Dezbateri parlamentare

Domnul Alfred-Robert Simonis:

14. Proiectul de Lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare; PL-x 248/2024; procedură de urgenţă.

Dacă din partea Guvernului?

Vă rog, reprezentantul Guvernului, în calitate de iniţiator.

Domnul Marius Viorel Poşa (subsecretar de stat, Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare

Proiectul privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare propune revizuirea cadrului normativ actual prin abrogarea Legii nr. 319/2003 privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi a Legii nr. 206/2004 privind buna conduită... a statutului cercetătorului.

Principalele reglementări propuse în proiectul de lege sunt:

- clarificarea parcursului profesional în cariera de cercetare, în concordanţă cu bunele practici europene, recomandările Cartei Europene privind mecanismele Policy Support Facility, precum şi cu principiile prevăzute în Carta Europeană a Cercetătorilor, respectiv Declaraţia de la Bonn privind libertatea cercetării ştiinţifice;

- încadrarea şi respectiv promovarea în cariera de cercetător pe bază de concurs public, respectiv examen de promovare, în cazul celor cu performanţe deosebite, pentru stimularea excelenţei în cercetare şi păstrarea în ţară a resurselor umane înalt specializate;

- totodată, evaluarea periodică a activităţilor cercetătorilor pe baza unor principii meritocratice, analizându-se cu precădere rezultatele activităţii de cercetare şi impactul acestora în economie şi societate;

- întărirea suportului administrativ şi de specialitate conferit de organismele consultative ale Ministerului Cercetării, Dezvoltării şi Digitalizării;

- definirea unor norme de bună conduită academică, în acord cu bunele practici internaţionale.

Proiectul a fost elaborat în urma colaborării dintre Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Academia Română şi academiile de ramură, Consiliul Naţional al Rectorilor, Consiliul Institutelor Naţionale de Cercetare-Dezvoltare din România.

Vă mulţumesc.

Şi dorim să ne acordaţi un vot de încredere pentru acest proiect.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Pentru prezentarea raportului, domnul preşedinte al Comisiei pentru ştiinţă, domnul deputat Dragoş Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru ştiinţă şi tehnologie au fost sesizate, prin adresa PL-x 248/2024, din 22 aprilie 2024, cu dezbaterea pe fond, în procedură de urgenţă, a Proiectului de Lege privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare.

Proiectul de lege are ca obiect reglementarea statutului personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor specifice, modalităţile de angajare şi promovare, precum şi buna conduită în cercetarea ştiinţifică, sfera de aplicare incluzând creaţia artistică şi activitatea sportivă. Proiectul vizează revizuirea cadrului normativ actual, prin abrogarea Legii nr. 319/2003, precum şi a Legii nr. 206/2004, şi constituie cadrul normativ prin care se organizează regimul general privind formarea continuă, dezvoltarea şi motivarea resursei umane în vederea asigurării competenţei, bunei conduite şi deontologiei profesionale în activităţile de cercetare, dezvoltare şi inovare, a libertăţii cercetării ştiinţifice şi pentru participarea personalului din domeniu la promovarea şi evaluarea activităţilor ce îi revin.

La întocmirea prezentului raport comun, cele două comisii au avut în vedere avizele favorabile ale Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Comisiile au dezbătut proiectul de lege în şedinţa comună din data de 13 mai 2024.

Raportul comun a fost adoptat cu unanimitate de voturi.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, în şedinţa din 15 aprilie 2024.

În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

În urma finalizării dezbaterilor asupra proiectului de lege şi a documentelor conexe, membrii celor două comisii au hotărât să propună plenului Camerei Deputaţilor prezentul raport comun de adoptare a proiectului de lege cu amendamentele aferente.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumesc.

Dezbateri generale, domnule deputat Radu Miruţă, vă rog.

Domnul Radu-Dinel Miruţă:

Vorbiţi de cercetare şi inovare şi aveţi Guvernul plin de plagiatori.

Vorbiţi de doctorate şi de meritocraţie în mediul academic şi întreţineţi reţele de oameni care scriu lucrări de diplomă şi de doctorat, de disertaţie, pentru politicienii dumneavoastră.

Vorbiţi de susţinerea mediului academic şi cercetătorii români sunt valorificaţi făcând cercetare în alte ţări.

Toate astea au o singură explicaţie - vă este frică de oamenii deştepţi. Vreţi să-i umiliţi, vreţi să-i ţineţi departe de decizie.

Dar a venit vremea ca oamenilor deştepţi să nu le mai fie frică de dumneavoastră.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Domnule deputat Mircia Chelaru, vă rog.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am studiat foarte atent această lege, una absolut necesară, pentru că intrăm, de altminteri suntem în această competiţie contra cronometru cu timpul care vine.

Există această stare de latenţă a societăţii noastre, în mod deosebit în mediul academic, a unui paseism, a unui timp care trece pe lângă noi şi nu ne permite să fim fondatorii viitorului.

Iată de ce am vrut să înţeleg ce anume urmăreşte în final legea. Şi intră doar, iarăşi, în mediul strict pragmatic al corelării legislaţiei noastre cu cea europeană şi a întăririi controlului instituţional asupra cercetării.

Inteligenţa activă şi creatoare, dragii mei, ceea ce nu am identificat în corpul acestei legi, este cea care produce saltul înainte al unei societăţi.

Credeam că putem vreodată să vorbim că suntem societatea sau naţiunea puternic creatoare în tehnologii avansate şi nu doar să fim cumpărătorii produselor finale ale altora, din alte părţi.

Evident că, din punctul de vedere al constituirii genetice, suntem pe partea inteligenţei adaptive şi speculative, dar asta este o chestiune de disertaţie publică.

Ceea ce lipseşte din această lege, aruncată undeva într-un paragraf către final, este marea masă a inteligenţei neexploatate, a cercetătorului neafiliat, a cercetătorului nomad, cum spuneam noi cândva, a aceluia care este independent şi nu face cercetare la ordin, pe obiective; a cercetătorului care poate să strige în orice moment - "Evrica!".

Iată de ce - şi închei - este nevoie - şi sugerez celor care au iniţiat, din partea Guvernului, chiar a comisiei - să se insereze măcar în normele de aplicare viitoare necesitatea absorbţiei şi valorificării cercetării independente, private sau spontane.

De aceea ne trezim cu foarte multe produse de cercetare şi valorificarea acesteia se face în terţe spaţii, migrează în ţările care le pun la dispoziţie tehnologia şi aşa mai departe, văduvind naţiunea română tocmai de inteligenţa creativă.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Are cuvântul domnul deputat Dragoş Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

La solicitarea Guvernului României, prin instrumentul de sprijin pentru politici în cadrul Programului "Orizont 2020", experţii Comisiei Europene au elaborat, în anul 2022, Raportul de ţară privind analiza sistemului de cercetare, dezvoltare şi inovare din România.

Raportul oferă un diagnostic la zi al sistemului CDI şi identifică problemele şi provocările actuale, la care s-a raportat şi antevorbitorul meu, propunând un set de 10 mesaje-cheie, respectiv 30 de recomandări operaţionale.

Spre exemplificare, doresc să evidenţiez mesajul-cheie numărul 6, intitulat "Trebuie să se asigure un mediu mai bun pentru resursele umane din sistemul public de cercetare", însoţit de 3 recomandări operaţionale:

1. Simplificarea evaluării resurselor umane din sistemul de cercetare şi alinierea condiţiilor de evaluare în carieră la cele aplicate în alte ţări ale Uniunii Europene;

2. Oferirea unor garanţii de venit rezonabile pentru cercetători şi asigurarea unui tratament echitabil;

Şi 3. Finalizarea reformei studiilor doctorale, încurajând colaborarea între diferite instituţii.

Aceste probleme le-am abordat de nenumărate ori cu domnul subsecretar de stat Poşa, în cadrul Comisiei noastre de ştiinţă şi tehnologie din Camera Deputaţilor, şi multe dintre problemele ridicate au fost rezolvate prin intermediul acestei propuneri legislative, adică:

- asigurarea unui buget anual pentru apeluri destinate studenţilor la doctorat;

- inovarea organizării studiilor doctorale;

- extinderea şi generalizarea colaborării cu alte programe naţionale sau internaţionale.

Stimaţi colegi,

Prin PNRR, România s-a angajat să implementeze 80% din recomandări până în trimestrul al II-lea al anului 2026, Jalonul nr. 274, cu titlul "Intrarea în vigoare a legislaţiei privind cariera şi statutul cercetătorului" având termen de realizare trimestrul IV din 2023. Suntem în anul 2024.

Raportul de ţară analizează succint stadiul implementării PNRR şi menţionează că planul prevede mai multe măsuri de îmbunătăţire a sistemului de CDI.

În acest context discutăm astăzi despre Proiectul Legii privind statutul personalului de cercetare, dezvoltare şi inovare, pe care membrii Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale îl vor vota şi vă recomandăm şi dumneavoastră să faceţi acelaşi lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Doamna deputat Violeta Alexandru.

Doamna Victoria-Violeta Alexandru:

Aş fi citit, vorba domnului Chelaru, care spunea că a studiat - domnule deputat Chelaru, mă scuzaţi - aş fi citit şi eu cele 110 pagini ale acestui raport, dar fiind puse cu vreo 10 minute înainte să înceapă plenul, o să am o declaraţie cu caracter general. Că, altminteri, v-aş fi studiat şi pe dungă un proiect care... şi un raport care ar fi trebuit să ne lămurească asupra unor chestiuni.

Dumneavoastră ce înţelegeţi prin "cercetare"? Pentru că, aşa cum este făcut acest raport - şi această iniţiativă vine cu o gândire birocratică, dacă vreţi, etatistă, cu privire la ce drepturi are personalul, mă rog. Nu este despre cercetare, este despre angajaţii din acest domeniu. Şi n-am nicio problemă să li se clarifice statutul, să li se clarifice - auzi, zice legea, de parcă i-ar fi împiedicat cineva - în ce... ce fel de consultări trebuie să facă pentru actul de cercetare şi aşa mai departe, în ce comisii - chestiune care n-are nicio legătură cu legea; faci sau nu faci, în practica ta de cercetare, consultare; nu trebuie să-ţi vină sute de parlamentari să-ţi dea voie să te consulţi sau să faci parte din...

Deci noi aici avem un mega-raport cu tot felul de detalii care n-au nicio relevanţă pentru obiectivul generos pe care îl anunţă acest proiect, şi anume a reglementa activitatea de cercetare în România.

Închei spunând următorul lucru - sunt oameni care spun că poţi să cercetezi orice, orice pe pământ, poţi să faci o cercetare, este dreptul oricui să cerceteze ce doreşte, de la gândăceii roz până la iarba care se înclină spre dreapta, poţi să cercetezi orice. Şi, totuşi, rigoarea unui act de cercetare nu poate să se extindă peste absolut orice trece prin cap cuiva să cerceteze.

Iar noi aici avem un talent - în loc să facem nişte poli de cercetare autentici, care n-au cum să fie cu zecile, cu sutele, că de-aia se evidenţiază nişte minţi extraordinare care lansează nişte lucruri care revoluţionează această lume, noi împrăştiem aşa, de toate, prin toate domeniile, sunt nişte cercetători pe care nu i-am văzut niciodată.

Ce... - şi închei, domnule preşedinte de şedinţă... interimar al Camerei Deputaţilor - noi n-am văzut practic ce rezultă din această... cu ce a schimbat România această activitate de cercetare, ci ne concentrăm pe interiorul sistemului şi încercăm să dăm nişte reglementări de salarizare, de statut, de consultare şi aşa mai departe.

Deci este în spiritul acestui stat de a se concentra mai degrabă pe partea formală şi pe salariaţi, în loc să se uite la output, la ceea ce iese de pe mâna, din mintea, din creierul acestor oameni. Şi acolo se va face întotdeauna diferenţa între ce înseamnă cercetare adevărată şi ce înseamnă documentare - un studiu oarecare pe care îl putem face oricare dintre noi.

Mulţumesc.

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Dacă la titlul legii sunt observaţii? Nu. Adoptat.

La articole? Nu. Adoptate.

Dacă se susţin amendamentele respinse? Nu.

Proiectul de lege rămâne la votul final.