Dezbateri parlamentare

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Intrăm în ordinea de zi.

Începem dezbaterea moţiunii simple iniţiate de 57 de deputaţi.

Conform Regulamentului, întreb dacă vreunul dintre semnatari îşi retrage adeziunea de la această moţiune. Nu.

Pentru dezbaterea moţiunii, Biroul permanent şi Comitetul liderilor grupurilor parlamentare propun următoarele:

- moţiunea simplă va fi citită de unul dintre semnatari;

- Guvernului i se rezervă 40 de minute, pe care le utilizează la începutul şi la încheierea dezbaterilor;

- pentru dezbateri, luându-se în calcul câte 5 secunde pentru fiecare deputat, timpul maxim alocat grupurilor parlamentare, precum şi deputaţilor neafiliaţi, se prezintă astfel:

- Grupul parlamentar al PSD - 8 minute;

- Grupul parlamentar AUR - 5 minute;

- Grupul parlamentar al PNL - 4 minute;

- Grupul parlamentar al USR - 3 minute;

- Grupul parlamentar al UDMR - două minute;

- Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale - un minut, care a fost cedat Grupului parlamentar al PSD;

- Grupul parlamentar SOS România - un minut;

- Grupul parlamentar POT - un minut;

- Deputaţi neafiliaţi - un minut.

Total - 26 de minute.

Dacă sunt obiecţii? Nu.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supun votul propunerile prezentate.

Să înceapă votul!

Vă rog să votaţi.

Cu majoritate de voturi - 224 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o persoană care nu votează - au fost adoptate propunerile făcute anterior.

Rog liderii grupurilor parlamentare care încă nu au nominalizat colegii deputaţi, care să aibă intervenţii, să o facă; îi aşteaptă secretarii de şedinţă.

În continuare am să-l invit la cuvânt pe domnul deputat Coleşa Ilie-Alin, pentru citirea textului moţiunii simple.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Moţiunea simplă: "România în beznă - falimentul programat al sistemului energetic naţional".

La mai bine de 140 de ani de la inaugurarea la Timişoara a primei reţele electrice de iluminat din Europa, Guvernul riscă acum să închidă lumina peste întreaga ţară. La 140 de ani de tradiţie şi inovaţie tehnologică, cu atâta efort şi investiţii fără precedent şi de neimaginat pentru români, astăzi, chiar în era digitală, nu reuşim nici măcar să peticim bruma de investiţii care a consolidat cândva întreg sistemul energetic al ţării, coloana vertebrală a industriei energointensive.

România înregistrează, în prezent, una dintre cele mai grave crize energetice din ultimele decenii, în care sistemul energetic naţional a ajuns într-o stare atât de fragilă, atât de vulnerabilă, înregistrându-se un potenţial real de colaps sincron, prin închiderea capacităţilor inerţiale energetice - un rezultat al unor decizii politice eronate, lipsite de orice strategie şi profunzime, prin angajamente europene păguboase pentru interesele economice şi de securitate naţională.

Cu siguranţă, domnule ministru, ştiţi că acestea sunt generate de ideologia climatică, de taxarea şi de interzicerea emisiilor de dioxid de carbon, aceste ţinte care, pe lângă că sunt absurde, au fost îndeplinite cu supramăsură de România deja de zeci de ani.

Peste toate aceste strategii care au pus în pericol securitatea ţării, închiderea succesivă a hidrocentralei Vidraru, a Reactorului 1 de la Cernavodă şi a majorităţii termocentralelor de reglaj primar - adică în bandă - a condus în mod clar la o reducere şi mai mare a rezervei sincrone de energie a ţării.

Astăzi, România se zbate, din perspectivă energetică, la limita inferioară de echilibru, iar riscul de blackout nu este un subiect de probabilitate teoretică, ci un scenariu tehnic foarte posibil, chiar permanent, după cum chiar şi dumneavoastră, domnule ministru, aţi remarcat de atâtea ori. Deoarece Guvernele, prin politicile implementate în ultimele decenii, păguboase sau impuse de la Bruxelles, au ales pentru ţară strategii energetice greşite, neadaptate specificului naţional, nevoilor de consum şi capacităţilor de stocare, puterii de cumpărare, practic, demolând infrastructuri energetice tradiţionale şi înlocuindu-le doar prin programe exhaustive şi cu costuri mari, inclusiv pentru mediu, cu sisteme nesincrone - fotovoltaice sau eoliene - integrate haotic, fără programe şi strategii de echilibrare, fără stocare şi fără capacităţi de reglaj sub secundă.

Ca rezultat, România a ajuns la una dintre cele mai contraperformante situaţii la nivel european, adică are o reţea instabilă, cu pierderi uriaşe, cu preţuri explozive şi cu o populaţie adusă în pragul sărăciei.

Ştiţi, de bună seamă, că aceste preţuri speculative sunt programatic încurajate şi implementate prin acel mecanism pay-as-clear, adică preţ marginal de sistem, care întotdeauna stabileşte că preţul maxim este preţul plătit de întreaga piaţă energetică pentru ziua următoare.

Dar România are şi cele mai mari preţuri la energie din Uniunea Europeană, raportate la puterea de cumpărare reală; o gospodărie medie cheltuieşte 20%-25% din venituri doar pe energie - dublu faţă de media Uniunii, iar industria e sufocată, populaţia trăieşte în frig şi teamă, evident. Ţara care lumina Balcanii trăieşte acum cu frica întreruperii curentului. Acestea rezultă nu din analize sumare, ci din unele de profunzime.

După 1989, în România au fost iniţiate o serie de reforme majore ale sectorului energetic, separându-se producţia, transportul şi distribuţia, iar resursele de gaz, hidro, termo şi nuclear au fost puse să concureze între ele - o situaţie şi nişte reforme foarte păguboase şi ele - în logica unei aşa-zise "pieţe libere". După această liberalizare, fiecare tip de sursă a fost gestionat izolat, fără coordonare sistemică. Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexurile Energetice şi Romgaz au devenit entităţi independente, fără mecanism naţional dedicat de planificare a necesarului şi a echilibrului energetic, "concurenţă internă" care a condus, în cele din urmă, fără precedent la nivel european, la fragmentare, subinvestiţii, pierderea coerenţei strategice, limitări ale modernizării, reducând, astfel, inevitabil, resursele şi rezervele sincrone şi ducând la pierderea controlului segmentelor energetice.

Să vedem ce spunea Academia Română încă din 2017: "În condiţiile în care rezerva geologică de cărbune - în special lignit -, ca sursă primară de energie strategică, contribuie la asigurarea securităţii energetice a ţării. Continuarea exploatării zăcămintelor nu poate fi pusă la îndoială şi nu se poate renunţa la funcţionarea centralelor electrice pe cărbune - cel puţin pe termen mediu".

Asta spunea Academia Română în 2017.

Ce au făcut Guvernele? Exact pe dos.

Cu toate acestea, în ultimii ani, sistemul energetic naţional a fost împins către colaps printr-o serie de decizii politice şi administrative incoerente, care au ignorat realităţile tehnice şi economice ale ţării. Aşa-zisul "Plan de decarbonare 2021-2026" a devenit un plan de decuplare a României de la propria energie, distrugând capacităţi sincrone esenţiale şi generând o dependenţă periculoasă de importuri.

În perioada 2021-2026, Guvernul a acceptat închiderea grupurilor energetice de la Rovinari, Turceni, Işalniţa şi Craiova, însumând peste 3.500 MW de capacitate stabilă, reală. În locul lor, s-au promis parteneriate de tranziţie cu OMV Petrom, ALRO şi Tinmar, însumând doar 1.700 MW, dintre care cea mai mare parte nesincronă, adică volatilă, variabilă, fotovoltaică, în general. În paralel, CE Oltenia a fost adus în pragul lichidării, după un împrumut de 251 de milioane de euro, neacoperit nici până astăzi. Deşi compania a investit, atenţie, un miliard de euro în modernizări, un miliard de euro, Guvernul a decis închiderea unor grupuri perfect funcţionale. Centrala de la Iernut, începută în 2019, nu este nici astăzi finalizată, iar proiectul de la Tarniţa - Lăpuşteşti nu are nici măcar un contract semnat.

Rezultatul acestor greşeli este vizibil în facturile populaţiei şi ale industriei. România a ajuns în top 5 cele mai scumpe ţări din Uniunea Europeană la energie electrică, raportat la puterea de cumpărare, cu un nivel de 32,35 unităţi PPS/100 kWh, conform Eurostat din anul 2025. Cetăţenii plătesc preţuri apropiate de cele din Germania, dar cu salarii de patru ori mai mici. În acelaşi timp, piaţa internă este instabilă: preţurile variază între 0,08 şi 3,31 euro/MWh în aceeaşi zi, în intervale orare diferite, iar sistemul devine tot mai dependent de importuri, la preţuri record.

Iar aceste variaţii foarte mari ajung să fie speculate de sistemul pay-as-clear, de preţ marginal de sistem, şi noi ajungem să plătim un preţ speculativ în mod sistematic.

În plan financiar, România a intrat într-o spirală a împrumuturilor. Doar în 2025, Guvernul a contractat peste 50 de miliarde de euro - echivalentul a 259 de miliarde de lei, din care 100 de miliarde reprezintă datorii vechi "rostogolite", adică refinanţări. Rata dobânzilor depăşeşte 7%, chiar 8%, ceea ce înseamnă că în 10 ani datoria publică se va dubla, fără ca infrastructura energetică, evident, să mai beneficieze de vreo investiţie reală.

În acelaşi timp, absorbţia fondurilor europene este dezastruoasă: doar 17% din alocarea pentru perioada 2021-2027 a fost efectiv utilizată, iar din PNRR, România a atras până acum doar 6,4 miliarde de euro în granturi şi 4,3 miliarde de euro în împrumuturi - mult sub dobânzile pe care le vom plăti şi sub jumătate din sumele disponibile.

Aceasta este imaginea de ansamblu a unui sistem energetic abandonat, în care deciziile politice au înlocuit logica economică şi interesul naţional. România produce şi în energie tot mai puţin, plăteşte tot mai mult şi se împrumută tot mai scump. Este timpul pentru o schimbare reală - pentru redeschiderea şi retehnologizarea capacităţilor sincrone, fără umbre ideologice, dezvoltarea producţiei interne de baterii şi hidrogen, şi refacerea unui sistem energetic suveran, stabil şi românesc.

Dar România dispune de rezerve de lignit pentru încă cel puţin 40 de ani. Noi am interzis utilizarea lor. Aşadar, nu resursele lipsesc, ci politica de retehnologizare şi integrare a acestor capacităţi ca rezerve sincrone curate. Termocentralele nu trebuiau închise, ci modernizate cu filtre performante, cu sisteme de monitorizare şi reducerea componentelor de poluare severă - dar nu de dioxid de carbon, care nu este un poluant -, cu sisteme de eficienţă termică ridicată şi cu control digitalizat al emisiilor. În ciuda acestor deziderate, eliminarea lor "în orb" a distrus stabilitatea energetică a României.

După oprirea hidrocentralei Vidraru şi a Reactorului 1 de la Cernavodă, în anii următori, pentru revizie şi retehnologizare, România va dispune doar de 45%-50% din rezerva sincronă istorică pe care a avut-o vreodată, în situaţia în care grupul de termocentrale nu va fi închis, la rândul lui. Mai mult, Reactorul 2 rămâne singura sursă sincronă pe componenta nucleară, asigurând circa 700 MW, însă orice avarie sau problemă tehnică, sau una obiectivă, cum ar fi seceta, incluzând chiar şi alimentarea cu apă pentru răcire din Dunăre, poate ridica o problemă majoră prin reducerea semnificativă a inerţiei energetice a sistemului naţional.

Problemele foarte mari apar, de asemenea, la amiază, nu doar seara şi dimineaţa, când energia fotovoltaică este ridicată şi foarte fluctuantă, dacă, în plus, vântul puternic produce şi el multă energie eoliană, rezerva de energie sincronă va acoperi cu şi mai mare greutate fluctuaţiile acestea mari din reţea, cauzate de fotovoltaic şi eoliene, în lipsa unor baterii grid-forming, capabile să menţină frecvenţa şi tensiunea reţelei. Altfel, vom păţi ca în Spania. Chiar şi fluctuaţiile minore de sarcină generează dezechilibre majore de frecvenţă - între 49,8 şi 50,2 Hz.

Se cunoaşte faptul că deficitul de reglaj atinge frecvent 500-800 MW, valori critice pentru stabilitatea sistemului energetic, iar fără termocentrale şi hidrocentrale sincrone active, reţeaua naţională şi-ar pierde, la limită, inerţia de sistem. Din acest motiv, considerăm că România are nevoie urgentă de mix energetic, de resurse sincrone - pe gaz, hidro şi nuclear - pentru a reacţiona în mai puţin de o secundă la variaţiile de frecvenţă induse de reţea. Noi nu avem aceste capacităţi în prezent.

Fără termocentrale sincrone, România "poate rezista" cel mult 48 de ore fără importuri externe. Iar această stare poate deveni un scenariu foarte apropiat, în condiţiile unei ierni foarte grele, care solicită foarte mult sistemul energetic la orele de vârf. În lipsa inerţiei, orice perturbare majoră în reţeaua europeană poate genera blackout parţial sau total. Sistemul nu are mecanism de reacţie sub secundă, iar frecvenţa se corectează lent şi instabil.

Deci ne punem speranţele în alţii, dar dacă ei se defectează, rămânem ai nimănui.

De asemenea, trebuie să reamintim faptul că, la nivel naţional, codurile tehnice prevăd doar rezerve de reglaj primar, secundar şi terţiar, dar nu avem un sistem de răspuns tip "Fast Frequency Response - FFR", dedicat reacţiilor sub secundă, ceea ce implică o carenţă gravă, într-un sistem energetic cu inerţie redusă şi integrare masivă de surse regenerabile fluctuante. Din acest motiv, este absolut necesar şi urgent să se analizeze serviciul naţional FFR, cu introducerea şi implementarea unor capacităţi noi, cum ar fi bateriile grid-forming. România trebuie să-şi creeze reguli de piaţă pentru reacţie în timp de sub o secundă şi durată de 5-30 de secunde, aşa cum s-au implementat deja în alte ţări, precum Marea Britanie sau Germania.

România are în prezent doar aproximativ 150 MW în sisteme de stocare de tip BESS. Majoritatea sistemelor implementate sunt grid-following, adică urmează frecvenţa, dar nu pot genera stabilitate şi, practic, România nu are baterii grid-forming, capabile să menţină frecvenţa şi tensiunea reţelei - un handicap major naţional. Este limpede că, fără stocare sincronă, nu există siguranţă energetică.

Sunt, de asemenea, de remarcat nu numai problemele surselor de energie, a celor sincrone, dar şi ale distribuţiei - pentru că, ştim cu toţii, preţul energiei electrice, în final, este format din aproape jumătate din costurile de distribuţie... (Vociferări.) ale infrastructurii naţionale învechite, subdimensionate sau neadaptate regimurilor actuale de lucru, incluzând şi prosumatorii. Astfel, reţelele din marile oraşe, precum Bucureşti, Iaşi, Cluj, Constanţa, fiind învechite şi insuficiente, consumurile simultane pentru locuinţe, industrie şi electromobilitate depăşesc capacităţile actuale, ceea ce impune urgent o modernizare adecvată, pentru că riscul de pene masive ar putea creşte exponenţial. (Vociferări.)

Astea sunt problemele reale... (Vociferări.) este o sinteză. (Vociferări.)

Dunărea în retragere - risc pentru Cernavodă şi Porţile de Fier!

În ultimii ani, România s-a confruntat cu un fenomen hidrologic sever, marcat de scăderi critice ale nivelului Dunării, atingând în anumite sectoare valori apropiate de minime istorice. În apropierea centralei nucleare de la Cernavodă, debitul fluviului a scăzut anterior până la aproximativ 200 m³/s - în anii de secetă -, faţă de un debit uzual necesar pentru siguranţa sistemului de răcire. Deşi centrala este proiectată să funcţioneze în condiţii dificile, riscurile generate de scăderea drastică a volumului de apă utilizat în procesul de răcire nu pot fi ignorate. Având în vedere extinderea planificată a capacităţilor nucleare, prin punerea în funcţiune a viitoarelor Unităţi 3 şi 4 de tip CANDU, precum şi presiunea meteorologică din ce în ce mai intensă, apare întrebarea legitimă dacă România dispune de un plan strategic integrat, care să prevină riscurile asociate scăderii nivelului fluviului. Astfel, în ultimele decenii, cota Dunării la Cernavodă a scăzut la aproximativ -200 cm, în special după anul 2003, nivel critic pentru centrală, în lunile august-octombrie. De altfel, în 2003, din cauza acestui nivel redus, a fost chiar oprită Unitatea 1 de la Cernavodă. Astfel, scăderea nivelului Dunării poate afecta resursa de apă necesară răcirii centralei nucleare Cernavodă şi debitul pentru hidrocentralele Porţile de Fier.

Pentru a preveni aceste niveluri reduse ale apei, în alte state europene, cum ar fi Germania sau Franţa, s-au luat măsuri suplimentare, precum amenajarea unor micro-baraje în aval pentru creşterea locală a nivelului apei în zonele critice, construirea bazinelor tampon sau diversificarea surselor de răcire prin integrarea unor circuite hibride aer-apă. Ţinând seama de aceste aspecte tehnice, pentru a evita riscul limitării sau opririi reactoarelor nucleare în lunile secetoase, şi în România este necesar să se studieze implementarea unor măsuri similare, un plan naţional de refacere a nivelului apei, prin baraje pneumatice temporare, retenţii controlate, canale de compensare şi programe de curăţare a aluviunilor.

Dar ţara dispune nu numai de surse convenţionale de energie, ci şi de resurse emergente de hidrogen natural şi regenerabil, care pot deveni piloni ai independenţei energetice, şi anume primul rezervor de hidrogen natural confirmat din Europa continentală, o resursă românească unică.

Aşa cum se cunoaşte, încă din anii 1970, în zona de sud-vest a României, în zăcămintele de ofiolite de la Tişoviţa-Iuţi - Caraş-Severin, există un rezervor presurizat de hidrogen natural - confirmat ştiinţific în 2024 prin studii publicate în International Journal of Hydrogen Energy. Analizele arată că în acele zăcăminte sunt aproximativ 29% hidrogen bimolecular şi 69% gaz metan, dovedind un sistem abiotic activ, regenerabil geologic. Hidrogenul rezultat din reacţiile naturale de serpentinizare are amprentă de carbon aproape zero, după cum doriţi, fiind curat, regenerabil şi strategic, o sursă vitală pentru suveranitatea economică a României.

Pentru a asigura capacităţile necesare de energie şi siguranţa sistemului naţional în condiţii dificile, este necesar să se dezvolte nu numai capacităţi industriale, ci mai ales capacităţi de cercetare fundamentală şi aplicativă în domeniul ingineriei energetice, al mediului, al sistemelor de producţie de noi capacităţi inovative, spre exemplu, numitele baterii grid-forming.

România nu poate supravieţui doar din importuri la preţuri exorbitante şi fără a avea un control riguros şi securizat asupra resurselor proprii, interne.

Cercetarea şi investiţiile în inovaţie şi dezvoltare reprezintă un pilon al suveranităţii ţării.

În ciuda acestei analize problematice, pot fi scoase limpede în evidenţă, din păcate, măsuri extrem de păguboase şi lipsa de eficienţă în managementul sistemului energetic naţional.

Astfel, România nu are nici în acest an, 2025, o strategie energetică naţională adoptată prin lege, iar toate deciziile majore - închideri, taxări, investiţii, PNRR, modernizări - se iau prin memorii şi ordine de ministru, fără a avea un cadru de implementare coerent, fără prognoze sau fără o cercetare de profunzime.

Anterior, ministrul a aprobat eliminarea a peste 1.700 MW capacităţi sincrone, pe cărbune, în principal, fără să definească mecanismele de înlocuire cu altele de acelaşi rang, pentru a nu pune în dificultate reţeaua naţională şi a nu ajunge la riscul inevitabil de blackout, prin reechilibrarea frecvenţei de 50 Hz.

Astăzi aflăm că ministrul actual a intervenit miraculos şi "a salvat" ţara de la un blackout, prin amânarea închiderii acestor capacităţi pe care tot el le-a votat.

Decizii halucinante ale miniştrilor care pun în pericol securitatea ţării.

Asta arată că România funcţionează fără un plan de echilibru între sincrone şi asincrone, adică fără control asupra propriei reţele.

În PNRR şi prin fondurile de modernizare, ministrul a promis 10 centrale pe gaz şi, iată, în 2025, niciuna încă nu este funcţională.

Mai mult decât atât, alte proiecte, precum Mintia şi Iernut, sunt întârziate cu şi peste 4-5 ani.

În consecinţă, rezerva sincronă scade inevitabil, iar consumatorul plăteşte incompetenţa şi preţul instabilităţilor din sistem.

Ministerul a aprobat mii de megawaţi fotovoltaici şi eolieni fără o strategie de echilibrare, neexistând o limită dinamică de integrare raportată la rezerva sincronă.

De altfel, lipsa unui management al inerţiei în reţea este una dintre erorile tehnice cele mai grave.

Nu există un plan naţional de stocare sincronică, în timp ce alte state, precum Polonia, Grecia sau chiar Spania, instalează mii de megawaţi, în aceşti ani, ministerul neelaborând niciun regulament de reacţie rapidă în fluctuaţii de frecvenţă sub secundă.

Ministerul nu a direcţionat niciun program PNRR sau Orizont pentru cercetare energetică strategică, iar în loc să rămânem suverani, am devenit doar consumatori de tehnologie străină. Astfel, ministerul a abandonat suveranitatea energetică şi cercetarea resurselor interne.

Ministerul nu a luat nicio măsură pentru o plafonare optimă, reală, nu subvenţionare, atât de necesară pentru populaţie, a preţului la energie prin reglementări raţionale sau prin reducerea TVA-ului la energie, sau prin schimbarea mecanismului de stabilire a preţului pe ziua următoare.

Prin Raportul Comisiei Europene COM(2025) 654, semnat la Bruxelles, la 22 octombrie 2025, adică foarte recent, s-au aprobat jaloanele T119 şi T119a, care stabilesc calendarul oficial de închidere accelerată a capacităţilor energetice pe cărbune şi lignit din România. Aceste jaloane, inserate în PNRR fără o analiză tehnică reală, reprezintă cea mai gravă vulnerabilitate energetică, din ultimii 30 de ani, pentru sistemul naţional. Conform documentului, Jalonul T119 - pentru Trimestrul IV 2025, România trebuie să scoată definitiv din exploatare 3.070 MW de capacităţi pe cărbune şi lignit, confirmate prin decizii ANRE - aceşti "yes-men" - şi certificate de deconectare definitivă de la sistemul energetic, iar prin Jalonul T119a - pentru Trimestrul III 2026 - extinde obligaţia până la un total cumulat de 3.780 MW închişi...

Domnul Gabriel Andronache (din sală):

Procedură!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...tehnologic, în paralel cu semnarea contractelor... (Vociferări.) pentru doar 1.300 MW... (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă întrerup puţin, stimate coleg...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Citesc exact...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Pe procedură, domnul lider Andronache.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Urmăresc textul. (Vociferări.) Am urmărit... (Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Deci... am observat şi eu...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Vă rog.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...stimate coleg, dumneavoastră aveţi un alt text faţă de textul care este afişat pe pagina Camerei Deputaţilor. (Vociferări.)

Vă rog să faceţi referire doar la textul care a fost făcut public. (Vociferări.)

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Închei.

Da... să ştiţi...

Închei. Uite, sar peste mai bine de o pagină, două pagini, n-am numărat exact, şi închei prin doar a sintetiza ce spune în ultimul paragraf.

Noi avem...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Nu trebuie să încheiaţi...

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...soluţii pentru această situaţie, avem...

Doamna Natalia-Elena Intotero:

...trebuie doar să prezentaţi textul pe care l-aţi înaintat.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Bun.

Închei cu ultimul paragraf, da? În care arătăm una dintre soluţiile noastre.

În faţa acestei situaţii, AUR a ales calea responsabilităţii. Nu calea promisiunilor goale, nu calea minciunilor frumos ambalate, ci drumul lucidităţii şi al demnităţii naţionale. Proiectul de lege iniţiat de AUR pentru modificarea O.U.G. nr. 108/2022 nu a reprezentat şi nu reprezintă doar o iniţiativă legislativă, ci un act de curaj şi de reparaţie morală. Opoziţia reală din Parlamentul României a dat dovadă că există încă oameni care nu acceptă ca România să fie condusă prin ordine venite de afară, fără a se ţine cont de viaţa şi de siguranţa cetăţenilor ei.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc.

Mulţumesc mult.

Am luat act.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

În continuare, permiteţi-mi să-l invit la tribună pe domnul Bogdan-Gruia Ivan, ministrul energiei.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan (ministrul energiei):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

În momentul de faţă, România este adevărat că se confruntă cu o situaţie extrem de dificilă în ceea ce priveşte sistemul energetic naţional. Şi o să-mi permit să vin cu câteva precizări, cât mai sintetice, referitoare la cum am ajuns aici, dar mai ales cum o să reuşim să trecem această perioadă, în interesul ţării noastre.

Din punct de vedere al modului în care am ajuns aici, România a ales, în urmă cu mai mulţi ani de zile, să acceseze, poate, cea mai agresivă politică de decarbonizare din întreaga Uniune Europeană, într-o formă în care şi-a asumat că, până la finalul anului 2025, o să închidă cea mai mare parte a centralelor pe cărbune din ţara noastră, pe de o parte, comparativ cu Polonia şi Germania, care şi-au asumat tot acelaşi lucru, dar ca şi termene 2038, respectiv 2049.

Ce a însemnat acest lucru? Faptul că, în ultimii 15 ani de zile, România a scos din producţie aproximativ 7.000 de megawaţi capacităţi de producţie pe gaz şi cărbune, capacităţi de producţie a energiei electrice în bandă, pe de o parte.

Pe de altă parte, România a ales o viziune în care programele de finanţare, în materie de energie, să fie disipate, având şase ministere care finanţează proiecte în energie şi eficienţă energetică, precum şi aproximativ 40 de programe distincte, care uneori finanţau acelaşi lucru. Iar în această formulă, România a ales să instaleze aproximativ şase gigawaţi putere instalată pe panouri fotovoltaice, cu zero capacităţi de stocare.

Toate aceste lucruri, dublate de o piaţă cu nişte reguli - n-aş spune neapărat făcute pe genunchi, dar nişte reguli foarte subţiri -, care uneori au fost încălcate, au făcut ca, astăzi, România să aibă un deficit de aproximativ 1.500-2.000 de megawaţi, la 24 de ore, lucru care face ca astăzi, e adevărat, să plătim aproape cel mai mare preţ din toată Uniunea Europeană, atunci când ne raportăm la veniturile oamenilor.

Ce e foarte important? Cum depăşim acest moment extrem de complicat?

N-am venit acum patru luni de zile la Ministerul Energiei - prima dată un ministru din partea Partidului Social Democrat, după mai bine de 10 ani, la acest minister -, n-am venit doar ca să găsesc problemele şi să mă plâng. Am venit ca să caut soluţii. Şi, din acest punct de vedere, în primul rând, am pregătit un act normativ pe care l-am înaintat Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, care va mandata Ministerul Energiei, pentru a actualiza legislaţia şi pentru a face din obiectivele importante de producţie şi de transport a energiei electrice şi a gazelor, pentru a face din aceste obiective, obiective de interes naţional şi pentru a scădea automat timpul în care producem energie şi o transportăm în România.

2. Reguli de piaţă transparente şi corecte.

Dacă unii s-au comportat, în România, ca într-un vest sălbatic, nu ca într-o piaţă liberă, în materie de energie, şi au permis preţuri speculative, aceste lucruri vor înceta odată cu modificarea legislaţiei.

Astăzi, România poate spune că are deja, după patru luni de când a preluat acest minister, şapte oferte sub un 1,30 lei pentru consumatorul casnic, de la un 1,55 - 1,60 lei, cât avea când am intrat în acest mandat şi, în acelaşi timp, astăzi, România are, ca design al programelor de finanţare, o schimbare foarte clară, şi anume centralizarea tuturor proiectelor din energie şi din eficienţă energetică, la nivelul Ministerului Energiei, pentru că aşa este normal şi aşa este corect.

Pentru a putea avea o viziune holistică asupra tot ceea ce înseamnă producţia de energie, în bandă, în România, pentru a avea mecanisme de finanţare a capacităţilor de producţie pe nuclear, hidro şi gaz, şi pentru a ne asigura că avem suficiente capacităţi de stocare a energiei electrice, pentru a nu ajunge în situaţia în care, astăzi, să producem energie electrică în timpul zilei, în vară, când soarele străluceşte şi în Bulgaria, şi în Grecia, şi în Ungaria, şi la vecinii noştri din Ucraina sau Moldova, şi să le exportăm la preţuri ridicole, urmând ca în perioada de vârf de consum, adică între 6 şi 10 seara, să ajungem în situaţia în care să importăm şi la preţul de 2.000-2.500 sau 3.000 lei megawatul.

Din acest punct de vedere, am înaintat un memorandum către Guvernul României, prin care vom centraliza toate aceste proiecte, pentru a ne asigura că avem o coerenţă, avem cap şi coadă în tot ceea ce înseamnă politicile în energie pentru următorii 7 ani de zile.

Din punct de vedere practic, pentru faptul că, în urma unei negocieri foarte complicate pe care am purtat-o cu cei din Comisia Europeană, am reuşit amânarea închiderii centralelor pe cărbune de la CE Oltenia - trei grupuri până la 1 ianuarie 2030, două grupuri cel puţin până la 31 august 2026 - am ajuns în situaţia în care am evitat ca România să plătească o penalizare de 1,8 miliarde de euro, pentru că România, în clipa în care şi-a asumat că va închide aceste centrale pe cărbune, a primit din partea Comisiei Europene o sumă de 2,6 miliarde de euro pentru a face noi centrale pe gaz şi pentru a face noi capacităţi de producţie a energiei electrice şi de stocare a energiei electrice. Din nefericire, acele proiecte încă sunt pe hârtie.

Deja am demarat licitaţiile, urmează ca toate companiile care vor să participe, constructorii, să o facă până la finalul acestui an, urmând ca de anul viitor să începem treaba.

De asemenea, un proiect care a început încă din anul 2016, la Iernut, 400 de megawaţi putere instalată, care, în clipa în care am ajuns în minister, am reziliat contractul, am executat scrisoare de bună garanţie, am luat acei bani de la o companie care nu şi-a făcut treaba şi acum lucrăm pentru a remedia situaţia, anul viitor să punem în producţie această capacitate.

Alţi 1.700 de megawaţi, la Mintia, urmează să fie puşi în funcţiune până la finalul anului viitor.

Şi, de asemenea, am luat, ca ţintă principală, finanţarea capacităţilor de producţie a energiei electrice, pe solar, şi i-am dus către capacităţi noi de stocare, în primul rând pentru primării, pentru administraţia publică locală, pe acele proiecte care în trecut au beneficiat de panouri solare şi, în momentul de faţă, vom avea instalaţi, până la finalul anului viitor, aproximativ 2.200 de megawaţi.

Ce înseamnă asta?

Înseamnă că, în contextul în care deja avem penurie de energie şi depindem de importuri, România va începe să producă propria sa energie şi o va stoca pe cea produsă din sistemele fotovoltaice. Asta va însemna automat o piaţă mai echilibrată şi premisele pentru a aduce un preţ mai accesibil pentru consumatorul final, fie că vorbim despre persoane fizice, fie că vorbim despre companii.

Din acest punct de vedere, actualizarea legislaţiei îmi doresc să o facem împreună, aici, în Parlament, în comisiile de specialitate, pentru că problema securităţii energetice a României nu este doar într-o anumită culoare politică, ci este a tuturor românilor. Şi cred, din acest punct de vedere, că fiecare partid reprezentat în Parlamentul României are specialişti, are oameni de bună-credinţă, alături de care pot să stau la masă şi să găsim soluţii la acele probleme care astăzi fac ca românii să plătească poate cea mai scumpă energie electrică din Europa, dacă ne referim la veniturile oamenilor, lucru care, dragi colegi, îi face pe anumiţi oameni care au veniturile mici să aleagă dacă îşi plătesc facturile, dacă îşi cumpără medicamente sau dacă îşi cumpără mâncarea. Iar acest lucru, deşi poate din băncile din Parlament nu se vede, acest lucru afectează sute de mii sau chiar milioane de oameni.

Aşa că invitaţia mea este una foarte practică. După ce vom avea o decizie în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, să începem să dezbatem în comisiile parlamentare aceste modificări ale legislaţiei în domeniul energiei, şi împreună să scoatem un pachet integru, un pachet care face ca România să nu se mai saboteze pe ea însăşi, să nu mai aibă proiecte de hidrocentrale, de exemplu, care sunt începute încă de acum 30-40 de ani, finalizate în proporţie de 80-90%, şi care sunt blocate astăzi de către un gândac, moluşte sau nu ştiu ce broaşte cu picăţele verzi.

Iar, din acest punct de vedere, sunt convins că împreună vom putea să facem aceste modificări, indiferent de culoarea politică pe care fiecare dintre dumneavoastră o reprezentaţi, pentru că românii au nevoie de energie ieftină.

Iar eu, când am venit aici, în acest minister, după 10 ani în care Partidul Social Democrat n-a avut niciun reprezentant la conducerea acestui minister, sunt convins că, împreună cu dumneavoastră, voi găsi soluţii acolo unde alţii găsesc doar probleme şi împreună vom reuşi să facem din România o ţară care vinde energie electrică ieftină cetăţenilor săi, companiilor din ţară şi care, la rândul său, produce şi gaz, pentru ca toate companiile noastre din industrie, din industria petrochimică, să poată să fie competitive, să exporte, să aducă foarte multă plusvaloare României.

Vă mulţumesc foarte mult pentru atenţie.

În partea a doua o să vă răspund cu mare drag la întrebările care survin în urma intervenţiilor domniilor voastre şi cred că mesajul-cheie de astăzi este cel de parteneriat în comisiile parlamentare de specialitate, pentru a rescrie Legea energiei şi pentru a rescrie regulamentele care astăzi permit ca românii să plătească, în mod eronat, poate cea mai scumpă energie din toată Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumim şi noi, domnule ministru.

Urmează dezbateri asupra moţiunii simple prezentate.

Reamintesc faptul că la moţiunile simple prezentate nu pot fi propuse amendamente, potrivit Regulamentului.

Începem dezbaterile.

Şi am să invit la cuvânt reprezentantul Grupului Partidului Naţional Liberal. A fost o discuţie între lideri.

Am să-l invit la cuvânt pe domnul deputat Sebastian Burduja. (Vociferări.)

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Domnul Sebastian-Ioan Burduja:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Înţeleg că era o ordine care nu s-a mai respectat, dar nu ştiu de ce, că era interesant să aud şi celelalte intervenţii, înainte să mă pronunţ.

Dar am remarcat că iniţiatorii moţiunii simple au vorbit despre calea responsabilităţii.

Păi, calea responsabilităţii este să spui adevărul, în primul rând.

Or, am constatat că de foarte multe ori despre energie, în spaţiul public, se spun, se propagă, se acreditează nişte minciuni, nişte aberaţii, şi ar fi responsabil să le combatem.

S-a spus că se fură apa din lacul Vidraru.

S-a spus că centralele eoliene nu produc energie.

Intraţi pe site-ul Transelectrica. La ora asta, 17% din toată producţia este din centrale eoliene.

S-a spus că dăm energie gratis fraţilor moldoveni şi în Ucraina. Niciodată!

S-au spus tot felul de alte aberaţii şi n-am văzut vreo cale a responsabilităţii.

N-am văzut nici susţinere reală pentru proiectele care ne fac independenţi energetic, ca să nu mai trebuiască, noi şi alţii, să apelăm la gaz de la Est, la cei care sunt experţi în şantaj energetic.

Pe mandatul meu am început forajul la Neptun Deep. N-am văzut nicio apreciere faţă de proiectul care ne va dubla producţia de gaz, după ce, anul trecut, datorită Romgaz, România a ajuns pe locul 1 în Uniunea Europeană, ca producător de gaz. Poate nu ştiţi lucrurile astea.

Până la urmă, avem de-a face cu un nou gest de populism.

Nu ştiu câţi înţeleg diferenţa dintre watt şi volt, dar, cu siguranţă, mulţi se pronunţă despre energia românească.

Spuneţi-le oamenilor adevărul. Singura soluţie pentru a reduce facturile, lucru pe care ni-l dorim cu toţii, că nu există om în serviciul public care să vrea facturi mari; cu toţii vrem facturi mici, dar singura soluţie sunt investiţiile.

După decenii în care nu s-a făcut mare lucru, în ultimii 2 ani, deci pe mandatul meu, că despre asta pot să vorbesc, n-am închis niciun grup, deci zero megawaţi închişi - şi vă rog să vă notaţi şi dumneavoastră, şi domnul ministru, şi colegii de coaliţie - şi am atras 14 miliarde de euro pentru investiţii.

În momentul ăsta sunt proiecte în lucru care în câţiva ani de zile vor dubla puterea instalată din România.

Deblocarea Reactoarelor 3 şi 4. N-am văzut niciun fel de apreciere la adresa unui proiect care băltea de vreo două decenii. (Vociferări.) Contract semnat de peste 3 miliarde, Reactoarele 3 şi 4 se vor face.

Grupuri noi, reţele. Investiţii în reţele - aproape două miliarde de euro din fonduri europene.

Vrem să avem prosumatori? Categoric, foarte bine! Ne trebuie şi bani pentru reţele.

Toate aceste lucruri necesită muncă, necesită proiecte, necesită apeluri, necesită implementare.

Mulţi putem să vorbim, dar de făcut este întotdeauna mai greu.

De aceea, cred că această cale a responsabilităţii înseamnă să lăsăm partizanatul la o parte.

Şi, cum am mai spus, dacă e un sector în care putem să ne aşezăm la aceeaşi masă, pe date tehnice, pe strategie energetică naţională, care a fost adoptată după 17 ani de secetă, anul trecut, şi România are astăzi o strategie energetică naţională, haideţi s-o facem!

Să stăm la masă, să scriem un cod al energiei împreună, să unificăm toată legislaţia şi să dăm României energie sigură, energie ieftină şi, dacă se poate, abia în al treilea rând, energie curată.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al PSD, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Borş George-Mădălin.

Domnul George-Mădălin Borş:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Bună ziua!

Deşi nu aveam prea mari aşteptări din partea AUR, am avut totuşi curiozitatea şi răbdarea de a parcurge şi analiza în detaliu textul moţiunii supuse astăzi dezbaterii.

Constat cu uimire că, pe de o parte, vorbiţi despre "scoaterea din funcţiune a capacităţilor de producţie sincrone", iar pe de altă parte descrieţi producţia din surse regenerabile ca fiind "nesincronă".

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

România, din 2009, este membră ENTSO-E şi respectă integral regulile acestei autorităţi europene. Prin urmare, întreaga energie produsă în România este în regim sincron cu restul Europei.

Dar ştiţi cu cine nu suntem sincroni? Cu Rusia! Da, cu Rusia nu suntem în regim sincron! (Vociferări. Gălăgie.)

Catalogarea energiei verzi drept "nesincronă" arată pur şi simplu necunoaşterea modului de funcţionare a Sistemului Energetic Naţional.

Mai departe, onorabila opoziţie propune implementarea unui mecanism de reglaj dinamic al SEN, în condiţiile în care reglajul sub secundă, propus de AUR, nu este implementat în nicio ţară din Uniunea Europeană, ci este doar testat, în anumite zone, pe interval transfrontalier.

Concluzia este următoarea: costurile prohibitive şi lipsa de maturitate a tehnologiei menţin acest model de echilibrare a sistemului la stadiul de proiect-pilot.

Tot în textul moţiunii spuneţi că "piaţa internă de energie este instabilă, iar preţurile variază între 0,08 şi 3,31 euro/MWh în aceeaşi zi".

Ce aş putea să vă spun? Doamne-ajută!

Dacă vă uitaţi mai bine la aceste preţuri, veţi observa că un român care are un consum mediu de 100 kWh pe lună ar plăti doar 1,6 lei energia.

Domnilor parlamentari AUR,

Aţi confundat, din păcate, preţurile din Iran cu preţurile din România! Dar gura păcătosului adevăr grăieşte! Vă cam place dictatura!

În consecinţă, doamnelor şi domnilor deputaţi AUR, când folosiţi ChatGPT pentru redactarea moţiunilor, ar fi indicat să utilizaţi versiuni avansate şi, mai ales, să vă îmbunătăţiţi cunoştinţele în domeniu.

Un alt neadevăr, prezentat drept un lucru cert în textul moţiunii, este acela că "Grupul 1 de la Cernavodă" este scos din funcţiune. Fals!

Retehnologizarea Grupului 1 este programată pentru finalul anului 2026, iar în prezent acest grup funcţionează în parametri normali.

Nu este pentru prima dată când rostiţi neadevăruri despre sectorul nuclear românesc, putem să înţelegem asta. Pentru că, atunci când miliardele de euro sau de dolari sosesc pentru Cernavodă şi pentru Proiectul SMR, vă comportaţi ca diavolul atins de tămâie.

În ceea ce priveşte retragerea din exploatare a unor grupuri energetice pe bază de cărbune, decizia stabilită prin PNRR aparţine unei vechi cunoştinţe a dumneavoastră, cu care aţi avut celebrul dialog "rever la rever". Aşadar, această tiradă îndreptată împotriva ministrului Bogdan Ivan este greşită, şi ca direcţie, şi ca adresare.

Problemele sistemice ale Sistemului Energetic Naţional provin, în mare parte, din politicile extrem de permisive privind producţia de energie verde, adoptate în ultimii ani.

Şi am să vă ofer trei cifre: 47,5 GWh, 127,3 milioane RON, 9,1 milioane de clienţi finali.

Ce reprezintă aceste cifre? Cantitatea de energie aflată în dezechilibru, la finalul lunii iulie, valoarea acesteia şi plătitorii sumei, cetăţenii români. Vorbim despre o problemă gravă, cu impact financiar direct, aflată deja în atenţia Ministerului Energiei şi a ministrului Bogdan Ivan.

Dacă pentru toate aceste realizări obţinute în doar patru luni de mandat, domnule ministru, sunteţi chemat la răspundere astăzi de către AUR, atunci vă felicit, atât în nume personal, cât şi în numele parlamentarilor PSD!

Vă încurajăm să continuaţi toate proiectele începute şi vă garantăm susţinerea şi sprijinul nostru necondiţionat!

Iar colegilor deputaţi de la AUR aş vrea să le dedic un scurt citat din Gheorghe Dinică: "Fiţi profesionişti, ce Doamne iartă-mă!".

Mulţumesc. (Aplauze. Râsete.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar AUR, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Simion George-Nicolae.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am înţeles, e clar - "Vin ruşii! Vin ruşii! Vin ruşii!" -, şi lucrurile sunt "foarte bune" în energia românească.

Domnule ministru,

Este frig în case, românii nu îşi permit să dea drumul la căldură. Ieri am fost la Târgu Jiu şi erau 7°C. În Gorj, în judeţul energiei, lumea dârdâie de frig şi de sărăcie. În Gorj, unde avem petrol, în Gorj, unde avem cărbune şi unde puteam să avem hidrocentrale.

Sunteţi într-o alianţă, domnule ministru, aşa că, probabil, veţi da vina pe ceilalţi.

Din păcate, la "Ora Guvernului" nu vă deranjaţi să apăreţi şi e nevoie să recurgem la moţiuni. Premierul vostru, Bolojan, e aşteptat aici, în faţa Parlamentului, de 3 săptămâni, şi nu vine. Colegul dumneavoastră de alianţă, pe care l-aţi pomenit mai devreme, Virgil Popescu, spune că minţiţi, că n-aţi rezolvat nimic dumneavoastră, nici pentru 2029, nici pentru 2030 şi CO Oltenia se va închide în august 2026, nu cum aţi anunţat.

Preşedintele vostru, Nicuşor Dan, şi cu aliaţii PSD-ului, cei de la USR, se opun finalizării construcţiei de hidrocentrale.

Vrem explicaţii, domnule ministru, de ce alţii obţin derogări pentru Lukoil - şi ne uităm către Bulgaria, care a fost exceptată, şi către Ungaria, şi către Serbia. Aşa că vrem să ştim, dumneavoastră ce faceţi concret pentru a opri alimentarea cu combustibil de la Lukoil? Pentru că fostul premier al PSD-ului - cred că aici nu mai avem dubii, domnul Marcel Ciolacu - nu s-a grăbit în vreun fel să naţionalizeze sau să înstrăineze activele ruseşti din România; dar, sigur, voi vedeţi peste tot ruşii, ruşii, ruşii. Marcel Ciolacu a blocat vânzarea Lukoil - şi domnul Burduja confirmă. (Vociferări.)

Vreau, pentru că totul porneşte de la energie, domnule ministru, Black Sea Oil & Gas, care a extras până acum din Marea Neagră peste 1.000.000.000 mł de gaz natural, a dus acest gaz către Bulgaria, pentru că noi combinatele petrochimice nu le mai avem în funcţiune. (Vociferări.) Şi totul porneşte de la energie. Şi lipsa de energie ieftină cauzează sărăcie. Şi lipsa de energie ieftină, şi la pompă, şi la căldură, şi la curent, provoacă preţurile nebune pe care românii trebuie să le suporte în aceste zile.

Aşa că, sunteţi ministrul energiei, nu ştiu dacă aţi vrut, dacă n-aţi vrut, înainte aţi fost la Digitalizare, asumaţi-vă frigul, asumaţi-vă sărăcia!

Sau, până îl convingeţi pe Nicuşor Dan al vostru să introducă în Consiliul de Apărare Naţională subiectul energiei, avem un proiect de lege cât se poate de concret, care amână ţinta de decarbonizare până în 2032, îl puteţi vota. Puteţi să bateţi cu pumnul în masă pentru interesul românilor şi să luptaţi cu sărăcia şi să luptaţi cu planurile nebune ale unora şi altora şi să-i pedepsiţi pe cei care şi-au asumat aceste ţinte, care nu sunt realizabile.

Dacă nu, hotărâţi-vă, faceţi în opt luni acele centrale pe gaz, pe care v-aţi asumat că le faceţi în Gorj, terminaţi Iernut-ul, faceţi şi voi ceva, cât timp sunteţi miniştri! Nu mai daţi vina pe AUR, nu mai daţi vina pe ruşi, nu mai daţi vina pe nimeni altcineva, decât pe voi, cei care sunteţi la putere de 10 ani!

Domnul Burduja a fost, USR-ul a fost, Nicuşor Dan este, cu toţii sunteţi, PSD-ul este aliatul USR-ului.

Faceţi ceva dacă sunteţi miniştri!

Dacă nu, lăsaţi mâinile jos şi lăsaţi-i pe alţii să vină, că poate ei au soluţii.

Vă mulţumim. (Aplauze. Vociferări.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Marussi George Nicolae.

Domnul George-Nicolae Marussi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Teoria comunicării ne spune că, la finalul unei prezentări, un ascultător reţine 3 idei principale, maximum 5.

Voi încerca să merg pe cifra magică 5.

O lună nouă, o moţiune nouă. (Vociferări.)

Exact! (Vociferări.)

Este evident că nu există un alt obiectiv decât propaganda politică. Este legitim şi este de înţeles pentru opoziţie. De asemenea, lasă impresia că avem activitate. (Vociferări.)

Forma textului - este un amestec de declaraţii politice, populisme şi termeni tehnici care identifică o responsabilitate istorică şi încearcă să o pună pe umerii unei singure persoane.

Este adevărat, nu a existat viziune, sistemul este fragil, investiţiile sunt în întârziere, producţia scade şi proiectele majore nu se vor finaliza la timp, aşa cum se promite. Multe dintre numirile în posturile de conducere s-au făcut pe dosare negociate politic, iar multe dintre societăţile subordonate ministerului sunt în faliment.

Da, situaţia este tragică, dar strategia energetică nu a stat niciodată în mâna unui singur ministru. Vă rog să revedeţi cine a guvernat România în ultimii 35 de ani. (Vociferări.)

Observăm un progres important. De această dată se recunoaşte că sistemul hidrografic este grav afectat de schimbările climatice, iar debitele reduse afectează producţia de energie hidro. Această informaţie nu se afla în posesia AUR când a fost redactată moţiunea împotriva ministrei mediului şi când se cerea finalizarea unei hidrocentrale comuniste cu proiecte vechi de 40 de ani. Există un reproş legitim la adresa ministrului Bogdan Ivan, dar care nu a fost menţionat în această moţiune: nu a dat un semnal ferm al reformei, al depolitizării şi al restructurării. În companiile din subordinea ministerului continuă aceeaşi politizare excesivă, multe conduceri numite... (Vociferări.) prin criterii obscure... (Vociferări.) multă clientelă politică, departe de competenţele profesionale şi tehnice necesare, cu rezultate îndoielnice, dar pe salarii foarte mari.

Aceasta este problema reală care distruge industria energetică. Fără oameni competenţi, fără management profesionist, nu putem avea strategii şi soluţii corecte, cu proiecte finalizate la termen.

Solicităm domnului ministru implementarea urgentă a măsurilor de reformare, depolitizare şi profesionalizare. Fără acest pas obligatoriu de igienizare, fără reconstruirea competenţei tehnice în companiile strategice, orice discuţie despre strategie, mix energetic, tranziţie, investiţii sau reducerea riscurilor este filosofie pură.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Domnul George-Nicolae Marussi:

În concluzie, moţiunea nu aduce nimic nou. Problemele sunt reale, responsabili... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al UDMR, domnul deputat Bende Sándor.

Domnul Bende Sándor:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am crezut că vom asista, astăzi, la o dezbatere de idei realiste, ancorate în situaţia naţională din domeniul energiei şi raportate în mod pragmatic la narativele europene.

În schimb, moţiunea despre România în beznă nu reuşeşte nici pe departe să facă lumină, dimpotrivă, creează şi mai multă confuzie, prin expunerea unei viziuni înguste, decuplate de la şi decupate din complexitatea ansamblului energie-mediu-industrie.

Ce doreşte opoziţia, de fapt? Cu rezerve de lignit pentru încă 40 de ani, colegii afirmă că avem nevoie de un sistem energetic suveran, stabil românesc - adjective pe care propun să le luăm pe rând:

- stabil - posibil ca răspunsul să fie afirmativ, dar nu pentru mult timp, astfel cum reiese din afirmaţiile autorilor înşişi;

- suveran - după ce sunt trecute în revistă toate problemele, de la secetă până la revizia programată la Cernavodă, ni se arată că dezideratul poate fi atins prin arderea de cantităţi şi mai mari de cărbune, reducând astfel cele patru decenii la mult mai puţin;

- românesc - impresia este că ar fi vorba de un ROEXIT şi intenţionat sunt omise din ecuaţie eforturile Uniunii Europene de a crea o piaţă comună a energiei.

Stimaţi colegi, la tema propusă de opoziţie, UDMR afirmă că se impune: un control strict al jucătorilor de pe piaţa energetică, responsabilităţi clar delimitate, în paralel cu răspuns rapid al autorităţilor la orice încălcare a legii şi, nu în ultimul rând, o constantă informare şi educare a consumatorilor.

Într-o lume în care tehnologia avansează rapid, iar inovarea ne stabileşte locul într-o lume în continuă dinamică, nu ne putem permite să fim pe contrasens.

Aşadar, UDMR nu va vota moţiunea.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar SOS România, domnul deputat Ţiu Mihai-Adrian.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Doamnă preşedinte,

Stimaţi colegi,

Uimitor, cei care conduc România de peste 35 de ani vin astăzi cu un mesaj specific opoziţiei!

Domnule ministru,

Ne spuneţi astăzi ceea ce deja ştiam - sistemul energetic românesc este în colaps, adus în această situaţie de o clasă politică incompetentă, iresponsabilă şi, foarte important, străină de interesele naţiunii române. Managementul companiilor statului român este asigurat de reprezentanţii dumneavoastră, PSD, PNL, UDMR şi, mai nou, USR.

Sistemul energetic românesc ar fi trebuit să fie motorul reindustrializării României. Deşi suntem principalul producător de gaze naturale din Europa, marile combinate chimice româneşti sunt închise. Gazul românesc se exportă ca materie primă, în loc să susţinem... (Vociferări.) procesarea gazului în România. Zeci de mii de locuri de muncă ar putea fi create aici, acasă, în România. Suntem o colonie doar ce asigură materie primă ieftină pentru industria statelor puternice din Europa.

Pe această cale, amintesc mesajul SOS - opoziţia trebuie să fie uni... (I se întrerupe microfonul. Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar POT, doamna deputat Anamaria Gavrilă.

Doamna Anamaria Gavrilă:

Adevărul este următorul: Ministerul Energiei nu lucrează pentru cetăţeni, lucrează pentru "băieţii deştepţi". Banii din PNRR s-a dovedit că au fost direcţionaţi către firmele de partid, către persoane conectate politic, iar instituţia a devenit doar o acoperire pentru împărţirea banilor din energie şi a fondurilor europene. Aceşti bani ar fi trebuit să modernizeze sistemul, să reducă preţurile la energie şi să protejeze oamenii să nu stea în frig şi în întuneric pentru că nu îşi pot plăti facturile. Nu există o strategie energetică naţională adoptată de Parlament, iar realitatea este - cea trăită de români - este că reţelele sunt vechi şi supraîncărcate, avem transformatoare mai vechi de 50 de ani şi costurile sunt uriaşe pentru oameni.

Luna trecută, mie, personal, mi s-au cerut 11.000 de euro pentru a mă conecta la reţea, sau să aştept patru ani.

Asta înseamnă România blocată!

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la tribună pe domnul deputat Coarnă Dumitru, neafiliat.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult.

Un minut să explic strategia prin care aţi distrus România din punct de vedere energetic. Faptele dumneavoastră, PSD, PNL, USR, UDMR şi minorităţi, indică clar acest lucru - că astăzi, din perspectivă energetică, aţi distrus România. Avem o producţie de 6.000, un import de 1.000 MW. Practic, suntem pe un deficit de 1.000 MWh. Aţi închis tot ceea ce producea în mod corect şi concret energie în România, aţi adus oamenii în imposibilitatea de a-şi achita facturile. Avem cele mai mari preţuri ale energiei din Europa. La Iernut, de exemplu, din 2016, aţi cheltuit 700 de milioane de euro şi n-aţi reuşit să puneţi în funcţiune acea centrală. Nu mai vorbim de Mintia.

Asta este despre faptele dumneavoastră. Faptele indică că aveţi temă să distrugeţi România din perspectivă energetică. Şi aţi reuşit.

Eu o să votez această moţiune simplă şi dintr-un alt motiv: în Planul de strategie energetică - poate învăţaţi diferenţa dintre volt, watt şi amper.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Remus Lăpuşan, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Remus-Gabriel Lăpuşan:

Stimaţi colegi,

O să-l parafrazez pe Mihai Eminescu care spunea, e uşor a spune vorbe când nimic nu ai a spune; ele din coadă o să sune.

Din păcate, moţiunea n-a sunat foarte bine astăzi din coadă, pentru că şi-a greşit adresantul.

Ministrul energiei, prin ceea ce a făcut în ultimele luni, a atacat toate proiectele şi toate problemele pe care dumneavoastră le-aţi ridicat. De la eficienţă, la investiţii, la Iernut, la Mintia, toate problemele le-a atacat şi a venit cu soluţii.

Cred că... (Vociferări.) cred că un om ca acest domn, Bogdan Ivan, care este un ministru competent, trebuie susţinut şi aplaudat, nu înjurat.... (Aplauze.) ...şi nu vorbit urât despre el. (Aplauze.)

Bravo, Bogdan Ivan, te susţinem, suntem aproape de tine... (Vociferări. Gălăgie.) şi fă ce ai început să faci, pentru că faci foarte bine! Succes! (Aplauze. Vociferări. Gălăgie.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

De asemenea, îl invit la cuvânt pe domnul deputat Toma Ilie, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ilie Toma:

Ei, aşa ceva n-aţi mai auzit, dar trebuie să admiraţi întotdeauna, pentru că tineri care, după foarte mulţi ani, când Guvernul n-a avut niciodată un ministru PSD care să fie la Energie, uite că acum s-au rezolvat nişte probleme, şi îi felicit pe cei care au fost factori decidenţi şi au dat putere de încredere acestui tânăr!

Te felicit, Bogdan Ivan!

Dacă eraţi un pic mai cu suflet şi mergeaţi pe hol, şi auzeaţi cobzele alea ale lui Barbu Lăutaru, aţi fi ascultat ce spune - "Voi, boieri din lumea nouă...", cum vă sună, stânga şi dreapta Parlamentului de aici?

Ştiţi ce vreau să vă spun? Că din 16 mine, PSD n-a oprit niciuna în Valea Jiului, cele patru care sunt acum şi funcţionează, propuse de miniştrii din 2015, au viaţă pentru că... (Vociferări.) au fost implicaţi cei care... (Vociferări. Gălăgie.)

Degeaba urli, că nu înţelegi nimic pe energie, probabil că n-o să înţelegi niciodată!

...au viaţă pentru că Partidul Social Democrat s-a implicat, şi minele astea există. Şi vi le spun: Lupeni - Lonea, propuse să fie în 2015, au viaţă lungă şi mai continuă încă câţiva ani: Livezeni - Vulcan - probabil nu se vor închide în 2030-2031.

Ştiţi care este treaba, domnule ministru, Bogdan Ivan? Probabil că moţiunea asta nu este despre profesionalismul dumneavoastră, este despre ideea de a fi un tânăr respectat de unii, invidiat de alţii, dar, în egală măsură, respectat şi de unii, şi de alţii.

Fiţi aşa cum aţi fost, mergeţi la Bruxelles şi continuaţi proiectele bune!

Unu. Domnule ministru, te rog, stocarea energiei, acea energie care se produce, eoliană, acea energie care se produce, solară; e foarte importantă stocarea.

Da, centralele pe gaz... în curând porneşte centrala de la Mintia, cea mai mare investiţie, un miliard şi jumătate, în România... (Vociferări.) ...şi o să vă invităm... (Vociferări.)

Habar nu ai despre ce vorbeşti! Citeşte acolo ce scrie pe hârtie, că oricum nu înţelegi, ce să-ţi fac, mai du-te la şcoli! (Vociferări.)

Centrala din Paroşeni, după doi ani şi jumătate, acum funcţionează.

Ceea ce vreau să vă spun - într-adevăr, sunt şi lipsuri, dar sunt oameni cu suflet care încearcă să remedieze aceste lucruri. Acest ministru este Bogdan Ivan.

Te felicit!

Şi colegii îţi vor fi alături.

Dumnezeu să ne ajute! (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Grupul parlamentar AUR mai are 3 secunde. (Râsete. Aplauze. Vociferări.)

Domnul deputat George Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Am înţeles propunerea de parteneriat, dar voi tot cu ruşii şi cu ghiolbani de genul ăsta aţi rămas, din păcate. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

La încheierea acestor dezbateri, am să-l invit la cuvânt pe domnul ministru Bogdan-Gruia Ivan.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Bogdan-Gruia Ivan:

Deşi e dificil, o să fiu cât se poate de scurt şi voi răspunde la câteva subiecte, punctual, foarte coerent şi foarte clar.

Da, aveţi dreptate, acele jaloane au fost făcute prin 2020, cu centralele pe cărbune, şi atunci, prin 2020, unii şi-au asumat ca noi să închidem până în 2025 marea lor majoritate.

Dar vreau să fie foarte clar pentru oamenii din Valea Jiului. După ce am mers la Bruxelles, am negociat, împreună cu colegii mei, am reuşit să obţin prelungirea pentru trei grupuri, 100% până la finalul lui 2029, în 31 decembrie, şi ele vor fi în continuare active acolo, iar pentru alte două grupuri, cel puţin până în 31 august anul viitor, plus sistemul de încălzire din Craiova şi din Râmnicu Vâlcea, care altfel ar fi fost închise la 31 decembrie anul ăsta şi 4.500 de familii n-ar mai fi avut un venit şi 4.500 de oameni şi-ar fi pierdut locul de muncă.

Din punctul de vedere al unui subiect extrem de simplu şi cel al Lukoil, să ştiţi că nu consider că este corect ca noi să cerem o derogare specială pentru România, în condiţiile în care noi nu depindem de această rafinărie şi în condiţiile în care ar trebui să vină altă companie, preferabil românească sau din SUA, care să preia activitatea acestei companii şi să producă în continuare pentru România şi pentru export, pe teritoriul României, dar cu o condiţie foarte clară - să nu mai finanţeze acest război ilegitim pornit de Federaţia Rusă, ca să fie foarte clar.

Iar eu, ca ministru PSD al energiei, încă de săptămâna trecută, am înaintat Guvernului un proiect de act normativ care acum se actualizează de Ministerul de Externe, de Ministerul Economiei şi Ministerul de Finanţe, care trebuie să pună în aplicare aceste sancţiuni. Iar cei care astăzi, la pompă, în mod total imoral, vin şi cresc preţul nejustificat trebuie să ştie că au o problemă cu cei din Consiliul Concurenţei, cu alte instituţii care trebuie să-i protejeze pe români şi cărora le-am cerut astăzi, scris, oficial, să demareze proceduri pentru a verifica modul în care au crescut preţurile la pompă, la motorină şi benzină, total nejustificat, în condiţiile în care Rafinăria Petrotel nu mai funcţionează de la jumătatea lunii octombrie, pentru că este în revizie tehnică, şi nu are niciun motiv, niciun petrolist din România, să crească astăzi preţul la motorină şi benzină, la pompă.

În condiţiile în care România exportă astăzi aproximativ un milion de tone de combustibili în fiecare an, noi nu depindem de ceea ce produce astăzi Lukoil.

Şi, ca să fie foarte clar, încă un lucru - preţul la gaz nu o să crească în această iarnă. Avem activă schema de plafonare până în 31 martie 2026. Deja am început să lucrăm la mecanisme prin care ne vom asigura că, după 31 martie 2026, n-o să avem o creştere bruscă a preţului, aşa cum am avut acum la energie, pentru a-i proteja pe români, pe românii care, mulţi dintre ei, au venituri mici. Mulţi dintre ei trebuie să aleagă dacă îşi plătesc facturile, îşi cumpără mâncare sau medicamente. Despre ei este vorba, şi din acest motiv tratez acest subiect foarte serios.

Deşi reprezint aici cel mai important partid din Parlament şi cel mai mare partid din Parlament, îmi doresc ca modul în care rescriem legile pentru energie - să le facem în Parlament, în comisiile parlamentare, împreună, cu oameni de bună-credinţă din toate partidele, pentru că atunci când vorbim despre energie, vorbim despre fiecare produs pe care românii îl cumpără: de la pâine până la combustibili, până la materiale şcolare, până la materiale sanitare.

Aşa că gazul românesc produs în Neptun Deep va fi folosit în România, în cea mai mare parte a sa. Pentru că relansăm prin Programul de guvernare al Partidului Social Democrat, care va veni în etapa următoare cu un pachet foarte clar, care ar fi fost măcar recomandat ca dumneavoastră să-l citiţi, să vedeţi ce am scris acolo, şi anume faptul că vom veni cu scheme de sprijin pentru companiile din industria petrochimică care folosesc gaz românesc, pentru a-i sprijini şi pentru a produce în România, pentru români, cu gaz românesc, pentru a creşte economia României şi pentru a nu mai fi dependenţi de importul de gaze şi de energie.

Aşa că mulţumesc că aţi pus aceste teme, ca să vadă românii că în sfârşit cineva se ocupă de acest subiect şi că îl face într-un mod responsabil, în Parlament, împreună cu dumneavoastră, prin acest plan de relansare economică propus de Partidul Social Democrat.

Şi, da, merită felicitări ministrul Burduja pentru modul în care a început acum doi ani proiectul Neptun Deep, dar ţine foarte mult de noi modul în care vom reuşi să folosim aceste gaze pentru industria românească şi pentru România. Şi, din acest motiv, avem nevoie să treacă în CSAT acel memorandum făcut de Ministerul Energiei, prin care vom simplifica procedurile de transport energie şi gaze, producţie energie şi gaze, pentru a putea face şi Coridorul Vertical cu gaze din Statele Unite ale Americii, care să vină şi să se ducă şi în Ucraina, şi în Ungaria, şi în Austria, şi la vecinii noştri, pentru a nu avea atâta presiune pusă pe gazul extras din Marea Neagră.

Şi mai e încă ceva. Să ştiţi că acele proiecte, la Turceni şi la Işalniţa, acum sunt în licitaţie, am schimbat parametrii tehnici, am actualizat documentaţia şi vom avea până la finalul anului oferte depuse, pentru a ne asigura că semnăm contractele, şi anul viitor ne apucăm de lucru.

Iar la Mintia am lucrat mai bine de trei luni de zile cu Transgaz, Transelectrica, Romgaz, ca să mă asigur că vor avea interconectoare, că vor avea gaz la timp, că vor avea unde să injecteze energia produsă la Mintia, şi astfel România, până la finalul anului viitor, să producă 2.100 MWh capacităţi de producţie în bandă la Mintia şi la Iernut, plus 2.200 capacităţi de stocare.

Aşa că... să ştiţi că nu facem energia mai ieftină cu sloganuri şi atacându-ne unii pe alţii, ci o facem când stăm la masă, producem acte normative. Şi, din acest punct de vedere, îmi doresc să fim parteneri şi să nu rămână doar la stadiul de "ne dorim să" sau, nu se întâmplă", să fim ăia care găsesc soluţii după 35 de ani în care, da, s-au făcut şi foarte multe greşeli.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumim, domnule ministru.

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Potrivit programului de lucru aprobat, urmează să supunem la vot moţiunea simplă dezbătută astăzi.

Vă rog să vă pregătiţi pentru vot.

Supun votului dumneavoastră moţiunea simplă iniţiată de 57 de deputaţi.

Vot, vă rog.

Din 289 de colegi, 88 de voturi pentru, 193 împotrivă, 7 abţineri, un coleg care nu votează.

Moţiunea a fost respinsă. (Aplauze.)

Felicitări, domnule ministru! (Aplauze.)

Declar închisă şedinţa de astăzi.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.30.