, educaţie, muncă, domeniul social şi, nu în ultimul rând, securitate.

Este de remarcat totodată rolul carboneriei şi al specialiştilor constituţionalişti italieni la adoptarea şi modificarea Constituţiei de la 1923 în ceea ce priveşte conturarea caracterului naţional, unitar şi indivizibil, puse în corelaţie cu libertăţile cetăţeanului, legate de politica liberală a României acelor vremuri.

Ion Heliade Rădulescu şi-a imaginat o limbă româno-italiană, văzând originile latine ale celor două limbi, astfel, cel mai de preţ element identitar al minorităţii naţionale italiene, ca bun imaterial component al culturii române în ansamblul ei şi pe care îl purtăm cu mândrie, îl facem cadou de fiecare dată statului român, când avem ocazia să îl evidenţiem.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Încercaţi să încheiaţi, vă rog.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Şi pentru asta luptăm!

Stimaţi colegi,

Cooperarea dintre cele două ţări surori a depăşit de mult graniţele fizice, cât şi culturale, astfel, raporturile dintre cele două ţări au fost şi sunt susţinute în fiecare zi cu eforturi substanţiale de către membrii minorităţii naţionale italiene şi care timp de mai bine de trei decenii se află, prin intermediul Asociaţiei Italienilor din România - RO.AS.IT - la avangarda acesteia.

Şi pentru că suntem în ceas aniversar, România a făcut din nou "un cadou" minorităţii italiene, a înfiinţat o organizaţie care se erijează în reprezentanţii comunităţii italiene, implicând în mod neadevărat statul italian în activităţi finanţate de către autorităţi ale statului român, pe lângă "cadoul" de acum câteva luni prin care organizaţiei noastre i-au fost tăiate fonduri.

Viva l'Italia, Viva la Romania!