Dezbateri parlamentare

După pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Natalia-Elena Intotero, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistată de doamna deputat Patricia-Simina-Arina Moş şi de domnul deputat Ovidiu Victor Ganţ, secretari ai Camerei Deputaţilor.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm şedinţa Camerei Deputaţilor şi anunţ că, din totalul celor 330 de deputaţi, până în acest moment, şi-au înregistrat prezenţa un număr de 162.

Şedinţa se desfăşoară prin mijloace electronice, în format mixt de prezenţă, fizic şi online.

Ordinea de zi a fost distribuită.

Potrivit programului de lucru, astăzi dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi până la ora 11.00; votul final - prezenţă fizică şi online - este programat la ora 11.30; la încheiere, au loc şedinţa Biroului permanent şi şedinţa Comitetului liderilor.

Întreb liderii de grup dacă există observaţii. Nu.

Continuăm dezbaterile asupra Proiectului de Hotărâre privind adoptarea opiniei referitoare la Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic şi Social European şi Comitetul Regiunilor - Stadiul evoluţiei deceniului digital - 2025: Continuarea procesului de consolidare a suveranităţii şi a viitorului digital al Uniunii Europene COM (2025) 290; PHCD 91/2025.

Reamintesc că reprezentantul Comisiei pentru afaceri europene a prezentat proiectul de hotărâre în şedinţa Camerei Deputaţilor din data de 23 martie 2026; din partea grupurilor parlamentare a luat cuvântul reprezentantul AUR, domnul deputat Silviu-Octavian Gurlui.

În continuare, invit la cuvânt pe doamna deputat Ana-Marcela Baş, din partea Grupului parlamentar SOS România.

Doamna Ana-Marcela Baş:

Doamnelor şi domnilor colegi,

PHCD nr. 91/2025 promovează o viziune excesiv centralizată asupra transformării digitale, fără a ţine cont suficient de realităţile economice, administrative şi sociale ale statelor membre, inclusiv ale României.

Digitalizarea este fără îndoială un obiectiv necesar, însă nu putem susţine măsuri formulate la nivel european care transferă responsabilităţi majore către state membre, fără a oferi garanţii clare privind finanţarea, capacitatea de implementare şi protejarea intereselor economice naţionale.

Acest document stabileşte obiective ambiţioase, dar nu oferă soluţii concrete pentru decalaje existente, riscând să adâncească diferenţele dintre statele dezvoltate şi cele aflate în proces de recuperare digitală.

România nu trebuie pusă în situaţia de a suporta costuri suplimentare şi obligaţii administrative disproporţionate, în absenţa unor beneficii clare şi echitabile.

De asemenea, există preocupări serioase privind protecţia datelor cetăţenilor, dependenţa de marii furnizori tehnologici şi limitarea capacităţii statelor de a decide independent asupra propriilor politici digitale.

Suveranitatea digitală nu poate însemna transferul deciziei de la nivel naţional la nivel birocratic european.

România are nevoie de digitalizare, dar o digitalizare adaptată interesului naţional, ritmului propriu de dezvoltare şi capacităţi reale de implementare, nu de obligaţii impuse uniform, fără flexibilitate şi fără garanţii suficiente.

Mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Avem în faţă direcţia pe care ne-o propune Uniunea Europeană în privinţa digitalizării şi, dincolo de limbajul de lemn cu care suntem deja obişnuiţi, ne vorbeşte de "suveranitate tehnologică", "securitate", "democraţie", "competenţe", "competitivitate", "productivitate", "durabilitate" şi aşa mai departe, avem într-adevăr menţiunea inteligenţei artificiale ca o piatră de hotar, ca o adevărată revoluţie în domeniul digital.

Într-adevăr, inteligenţa artificială este un adevărat "Moment Oppenheimer", adică echivalează cu crearea unei bombe atomice în domeniul digital.

În schimb, dacă în domeniul atomic avem o reglementare foarte dură şi se duc chiar războaie pentru a evita posesia armei atomice de către duşmani, aici avem o "democratizare", o libertate care nu ar trebui să mai continue, pentru că potenţialul negativ faţă de cel pozitiv, care, într-adevăr, există, în multe domenii, de la ştiinţă la educaţie, acest potenţial negativ este distructiv şi, în momentul actual, inteligenţa artificială, superinteligenţa artificială nu este o unealtă, aşa, precum este un cuţit sau este un ciocan, inertă, care urmează voinţa utilizatorului, ci are o voinţă, are o emergenţă, nu urmează întotdeauna interesul celui care o foloseşte şi asta deoarece această direcţie este dată încă de creatorii sistemului de inteligenţă artificială. Pentru că sistemul este de tip "black box", este ca o cutie închisă, în care nu avem o transparenţă în privinţa implementării, nu avem un proces transparent de declasificare, de auditare şi, drept urmare, prevalează interesul economic, în detrimentul siguranţei.

Acum, aceste LLM-uri au multiple aspecte pozitive şi negative care necesită discuţii şi reglementări foarte atente din partea noastră.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc.

Din partea Grupului parlamentar al USR, domnul deputat Radu-Nicolae Mihaiu.

Domnul Radu-Nicolae Mihaiu:

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi colegi,

Se vorbeşte în permanenţă despre digitalizare ca fiind unul din elementele de progres, de faptul că România se va digitaliza şi noi vom face din ce în ce mai bine, însă, inclusiv pentru acest PHCD, este foarte clar care este interesul României real pentru digitalizare.

Faptul că acest proiect de hotărâre al Camerei Deputaţilor nu a trecut pe la Comisia pentru digitalizare şi Biroul permanent nu a considerat relevant că această Comisie pentru tehnologia informaţiei ar putea să aibă un cuvânt de spus în privinţa deceniului digital este simptomatic.

Vorbim despre digitalizare, dar atunci când este vorba de decizii, le luăm aşa cum ştim - înainte, le formulează, practic, nişte oameni fără decizie politică.

Dacă e să vorbim despre stadiul României, despre digitalizare, vedem că am avut alocaţi în PNRR aproximativ 6 miliarde de euro, dintre care jumătate de miliard pentru un "Cloud Guvernamental" care nici astăzi nu are o guvernanţă a Cloud-ului, nu are o procedură clară prin care instituţiile centrale se pot înrola în acest Cloud.

Vorbim, spunem cuvinte mari despre digitalizare, însă, în realitate, nimeni nu se uită la ce trebuie făcut ca să ne digitalizăm.

Vreau să trag un semnal de alarmă, vreau să vorbesc şi despre faptul că miza noastră principală pare să fie exclusiv birocratizarea.

Spunea colegul de la AUR mai devreme că noi ar trebui să ne protejăm.

Stimaţi colegi,

Europa rămâne în urmă în ceea ce priveşte inteligenţa artificială, pentru că noi reglementăm înainte să înţelegem ce reglementăm. Şi, din acest motiv, Statele Unite şi China sunt în faţă şi Europa a rămas în urmă.

Deci, deceniul digital pe care îl prevede Uniunea Europeană s-a pierdut în birocraţie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de hotărâre.

Dacă sunt obiecţii la titlu? Nu. Adoptat.

La preambul? Nu. Adoptat.

Obiecţii la articolul unic? Nu. Adoptat.

Dezbaterile fiind finalizate, proiectul de hotărâre rămâne pentru votul final.