Dezbateri parlamentare

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, domnule deputat Maricel Popa, aveţi cuvântul.

Domnul Maricel Popa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Domnule Bolojan, aţi stins lumina peste România! Ordonanţa «trenuleţ» - furt sau hoţie?".

Bolojan nu a consultat generalii români pentru dotarea Armatei.

Ce afirmă specialiştii?

Guvernul demis Bolojan a trimis la Monitorul Oficial o ordonanţă de urgenţă privind industria de apărare după ce a devenit guvern interimar.

Consider că această abordare este ilegală şi o spun pe baza textelor legale în vigoare.

Iată ce s-a întâmplat şi de ce contează.

Pe 4 mai, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă privind investiţiile în industria de apărare, în contextul Programului european SAFE. Actul a fost modificat substanţial chiar în şedinţa de Guvern faţă de forma iniţial redactată, ceea ce a generat obligaţia unui nou aviz din partea Consiliului Legislativ.

Pe 5 mai, la ora 14.16, Parlamentul a adoptat moţiunea de cenzură cu 281 de voturi. Tot pe 5 mai, Consiliul Legislativ a emis aviz negativ asupra O.U.G., care a ajuns la Secretariatul General al Guvernului cu aproximativ 4 minute înainte ca hotărârea Parlamentului să fie publicată în Monitorul Oficial. Acest interval de 4 minute a fost invocat ulterior ca argument că procedura ar fi fost completată înainte de interimat.

Pe 8 mai, Guvernul Bolojan, deja în exerciţiu limitat, a repus ordonanţa de urgenţă pe ordinea de zi, invocând art. 43 alin. (1) din H.G. nr. 561/2009, susţinând că nu readoptă actul, ci doar "ia act" de avizul negativ al Consiliului Legislativ.

Cadrul legal

Constituţia României, art. 110, spune: "Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate".

Legea nr. 90/2001 este clară pentru toţi: Guvernul interimar nu poate emite ordonanţe şi nu poate iniţia proiecte de lege.

Testul reducerii la absurd

Cei care apără această construcţie susţin că momentul demiterii Guvernului este publicarea rezultatului moţiunii în Monitorul Oficial, nu votul Parlamentului. Dar această logică nu are logică.

În concluzie, această construcţie procedurală reproduce logica Guvernului Orban.

Ordonanţa de urgenţă privind industria de apărare este un act de politică publică nouă, nu un act administrativ curent. Indiferent de importanţa strategică a Programului SAFE şi a investiţiilor vizate - şi această importanţă este reală - calea aleasă este vulnerabilă din punct de vedere constituţional şi riscă să compromită tocmai obiectivul urmărit.

Există o cale corectă: un guvern nou învestit poate adopta acest act în deplină legalitate.

Iar dacă această ordonanţă, care priveşte interesul de securitate al României... (Se aude semnalul sonor de avertizare a expirării timpului.)

Da.

În final, domnule Bolojan, aţi stins lumina peste România!

Furt sau hoţie? Peste 10... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Marius-Adrian Isac, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Marius-Adrian Isac:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În ultimele două săptămâni, judeţul Caraş-Severin s-a confruntat cu aproximativ 20 de situaţii de urgenţă generate de incendii de pădure şi vegetaţie, izbucnite în mai multe zone ale judeţului. Este o realitate îngrijorătoare care nu mai poate fi tratată ca un fenomen izolat sau sezonier, ci ca o problemă recurentă, cu impact direct asupra siguranţei oamenilor şi asupra mediului.

În acest context, doresc să felicit public pompierii militari şi toate structurile implicate în gestionarea acestor intervenţii. Mobilizarea rapidă, profesionalismul şi efortul depus în condiţii dificile, pe teren accidentat şi în situaţii de risc major, au fost esenţiale pentru limitarea extinderii incendiilor şi pentru protejarea comunităţilor locale. Este o muncă grea, care merită respect şi recunoaştere.

Dincolo de intervenţia propriu-zisă trebuie să vorbesc însă şi despre efectele grave pe care incendiile de vegetaţie le-au avut asupra mediului. Arderea necontrolată distruge stratul fertil al solului, afectează flora şi fauna, compromite habitate naturale şi accelerează degradarea fondului forestier. Refacerea zonelor afectate nu se poate face peste noapte, uneori durează ani, iar unele pierderi sunt iremediabile.

În plus, fumul degajat şi particulele rezultate din ardere afectează calitatea aerului şi sănătatea populaţiei, în special a copiilor, a vârstnicilor şi a persoanelor cu afecţiuni respiratorii. Incendiile nu distrug doar vegetaţia, ci afectează direct calitatea vieţii în comunităţile noastre.

Este important să spunem clar că multe dintre aceste incendii pornesc de la focuri aprinse necontrolat, pentru arderea resturilor vegetale. Un gest făcut din neglijenţă sau comoditate poate scăpa rapid de sub control şi se poate transforma într-o situaţie de urgenţă cu efecte grave asupra mediului şi asupra oamenilor.

De aceea, fac un apel ferm către cetăţenii judeţului Caraş-Severin să dea dovadă de responsabilitate şi prudenţă. Respectarea regulilor privind folosirea focului deschis nu este o simplă recomandare, ci o obligaţie faţă de comunitate, faţă de natură şi faţă de generaţiile care vin.

Reamintesc cetăţenilor că arderea vegetaţiei uscate, a miriştilor, a stufului sau a resturilor vegetale este interzisă, întrucât poate produce pagube semnificative mediului, bunurilor materiale şi poate pune în pericol viaţa şi sănătatea oamenilor.

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, proprietarii şi deţinătorii de terenuri au obligaţia de a nu incendia vegetaţia ierboasă uscată, fără respectarea condiţiilor.

Prevenţia este cea mai eficientă formă de protecţie, iar protejarea mediului din Caraş-Severin trebuie să fie o responsabilitate comună, asumată de fiecare dintre noi.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc şi eu.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ionel Ciunt, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Ionel Ciunt:

Declaraţia mea politică de astăzi o voi face în contextul în care doamna ministru de externe aduce un atac frontal Fundaţiei Europene Titulescu.

Am intitulat-o "Nu putem demola simbolurile diplomaţiei româneşti din orgolii politice".

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

România traversează o perioadă complicată, o perioadă în care oamenii aşteaptă soluţii reale pentru economie, pentru agricultură, pentru nivelul de trai, pentru siguranţa locurilor de muncă şi pentru stabilitatea acestei ţări.

În loc să avem ca prioritate găsirea unor soluţii la marile probleme ale României, asistăm la un conflict care loveşte într-un simbol important al diplomaţiei româneşti. Mă refer la demersurile privind retragerea statutului de utilitate publică pentru Asociaţia de Drept Internaţional şi Relaţii Internaţionale, structură în cadrul căreia funcţionează şi Fundaţia Europeană Titulescu.

Doamnă ministru Oana Ţoiu,

Cred că atunci când vorbim despre Nicolae Titulescu şi despre instituţiile care îi poartă numele avem obligaţia să ieşim din logica resentimentelor politice şi a războaielor ideologice. Pentru că aici nu mai vorbim doar despre o asociaţie, vorbim despre o parte din memoria diplomatică a României, vorbim despre un simbol al statului român modern.

Domnilor colegi,

Atitudinea doamnei ministru de externe faţă de Fundaţia Europeană Titulescu, sub masca unor proceduri administrative este, de fapt, un atac împotriva unei construcţii intelectuale, culturale şi diplomatice a poporului român.

Este periculos să transformăm instituţiile istorice şi culturale ale României în teren de răfuială politică.

Statul român are obligaţia să verifice respectarea legii de către orice instituţie. În egală măsură, însă, statul român are şi obligaţia de a înţelege diferenţa dintre controlul administrativ şi distrugerea unor simboluri şi repere naţionale.

Fundaţia Europeană Titulescu şi activitatea desfăşurată în jurul acesteia reprezintă un spaţiu de dialog diplomatic, de dezbatere academică şi de promovare a intereselor României în plan internaţional.

Într-o lume tot mai instabilă, în care România are nevoie de credibilitate externă şi de repere solide, nu cred că soluţia este să demolăm instituţii simbolice.

România nu devine mai modernă dacă îşi atacă trecutul.

România nu devine mai modernă şi mai europeană dacă îşi dispreţuieşte valorile.

Stimaţi colegi,

Avem obligaţia să apărăm ceea ce uneşte această ţară, nu ceea ce o dezbină.

Vă invit, aşadar, să apărăm şi să respectăm deopotrivă memoria lui Nicolae Titulescu, un simbol al diplomaţiei româneşti, omul care în vremuri dificile a făcut ca România să conteze cu adevărat în politica internaţională.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Ecaterina-Mariana Szőke, Grupul parlamentar al PSD.

Doamna Ecaterina-Mariana Szőke:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Bună dimineaţa, stimaţi colegi!

Declaraţia politică de astăzi este despre 10 mai, ziua în care am sărbătorit şi ar trebui să sărbătorim, în fiecare an, cu mare, mare entuziasm, simbolul etern al independenţei şi unităţii naţionale.

Ziua de 10 mai reprezintă, fără îndoială, una din cele mai luminoase pagini din calendarului nostru istoric, un pilon pe care s-a clădit întreaga arhitectură a statului român modern.

Am sărbătorit pe 10 mai un triplu simbol al demnităţii noastre: venirea lui Carol I, cucerirea Independenţei de Stat şi proclamarea Regatului.

Istoria noastră modernă începe cu viziunea Regelui Carol I, cel care a transformat o ţară aflată la răscrucea imperiilor într-o naţiune respectată şi suverană. Sub sceptrul său, românii au învăţat ce înseamnă rigoarea, construcţia durabilă şi, mai presus de toate, au săvârşit sacrificiul pentru libertate. Independenţa câştigată pe câmpul de luptă în 1877-1878 a fost certificatul de naştere al unei Românii europene, care nu mai putea accepta să stea la masa tăcerii.

Mai târziu, în focul Primului Război Mondial, destinul nostru a fost călăuzit de Regele Ferdinand. Sub autoritatea sa morală, poporul român a înfăptuit miracolul de la 1918. Unitatea realizată sub Coroana României nu a fost doar un act politic, ci o împlinire spirituală a tuturor românilor, de la Nistru până la Tisa. Ferdinand şi Regina Maria au înţeles că datoria faţă de neam depăşeşte orice interes personal, devenind garanţii unei ţări întregite şi democratice.

Astăzi, la 160 de ani de la înfiinţarea Casei Regale, Casa Regală a României continuă să fie un reper de prestigiu, de echilibru şi de o rară eleganţă morală. Într-o lume marcată de incertitudini, instituţia Coroanei rămâne un simbol al stabilităţii şi al onoarei. Ea reprezintă cel mai eficient liant între românii din toate regiunile istorice şi, în mod special, o punte de suflet către fraţii noştri din Republica Moldova.

Pentru noi, cei care reprezentăm cetăţenii în acest for legislativ, ziua de 10 mai trebuie să fie un îndemn la unitate şi responsabilitate. Coroana nu este doar un simbol al trecutului, ci o emblemă a speranţei şi a solidarităţii naţionale. Avem datoria să protejăm această moştenire şi să continuăm drumul demnităţii pe care înaintaşii noştri l-au trasat cu atâta curaj - o Românie independentă, unitară şi indivizibilă!

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domului deputat Ionel Gheorghe, Grupul parlamentar AUR. Nu este.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dan Tanasă, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dan Tanasă:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte!

Hristos a înviat!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Suntem martorii înlocuirii populaţiei europene cu populaţii aduse din alte zone ale globului, care nu au nicio legătură cu civilizaţia europeană bazată pe dreptul roman, filosofia greacă şi credinţa creştină. O altă "teorie a conspiraţiei" care devine realitate!

Zilele trecute am aflat că, la nivelul Uniunii Europene, trăiesc 47 de milioane de imigranţi născuţi în afara Uniunii Europene, în marea lor majoritate non-creştini, despre care vedem în vestul Europei că nu se integrează şi nu respectă valorile creştine. 47 de milioane! Marea lor majoritate veniţi în ultimii 25-30 de ani.

Îşi imaginează cineva 47 de milioane de creştini care migrează în China? Îşi imaginează cineva 47 de milioane de albi din Europa care migrează în Africa? Evident că nu. Nimeni întreg la minte nu şi-ar putea imagina aşa ceva. Dar acest fapt iraţional se întâmplă sub ochii noştri, chiar aici, acasă, în Europa.

Pe 9 mai, de Ziua Europei, Comisia Europeană a publicat această fotografie (Arată fotografia.) care ilustrează practic situaţia actuală a Europei şi confirmă politica acestei Comisii Europene de înlocuire a populaţiei autohtone cu populaţii non-europene: o doamnă în vârstă, de culoare albă, lângă o tânără non-europeană.

Mesajul acestei Comisii Europene este, aşadar, foarte clar: trecutul Europei - un continent construit de albi creştini - şi viitorul Europei, format din imigranţi non-europeni. Iar dacă îndrăzneşti să verbalizezi ceea ce vezi cu ochii tăi eşti imediat catalogat drept rasist sau xenofob.

Zilele trecute citeam că India intenţionează să folosească şerpi şi crocodili pentru a stopa imigraţia din Bangladesh. India nu îi vrea pe vecinii din Bangladesh! Dar actuala conducere a Uniunii Europene a semnat deja un parteneriat cu Bangladesh, care va garanta şi mai mulţi imigranţi non-europeni în Europa. Nebunie curată!

În loc să stimuleze naşterea de copii europeni şi sprijinirea familiilor din Europa, Comisia Europeană importă masiv populaţii din culturi incompatibile cu civilizaţia europeană, care nu cunosc noţiuni precum: drepturile omului, democraţie, toleranţă, drepturile femeii.

Această boală psihică care duce Europa pe drumul pierzaniei şi al ştergerii totale a identităţii europene se numeşte simpatie suicidală. Europenii se sinucid identitar, de dragul unor oameni aflaţi la mii de kilometri depărtare, doar pentru ca cineva să le livreze mâncarea la uşă.

Pentru că doar Europa trebuie să fie tolerantă şi multiculturală. Somalia e pentru somalezi, Pakistanul pentru pakistanezi, Nigeria e pentru nigerieni, însă Europa e pentru toată lumea care vine aici, de preferat cât mai puţin dornici să se integreze sau să ne respecte.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Ştefăniţă-Alin Avrămescu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ştefăniţă-Alin Avrămescu:

Bună dimineaţa!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Titlul declaraţie de astăzi este "Urşii fac prăpăd în ţară, iar ministrul mediului este pe litoral în campanie de imagine".

Stimaţi colegi,

O femeie a fost ucisă în Bistriţa, după ce îşi aducea animalele de la păşunat.

În judeţul Buzău, numai în luna aprilie au fost 21 de atacuri ale urşilor, la care autorităţile au trebuit să intervină.

În comuna Tisău, tot din judeţul Buzău, urşii au ajuns să coboare în fiecare zi în localitate.

Toate aceste lucruri nu prea au interesat-o pe ministrul mediului, doamna Diana Buzoian. Aceasta are cu totul alte preocupări decât să se asigure de siguranţa românilor. Nu o interesează nici problema hidrocentralelor, nu o interesează nimic ce ţine de, până la urma urmei, bunăstarea românilor.

Dar, în tot acest timp, este pe litoral, într-o nouă campanie de imagine, dă amenzi antreprenorilor, celor care au o afacere pe litoral, inventează noi şi noi clipuri în care acuză mediul privat că nu respectă legea.

În urmă cu câteva săptămâni, aceeaşi doamnă ministru se făcea de râs cu aşa-zisele deversări de fecale în mare, care s-au dovedit a fi, de fapt, nişte reziduuri de pe şantier.

Însă problema reală, cea a urşilor, nu trebuie neglijată. Avem colegi care nu înţeleg această situaţie gravă pe care o parcurgem.

Întrebarea este una simplă: cât va trebui să mai stăm şi cât va trebui să mai acceptăm această situaţie, până ca instituţiile statului să-şi facă treaba?

Nu avem nici acum rezultatele studiului cu privire la populaţia de urşi din România, deşi ni s-a promis de câţiva ani, nu avem nici acum un plan de management al populaţiei de urşi în România. Avem doar vorbe şi lideri politici care îşi aduc aminte de această problemă doar atunci când se petrec tragedii precum cea din Bistriţa.

Câţi oameni trebuie să mai fie atacaţi? Câţi oameni trebuie să mai fie omorâţi de urşi pentru ca autorităţile statului român să acţioneze?

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Petre Puşcaşu, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Petre Puşcaşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică de astăzi este intitulată "Guvernul Bolojan a picat. Rămâne o factură mare de plătit pentru români şi un profit gras pentru alţii".

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Am votat săptămâna trecută "pentru" la moţiunea de cenzură, pentru că Guvernul Bolojan ajunsese să guverneze împotriva propriilor cetăţeni.

Mimând reformele, Bolojan a ajuns să taie bani de la cei mai vulnerabili - de la pensionari, de la gravide, de la persoanele cu handicap. Nu s-a atins de nicio sinecură de partid, de salariile de zeci de mii de euro, plătite din bani publici. A preferat să ia banul văduvei şi să se bucure când a tăiat pensii de câteva sute de lei şi indemnizaţii de handicap din care abia poţi trăi de pe o zi pe alta.

Am votat pentru ca Bolojan să plece, pentru că în educaţie s-a ajuns ca un profesor să fie plătit pentru o oră de curs cu mai puţin decât ia un deţinut pe o oră de muncă.

Am votat pentru ca Guvernul să plece, pentru că a girat direcţionarea banilor publici în afara ţării. Prin Programul SAFE, miliarde de euro împrumutate sunt orientate către companii din Germania, în loc să fie investiţi în România.

Am votat pentru ca resursele ţării, acelea care mai sunt, să ne rămână nouă, nu să fie vândute unor corporaţii care să îşi externalizeze profiturile şi să plătească impozite minime în România.

Am ascultat de vocea tuturor celor care m-au sunat sau m-au abordat pe stradă.

Guvernul Bolojan a picat. Acum rămâne o factură mare de plătit pentru români şi un profit gras pentru alţii, din păcate...

Vă mulţumesc.

Petre Puşcaşu, deputat în Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Dumitru Ţiplea, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat. (Vociferări.)

Stimate coleg,

Primul, domnul Ionel Gheorghe, nu este prezent. Eu am apelat patru nume şi, din respect pentru colegii care sunt prezenţi, e normal să urmeze cei care sunt prezenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Ţiplea:

"O guvernare cu frânele blocate nu produce rezultate!"

Pentru că am lucrat o bună perioadă de timp în administraţia publică din România vă pot spune, din propria experienţă, că este foarte greu, dacă nu imposibil, să obţii rezultatele dorite dacă nu ai parteneri oneşti, de bună-credinţă, care să nu te saboteze tot timpul.

Rezultatele administrative excepţionale obţinute în ultimii ani de Partidul Naţional Liberal la nivelul judeţului Bihor au fost rodul unei colaborări instituţionale bazate pe onestitate şi pe respect pentru cetăţeni.

Din păcate, nu acelaşi lucru s-a întâmplat în ultimele 10 luni la nivel guvernamental.

În luna iunie a anului trecut, aici, în Parlament, liderii partidelor care au format Coaliţia au semnat un protocol şi au votat un program de guvernare pe care PSD nu le-au mai respectat încă de a doua zi după învestirea Guvernului Bolojan. Dimpotrivă, liderii PSD care au declanşat această criză guvernamentală au sabotat în permanenţă activitatea Guvernului din care au făcut parte: au întârziat reforma administraţiei publice, au tergiversat reforma pensiilor speciale, au amânat fără motive reglementarea cumulului pensiei de serviciu cu salariul în sectorul public şi au blocat reforma în companiile falimentare de stat.

Este firesc să ne întrebăm câte rezultate pozitive ar fi obţinut în plus Guvernul Bolojan dacă ar fi avut în PSD un partener onest, nu un adversar declarat al reformelor şi al modernizării României.

Stimaţi colegi,

Decizia Partidului Naţional Liberal de săptămâna trecută, de a exclude orice variantă de guvernare alături de PSD, nu a avut la bază antipatii personale, ci numai motive temeinice.

În primul rând, România nu se poate moderniza şi reforma cu PSD la guvernare, un partid care ori de câte ori îşi vede ameninţate privilegiile generează crize de amploare, cu costuri uriaşe pentru cetăţenii acestei ţări.

În al doilea rând, PSD nu mai poate fi creditat niciodată ca un partener onest de guvernare, pentru că una spune în faţa oamenilor şi alta face în realitate.

Nu în cele din urmă, asocierea PSD cu partidele antieuropene face din PSD un partid puţin frecventabil chiar şi pentru colegii săi social-democraţi din Uniunea Europeană.

Aşadar, Partidul Naţional Liberal rămâne ataşat principiilor sale şi nu va mai permite PSD să blocheze dezvoltarea României.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Alexandrin Moiseev, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Alexandrin Moiseev:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În anul 1877, România a trebuit să treacă printr-un război pentru a-şi câştiga independenţa şi dreptul de a exista ca stat liber şi suveran. Generaţia de atunci a înţeles că libertatea nu se primeşte, ci se apără cu sacrificii, cu responsabilitate şi cu credinţă în destinul naţional.

Astăzi, România nu mai luptă pe câmpurile de bătălie ale secolului al XIX-lea, dar trece printr-un alt tip de război - războiul hibrid, purtat asupra minţilor şi asupra sufletelor oamenilor. Un război al manipulării, al dezinformării, al neîncrederii şi al dezbinării sociale.

Vedem cum extremismul, populismul şi propaganda încearcă să slăbească încrederea românilor în valorile democratice, în instituţiile statului şi în apartenenţa noastră europeană. Vedem cum sunt atacate tocmai acele direcţii care au adus României dezvoltare, investiţii, libertate de circulaţie şi şansa unei modernizări reale.

Trebuie să spunem clar: drumul european al României nu este o greşeală şi nu este un accident al istoriei. Este cea mai importantă alegere strategică făcută de statul român după căderea comunismului.

A fi europeni nu înseamnă să renunţăm la identitatea noastră naţională. Din contră. Înseamnă să avem o Românie mai puternică, mai dezvoltată, mai respectată şi capabilă să ofere şanse propriilor cetăţeni. Înseamnă autostrăzi, spitale, şcoli, investiţii, siguranţă şi stabilitate.

Generaţia de la 1877 ne-a lăsat moştenire o ţară independentă. Generaţia noastră are obligaţia să lase o Românie modernă, democratică şi puternic ancorată în Europa.

Astăzi nu ni se cere să murim pe front. Ni se cere să apărăm adevărul, democraţia şi direcţia occidentală a României. Ni se cere să avem maturitatea de a nu transforma ura şi dezbinarea în proiect de ţară.

România a plătit prea scump, de-a lungul istoriei, atunci când a fost dezbinată şi manipulată. Tocmai de aceea, avem datoria să rămânem uniţi în jurul interesului naţional şi al viitorului european al acestei ţări.

Pentru că independenţa câştigată în 1877 ne-a dat dreptul de a avea o ţară. Iar responsabilitatea generaţiei noastre este să îi dăm un viitor.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Oana Murariu, Grupul parlamentar al USR.

Doamna Oana Murariu:

"PSD şi AUR, două partide cu o singură miză: blocarea reformelor"

Demiterea Guvernului Bolojan e deja în trecut. Efectele sale se văd însă astăzi. România e condusă de un Guvern interimar cu puteri reduse. Un Guvern care nu mai poate adopta reforme. Avem un Guvern care nu mai poate răspunde rapid la evoluţii interne şi internaţionale.

Cine are de suferit? Din păcate, românii şi România, nu cei care au aruncat ţara în haos. Iar dincolo de bucuria de moment a celor care au votat dărâmarea Guvernului, la 7 zile distanţă, rămâne o întrebare esenţială pentru aceştia: ce Guvern va avea România?

Când PSD şi AUR votează împreună pentru a dărâma un Guvern, românii au dreptul să ştie nu doar de ce a fost dat jos acesta, ci şi ce proiect comun, ce direcţie şi ce interes real stau în spatele acestei colaborări. Nu auzim însă răspunsuri şi soluţii.

Românii pot vedea astfel adevărul acestui moment. Nu a fost vorba de sancţionarea unui premier şi a echipei sale, ci despre agenda PSD şi AUR de a opri orice reformă. Despre dorinţa lor de a menţine practici toxice pentru bugetul României şi pentru români.

Responsabilitatea nu mai aparţine azi celor care au fost demişi, ci celor care au votat pentru această moţiune. PSD şi AUR sunt cei care trebuie să explice ce urmează. Trebuie să spună clar dacă au o alternativă de guvernare, dacă au un plan pentru economie, pentru investiţii, pentru antreprenori, bugetari, pentru angajaţii din mediul privat, pentru relaţia României cu partenerii săi externi.

A dărâma e simplu. Greu este, însă, să construieşti, şi nu doar din vorbe goale, ci prin măsuri concrete, bazate pe cifre şi pe realitatea bugetară şi economică. De marketing politic şi demagogie ieftină ne-am săturat cu toţii.

Oana Murariu, deputat de Cluj.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Tanasă Ştefan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul deputat Andrei Gheorghiu, Grupul parlamentar al USR.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Andrei-Florin Gheorghiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Nu ne vindem ţara. O apărăm de cei care au jefuit-o"

Stimaţi colegi,

De ani de zile, în România se repetă aceeaşi lozincă obosită, scoasă de la naftalină ori de câte ori cineva îndrăzneşte să ceară reforme, transparenţă, controale şi reguli corecte: "Nu ne vindem ţara". O folosesc cei care au confundat statul român cu propria moşie, bugetul public cu propriul portofel şi funcţiile publice cu zestrea de familie.

Nu, domnilor. Nu ne vindem ţara. O apărăm de voi. O apărăm de furturile făcute ani la rând din bani publici. O apărăm de incompetenţa transformată în sistem. O apărăm de nepotism, de pile, de sinecuri, de contracte aranjate, de companii de stat căpuşate şi de administraţii conduse ca nişte curţi boiereşti. O apărăm de cei care au tratat România ca pe o moşie personală, iar statul ca pe un bancomat politic.

Adevărul este că vouă vă este frică de reguli şi reforme. Vă este frică de Europa nu pentru că Europa ia ceva României, ci pentru că Europa vă ia vouă libertatea de a fura fără control. Europa înseamnă audit. Înseamnă transparenţă. Înseamnă reforme.

Iar acolo unde se aprinde lumina transparenţei, se vede toată mizeria sistemului: contracte cu dedicaţie, concursuri aranjate, companii căpuşate, instituţii conduse de oameni care nu ştiu domeniul, dar care au carnet de partid.

De aceea aţi împins manipularea până la paroxism. Le spuneţi românilor că Europa este duşmanul, când adevăratul duşman a fost întotdeauna jaful intern. Le spuneţi că reformele sunt trădare, când adevărata trădare este să laşi o ţară fără spitale moderne, fără autostrăzi, fără şcoli decente şi fără respect pentru cetăţeni.

Dar românii nu mai trebuie păcăliţi cu lozinci vechi, rostite de politicieni care au avut puterea şi au folosit-o împotriva cetăţenilor. Să nu strige "nu ne vindem ţara" cei care au vândut demnitatea statului bucată cu bucată, pentru funcţii, contracte şi privilegii.

Să aperi România înseamnă să construieşti o ţară în care copilul merge la o şcoală bună, pacientul este tratat într-un spital curat, antreprenorul nu este sufocat de birocraţie, iar funcţia publică este ocupată prin competenţă, nu prin carnet de partid.

Asta înseamnă să aperi România. România nu trebuie apărată de Europa. România trebuie apărată de cei care au transformat statul în pradă, bugetul în puşculiţă de partid şi patriotismul în mască pentru jaf.

Noi apărăm România oamenilor cinstiţi. România muncii. România demnităţii. România care nu mai acceptă să fie furată în numele patriotismului.

Şi da, domnilor: nu ne vindem ţara. O luăm înapoi de la voi.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, Grupul parlamentar al minorităţilor.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Celebrăm Ziua Europei la 9 mai, însă celebrăm Europa şi apartenenţa noastră la ea în fiecare zi.

Despărţirile ideologice de Europa, provocate de forţe ostile, ne-au produs suferinţe atroce, dar pe termen lung au eşuat. Europa culturală şi mentală a respirat în România de-a lungul întregii noastre istorii, în fiecare zi. Doar din Europa geopolitică ne-au scos de câteva ori intemperiile destinului. Când Europa geopolitică nu a mai fost acasă în România, ţara noastră a fost săracă, neliberă şi nefericită într-un univers concentraţional terifiant.

Am recuperat Europa geopolitică în urmă cu 36 de ani, prin suferinţe şi sacrificiu, şi de atunci nu am mai pierdut-o vreodată. Suntem hotărâţi să nu ne mai pierdem niciodată busola noastră europeană. Cunoaştem infernul de a trăi fără ea.

Apartenenţa noastră la Europa ne aduce libertăţi inimaginabile. Trăim astfel în superlativul unei lumi libere şi liberale, fără frontiere sau ziduri. Aparţinem unui model civilizaţional european şi, deopotrivă, euroatlantic, occidental, care ne preţuieşte, ne exprimă şi ne valorifică. Sigur că nu totul funcţionează perfect în interiorul acestui model, însă vocea noastră cinstită are puterea adevărată de a reduce imperfecţiunile sale.

Acest model civilizaţional, bazat pe toleranţă şi unitate în diversitate, este o binecuvântare pentru minorităţile naţionale din ţările membre. Niciodată, în ultimul secol, minorităţile naţionale din România nu au fost atât de preţuite şi de respectate precum sunt ele astăzi. Este greu de crezut că posibile alunecări tragice ale României spre alte modele civilizaţionale, urmaşe şi similare ale celui în care am suferit jumătate de veac, pot aduce beneficii pentru minorităţile naţionale sau pentru România, ca ţară.

Comunitatea ucraineană din România a fost necontenit, în aceşti 36 de ani, partea activă a bătăliei ţării noastre pentru libertate şi pentru Europa. Câteodată am crezut în această luptă când mulţi alţii au abdicat. Membrii comunităţii noastre se bucură plenar de visul european în România. Membrii comunităţii noastre se bucură plenar de visul european în toate ţările Europei. Visul nostru european se apără şi se exprimă în fiecare zi. În această perioadă, provocările la adresa acestuia cresc în număr şi intensitate, iar nevoia noastră de a-l apăra creşte şi ea.

O Românie proeuropeană este una euroatlantică. O Românie proeuropeană este, de facto, una prooccidentală.

Din fericire, România nu mai este o ţară proeuropeană, ci una europeană, a cărei voce puternică şi convingătoare se aude peste tot în Europa.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul doamnei deputat Andreea- Petronela Cîmpianu, Grupul parlamentar SOS România.

Nu este prezentă.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Nicolae-Mirel Ion.

Vă rog, domnule deputat, direct.

Domnul Nicolae-Mirel Ion:

"Guvernul Bolojan a adoptat ilegal O.U.G. nr. 38/2026, după ce a fost demis prin moţiune de cenzură"

Documente interne ale Guvernului Bolojan, demis în data de 5 mai anul curent prin moţiune de cenzură, demonstrează că O.U.G. nr. 38/2026 a fost adoptată cu încălcarea flagrantă a Constituţiei României.

Luni, 4 mai 2026, Guvernul a adoptat în şedinţă O.U.G. nr. 38/2026, ce conţinea doar măsuri privind Programul SAFE, pentru care primise iniţial avizul favorabil al Consiliului Legislativ, însă ulterior, în cadrul altei şedinţe, miniştrii au venit cu completări care vizau modificări pentru 14 legi şi ordonanţe, fără legătură între ele.

Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a avertizat oficial, în scris, că O.U.G. pentru modificarea unor acte normative nu putea fi adoptată de Guvernul demis. În speţă, în situaţia proiectului de act normativ, căruia i s-au adus modificări de fond, după discutarea şi adoptarea lor în şedinţă, acesta trebuia supus unei noi avizări. În cazul în care primea avizul negativ, proiectul trebuia repus obligatoriu pe agenda şedinţei Guvernului. Or, elementul esenţial al situaţiei abuzive pe care a folosit-o Guvernul Bolojan constă în faptul că în Monitorul Oficial nr. 375 din 5 mai 2026 fusese publicată moţiunea de cenzură prin care Guvernul fusese demis, iar O.U.G. nr. 38/2026 nu este un act normativ care se încadrează în categoria "administrării treburilor publice", care poate fi adoptat în această situaţie de Guvern.

După modificările şi completările aduse proiectului de act normativ, acesta a primit avizul negativ al Consiliului Legislativ, aviz ce nu putea fi considerat doar ca o simplă formalitate, în special pentru articolele referitoare la PNRR, deoarece proiectul necesita intervenţii de conţinut după demiterea Guvernului.

În acest caz, ne aflăm în situaţia nu numai a unui abuz comis de Guvernul demis, ci şi a unei ignorări totale a dispoziţiilor constituţionale şi a documentelor consultative ale MIPE şi ale Consiliului Legislativ. Cu toate acestea, actul normativ este publicat în Monitorul Oficial al României şi produce efecte juridice, ca o sfidare totală a Legii fundamentale, mai precis a dispoziţiilor art. 110 alin. (4), coroborate cu dispoziţiile art. 37 alin. (3) din Codul administrativ - O.U.G. nr. 57/2019, care prevăd că, după demitere, Guvernul continuă să emită numai acte cu caracter individual sau normativ necesare pentru administrarea treburilor publice, dar nu poate emite ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă şi nu poate iniţia proiecte de lege.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mihai-Adrian Ţiu, Grupul parlamentar SOS România. (Vociferări.)

În regulă, dacă e cu bună înţelegere, nicio problemă.

În continuare, voi da cuvântul doamnei deputat Mariana Vârgă, neafiliaţi.

Vă rog.

Doamna Mariana Vârgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

"Patrimoniul statului român trebuie administrat, nu tranzacţionat politic!"

Statul este garantul interesului public.

Însă, se conturează tot mai mult ideea că statul român îşi pierde gradual capacitatea de a gestiona eficient, responsabil şi transparent patrimoniul public al României.

În Parlamentul României se află chiar astăzi pe ordinea de zi un proiect de act normativ - PL-x 564/2024 - privind includerea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) în regimul de guvernanţă corporativă al întreprinderilor publice şi companiilor de stat.

Consider că această abordare este profund greşită.

Această regie autonomă nu poate fi tratată ca o companie comercială obişnuită şi nu poate fi redusă la logica exclusivă a profitului, randamentului sau eficienţei comerciale pe termen scurt. Regia Autonomă de Stat administrează patrimoniul strategic, de reprezentare şi protocol al statului român, bunuri cu regim juridic special, aflate în proprietatea publică a statului, în colectivitatea comună a societăţii, bunuri comune ale poporului român. Sunt bunuri în care s-au investit până la această oră zeci de milioane de euro şi acum se încearcă a fi externalizate sau listate la Bursa de Valori.

Aceste bunuri, aşa cum spuneam, nu pot fi tratate într-un regim juridic aplicabil societăţilor comerciale.

Vorbim de un patrimoniu vast şi sensibil, care include: vile şi reşedinţe de protocol; palate şi complexe oficiale; hoteluri şi baze de protocol; locuinţe de serviciu; imobile destinate activităţilor diplomatice.

Şi am să le evidenţiez.

Vorbim de: Palatul Primăverii; Palatul Snagov; Palatul Sighişoara; Complexul Scroviştea; Foişorul de la Sinaia; vilele de protocol "Lac 1" şi "Lac 2"; Vila Dante; complexele de protocol de la Neptun; baze de protocol din Predeal, Covasna şi Olăneşti.

De asemenea, este vorba de imobile utilizate de Preşedinţia României, Guvern, Parlament, Curtea Constituţională, misiuni diplomatice şi ambasade.

Sub pretextul profesionalizării managementului, se evidenţiază riscul transformării acestor bunuri în active care vor fi listate la Bursă şi externalizate.

Avem nevoie de management eficient, dar nu putem face speculă cu patrimoniul strategic, cu bunurile proprietate publică a statului român.

Stimaţi colegi parlamentari,

A venit vremea să nu mai luptaţi între dumneavoastră pentru putere. Cine mai luptă pentru poporul român? Aţi întrebat poporul român, prin acest proiect de lege, dragi guvernanţi, dacă vrea să-şi comercializeze toată averea naţională care a mai rămas?

Eu zic că statul trebuie consolidat, şi nu dizolvat.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mihai-Adrian Ţiu, Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Mihai-Adrian Ţiu:

Binecuvântat popor român,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declaraţie politică intitulată "Şase ani de dezastru PSD şi PNL: datorii externe uriaşe şi investiţii aproape inexistente".

România trece astăzi prin cea mai grea perioadă economică din ultimii ani.

Românii plătesc taxe tot mai mari, dar trăiesc din ce în ce mai greu. Şi totuşi, în loc să vedem cum toţi îşi asumă întreaga responsabilitate, asistăm la scandal politic şi vină aruncată de la un partid la altul.

PSD acuză PNL şi PNL acuză PSD. În timp ce USR şi UDMR încearcă să se spele pe mâini. Toate cele patru partide aflate la guvernare sunt însă la fel de vinovate pentru dezastrul economic la care astăzi este împinsă România.

În ultimii şase ani de zile, România a avut totuşi cinci prim-miniştri PNL şi un prim-ministru PSD. Toţi au promis reforme, dar au continuat să împovăreze această ţară cu datorii imposibil de gestionat.

Dacă în anul 2020, România pleca de la o datorie externă pe termen scurt de sub 50 de miliarde de euro, astăzi datoria externă totală a României, privată şi publică, este de aproape 250 de miliarde de euro.

O datorie uriaşă care nu poate fi gestionată şi este susţinută prin sacrificii mult prea mari, impuse însă populaţiei. Iar românii simt deja asta în fiecare factură şi în fiecare coş de cumpărături.

Românii au dreptul să întrebe, totuşi, astăzi: Unde sunt investiţiile? Unde sunt fabricile? Unde sunt locurile de muncă? Cum este posibil să avem datorii uriaşe, dar să nu avem o dezvoltare reală şi o scădere a deficitului bugetar?

Dacă susţinea cu adevărat o reformă, premierul Ilie Bolojan începea totuşi cu Legea achiziţiilor publice, pentru a stopa jaful din banii publici. Dar a mimat reforma şi a ales varianta cea mai "simplă": taxe mai mari pentru români şi împrumuturi mai mari pentru stat.

A ales un nivel de trai mai scăzut pentru români. A mărit taxele, pentru că nu a fost capabil să reducă jaful şi risipa din banii publici.

România astăzi este îngropată în datorii, iar vinovaţii trebuie să răspundă în faţa românilor pentru această datorie uriaşă.

Domnule premier interimar, Ilie Bolojan, românii încă aşteaptă răspunsul cu care aţi rămas dator public, în perioada următoare: Cine sunt şobolanii din cămara statului? Şi de ce mai sunt în continuare în funcţii dacă aţi avut la dispoziţie 10 luni de guvernare pentru a face această "deratizare"?

Românii nu trebuie să plătească astăzi pentru greşelile PSD şi PNL.

Un popor unit nu poate fi învins!

Cu respect, din Parlamentul României, deputat al SOS România, Mihai-Adrian Ţiu.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Călin-Graţian Gal, Grupul parlamentar al PNL.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Călin-Graţian Gal:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am afirmat de la această tribună că miza adevărată a moţiunii de cenzură pentru PSD este înlocuirea premierului Bolojan cu un alt prim-ministru de tip marionetă, care să permită accesul nelimitat al baronilor locali în cămara statului, împărţirea resurselor fără criterii obiective şi perpetuarea privilegiilor în administraţie.

Ilie Bolojan a aprins lumina şi asta a deranjat!

Timp de 10 luni, PSD a tergiversat prin orice mijloace adoptarea măsurilor premierului Bolojan şi ale Partidului Naţional Liberal, de stopare a risipei bugetare şi de redresare economică. În momentul în care reforma statului a atins clientela şi baronii roşii, PSD a aruncat România în criză politică prin iniţierea şi votarea moţiunii de cenzură alături de AUR.

Odată dovedită la vot această realitate parlamentară, ne-am fi aşteptat ca PSD, generatorul crizei, să revendice formarea Guvernului în jurul unei noi alianţe, cu AUR.

A trecut o săptămână, iar PSD nu a făcut acest gest, să revendice această treabă - oare de ce?

Prima explicaţie este că în lipsa soluţiilor politice şi economice, PSD fuge de răspunderea guvernării. PSD a dovedit că nu se poate înhăma serios la reformarea statului şi nu poate promova măsuri care să servească interesului public.

Practic, la PSD, atât s-a putut.

A doua explicaţie este fuga de AUR, partenerul strategic de la moţiune. Or, gestul firesc şi normal al PSD, autorul moral şi instituţional al demiterii Guvernului, ar fi să oficializeze şi să aducă la lumină colaborarea cu AUR în cadrul unei guvernări.

Dar PSD-ului nu-i place lumina!

Consultările anunţate de preşedintele Nicuşor Dan pentru formarea Guvernului sunt testul adevărului pentru PSD: fie îşi asumă guvernarea alături de AUR, fie recunoaşte că a greşit şi că nu este capabil să formeze un guvern, nici măcar minoritar.

În oricare din cele două situaţii, PNL este pregătit: fie va intra în opoziţie, pentru a oferi românilor o alternativă credibilă de modernizare a statului, fie va încerca să ducă mai departe reformele asumate de premierul Bolojan, în fruntea unui guvern minoritar.

Până ne vom lămuri, un lucru este cert: criza politică declanşată de PSD se prelungeşte. România nu are astăzi un guvern cu puteri depline care să facă faţă unei crize economice sau unei provocări la nivel global, iar efectele sunt resimţite de români.

Iresponsabilitatea PSD costă România, iar factura va fi plătită de toţi românii!

Vă mulţumesc.

Călin Gal, deputat de Bihor.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Gheorghe-Petru Pîclişan, Grupul parlamentar al UPR.

Domnul Gheorghe-Petru Pîclişan:

"STB - vaca de muls a sistemului PSD-PNL"

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Bucureştiul este captiv într-un paradox revoltător. Avem una dintre cele mai mari flote de transport public din Europa de Est, dar românii aşteaptă zeci de minute în staţii, în timp ce banul public se scurge prin fisurile unei instituţii sufocate de clientelism politic.

Societatea de transport Bucureşti a devenit, sub atenta supraveghere a binomului PSD-PNL, o veritabilă vacă de muls pentru interese de partid, un colos cu picioare de lut care supravieţuieşte doar prin perfuzii financiare din buzunarul contribuabilului.

În timp ce ni se vând iluzii despre modele europene, Paris sau Berlin, realitatea crudă din teren ne arată un management dezastruos, girat de o clasă politică ce a tratat Capitala României ca pe o feudă personală.

Aproape 10.000 de angajaţi trudesc într-un sistem unde meritocraţia a fost ucisă de carnetul de partid.

Cum este posibil ca o companie de o asemenea anvergură să raporteze un profit simbolic, în timp ce datoriile se adună şi condiţiile de transport rămân, în multe zone, de secolul trecut?

Răspunsul este simplu: PSD şi PNL şi-au instalat sinecuriştii în funcţii-cheie, transformând o necesitate naţională într-o puşculiţă electorală.

Aceşti "vulturi" ai politici româneşti au permis ca STB-ul să fie îngropat în ineficienţă, preferând să externalizeze profitul şi să naţionalizeze pierderea. Este o trădare a interesului public să vezi cum banul românului muncit cu greu este tocat pe contracte dubioase şi pe salarii de lux, pe directori care nu au urcat în viaţa lor într-un troleibuz.

Nu mai avem timp de experimente şi de promisiuni deşarte.

Românii au nevoie de un transport demn, de o capitală europeană, nu de o structură de tip suzetă pentru partidele aflate la putere.

Este timpul să scoatem politica din garajele STB şi să redăm această instituţie cetăţenilor.

Ajunge cu jaful, ajunge cu bătaia de joc la adresa bucureştenilor!

Ori curăţaţi acest colos de paraziţii politici, ori plecaţi şi lăsaţi profesioniştii să salveze ce a mai rămas în demnitatea transportului românesc.

Vă mulţumesc.

Cu stimă şi respect, Gheorghe-Petru Pîclişan, deputat al Partidului Unit.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Vlad-Florentin Drinceanu, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Vlad-Florentin Drinceanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi deputaţi,

Educaţia românească se află la un moment de răscruce. Avem în faţă noul proiect de metodologie pentru selecţia directorilor de şcoli, un document care promite "profesionalizare", dar care, la o analiză atentă, riscă să sacrifice tocmai esenţa leadership-ului educaţional pe altarul unei birocraţii digitalizate.

Imaginaţi-vă un profesor dedicat, un lider care a transformat o şcoală de cartier sau de la sat într-un spaţiu al speranţei. Sub noua metodologie, acest om este redus la un punctaj într-un test psihometric de 60 de minute. Dacă algoritmul decide că nu a bifat varianta corectă la un test grilă, viziunea şi experienţa sa de o viaţă sunt anulate instantaneu.

Prima eroare majoră pe care o semnalez este tocmai această "dictatură a psihometriei". OECD avertizează clar: leadershipul şcolar este o profesie complexă, care nu poate fi măsurată prin teste cu un singur răspuns corect. Într-o şcoală reală, crizele nu sunt "grilă". Un director trebuie să aibă inteligenţă emoţională şi capacitate de negociere comunitară - calităţi pe care un algoritm standardizat le ignoră complet, favorizând în schimb candidaţii care stăpânesc bine terminologia corporatistă, dar sunt rupţi de realitatea clasei.

A doua eroare este "capcana notei 7". Stabilirea unui prag minim ridicat sună a excelenţă, dar în realitate transformă directorul în "manager-birocrat". În loc să încurajăm lideri pedagogici care să inoveze, creăm un sistem care premiază conformismul legislativ.

Stimaţi colegi,

Nu putem să criticăm fără a oferi o cale de ieşire. Soluţiile sunt concrete şi inspirate din sistemele de succes.

1. Evaluarea rezultatelor reale, nu doar a hârţogăriei. Proiectul actual pune un accent uriaş pe documente justificative de vechime şi titluri, tratându-i pe toţi prin grila managementului teoretic. Această abordare îi favorizează pe "teoreticieni", în dauna "practicienilor". Propun ca proba psihometrică să nu mai fie un zid eliminatoriu, ci o parte a unui portofoliu de performanţă.

Cum evaluăm echitabil? Pentru cel care a fost director punctăm reducerea abandonului şcolar şi atragerea de fonduri. Pentru profesorii care aspiră la prima funcţie evaluăm iniţiativa - proiectele coordonate la clasă, atragerea de sponsorizări sau strategiile pedagogice aplicate cu succes. Leadershipul se demonstrează prin fapte, indiferent de funcţie.

Modernizarea interviului, prin "simulări de criză". În loc de întrebări teoretice, să punem candidaţii să rezolve situaţii reale sub presiune. Acolo vedem adevăratul lider, nu în grilele... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Petru-Bogdan Cojocaru, Grupul parlamentar al PSD.

Domnul Petru-Bogdan Cojocaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia politică de astăzi se intitulează "Premierul demis Ilie Bolojan se ţine cu dinţii de scaun: investiţii de miliarde de euro pentru regiunea Moldovei sunt în pericol!".

Până la sfârşitul lunii mai 2026 instituţiile statului român trebuie să semneze contractele pentru proiectarea şi execuţia autostrăzii Moţca - Iaşi - Ungheni, parte din A8. În caz contrar, finanţarea, însemnând aproximativ 5 miliarde de euro, ar putea fi pierdută. Iar 5 milioane de români, locuitori ai judeţelor Moldovei, ar putea rămâne, în continuare, izolaţi în flancul estic al Uniunii Europene.

Domnule premier Ilie Bolojan, domnule ministru Miruţă, domnule director Budescu, domnule director Pistol, moldovenii şi ieşenii, în special, nu vă vor ierta niciodată dacă se pierde şi această finanţare pentru tronsoanele din A8.

Însumate, aceste proiecte înseamnă construirea a aproximativ 144 de kilometri de drumuri rapide, totalizând investiţii de aproape 5 miliarde de euro. Realizarea lor este vitală atât din punct de vedere civil, cât şi militar.

Segmentul din A8 - Moţca-Târgu Frumos-Iaşi-Ungheni - va reprezenta coloana vertebrală a judeţului de la vest la est. Dacă se pierde acest moment propice, atunci se vor irosi mulţi ani până se va identifica o nouă sursă de finanţare.

Acum, deşi toate porţiunile au constructor desemnat, toate sunt contestate. Instituţiile statului român mai au la dispoziţie două săptămâni pentru a semna contractele. Altfel, finanţarea poate fi pierdută, iar lucrările vor fi amânate din lipsă de fonduri.

Guvernul, ministerul de resort şi cele două companii naţionale menţionate mai sus sunt conduse de fruntaşi liberali.

Domnilor de la PNL,

Dezvoltarea Moldovei şi conectarea la marile coridoare europene, prin drumuri rapide, nu trebuie să aibă culoare politică şi nici să fie amânate din nou!

De aceea, fac un apel public, în primul rând, către premierul demis Ilie Bolojan, să pună aceste investiţii pe primul loc, atâta timp cât mai este acolo, să nu mai guverneze din studiourile TV şi să nu mai fie preocupat doar de propria carieră politică! Sau, dacă nu este în stare, să demisioneze imediat şi să lase locul altcuiva care înţelege ce înseamnă autostrada A8 pentru Moldova.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Rodica Nassar. Nu este.

Domnul deputat Dragoş-Florin Coman? Nu este.

Domnul deputat Ilie-Alin Coleşa. Nu este.

Domnul deputat Petru-Gabriel Negrea? Nu este. (Vociferări.)

Este!

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Petru-Gabriel Negrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În România anului 2026, milioane de oameni muncesc o viaţă întreagă ca să îşi construiască o casă. Cumpără terenuri, plătesc taxe, autorizaţii, impozite, contribuie la dezvoltarea comunităţilor, dar, atunci când ajung la punctul în care au nevoie de utilităţi esenţiale, sunt trataţi ca nişte captivi ai unor monopoluri. Vorbim despre energie electrică, gaze, apă şi canalizare, servicii fără de care nu poţi trăi decent, servicii care ar trebui să fie garantate de stat şi operate în interesul cetăţeanului, nu transformate într-o afacere cinică, pe spinarea românilor.

Astăzi, în foarte multe localităţi, cetăţeanul este obligat să suporte din propriul buzunar extinderea reţelelor de sute de metri sau chiar kilometri întregi. Sunt oameni care plătesc zeci de mii de euro ca să tragă curentul sau gazul până la propria casă.

Şi întreb public: cum este posibil ca omul să plătească infrastructura, iar apoi compania să vină şi să-şi factureze lunar abonamente şi tarife, ca şi cum investiţia ar fi fost făcută de operator? Este un abuz moral şi economic.

Aceşti giganţi, care controlează utilităţile, au ajuns să se comporte ca nişte stăpâni peste cetăţeni. Au monopol pe servicii esenţiale şi profită de lipsa alternativelor, încasează profituri uriaşe, dar atât; transferă costurile dezvoltărilor direct către populaţie. Asta nu mai este economie de piaţă, este o formă de captivitate economică tolerată prea mult de statul român. În toate statele europene dezvoltate extinderea reţelelor merge în paralel cu dezvoltarea zonelor rezidenţiale.

Operatorii au obligaţii clare de investiţii, pentru că vorbim despre infrastructură publică de interes strategic, nu despre favoruri făcute cetăţenilor.

Nu este normal ca o familie tânără, care îşi construieşte legal o locuinţă, să fie pusă în situaţia de a finanţa lucrări ce vor rămâne apoi în patrimoniul şi profitul unor companii private.

De aceea, legislaţia trebuie schimbată urgent. Operatorii de utilităţi trebuie obligaţi să extindă reţelele în zonele autorizate pentru construire, să suporte costurile infrastructurii principale, să nu mai transfere integral povara investiţiilor către cetăţeni, iar statul să înceteze să mai fie spectator la acest jaf legalizat.

Românii nu cer privilegii, cer normalitate, cer respect, cer acces decent la utilităţi, într-o ţară europeană. Iar dacă statul nu este capabil să apere cetăţeanul în faţa monopolurilor, atunci înseamnă că statul şi-a abandonat propria misiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Dumitru Tilea, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Declaraţia mea politică: "10 Mai - Ziua Regalităţii în ţara noastră".

Stimaţi colegi,

Regalitatea reprezintă una dintre instituţiile fundamentale care au contribuit la modernizarea şi consolidarea statului român. În jurul Coroanei s-au realizat Independenţa României, proclamarea Regatului, participarea la marile războaie ale secolului XX şi înfăptuirea Unirii de la 1918.

Sub domnia Regelui Carol I, România a făcut paşi decisivi către dezvoltarea instituţiilor moderne, a infrastructurii şi a armatei. Tot în această perioadă, statul român şi-a câştigat independenţa şi respectul internaţional. Mai târziu, sub domnia Regelui Ferdinand I, România a traversat drama Primului Război Mondial şi a realizat idealul unităţii naţionale.

Regalitatea a reprezentat, pentru multe generaţii, un simbol al stabilităţii, continuităţii şi demnităţii statului. Chiar şi în momentele cele mai dificile, Coroana a rămas asociată cu ideea de responsabilitate publică, echilibru instituţional şi orientare europeană.

Astăzi, dincolo de dezbaterile privind forma de guvernământ, istoria monarhiei româneşti trebuie privită cu respect şi obiectivitate. Regalitatea face parte din patrimoniul istoric şi identitar al României moderne.

Înţelegerea rolului pe care l-a avut în dezvoltarea ţării contribuie la o mai bună cunoaştere a istoriei naţionale şi la consolidarea valorilor democratice, a respectului pentru instituţii şi a continuităţii statului român.

Dragi colegi,

De aceea, consider că evocarea momentelor istorice legate de monarhie - precum ziua de 10 Mai, Ziua Regalităţii - reprezintă nu doar un exerciţiu de memorie istorică, ci şi o reafirmare a respectului faţă de construcţia statului român modern şi faţă de cei care au contribuit la destinul european al României.

Vă mulţumesc.

Dumitru Tilea, deputat AUR, Circumscripţia nr. 36 Teleorman.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Silviu-Octavian Gurlui, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Silviu-Octavian Gurlui:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Atrag atenţia asupra unei probleme delicate din sistemul energetic naţional.

De curând, Reactorul 2 de la Cernavodă este închis din cauze tehnice. Primele relatări arată că o astfel de problemă se va rezolva nu mai curând de 1 iunie.

Reactorul 1 de la Cernavodă urma să fie închis, de asemenea, din cauze tehnice, de renovare, conform unui calendar. Asta înseamnă că 1,4 gigawaţi, 1.400 de megawaţi dispar din sistemul naţional.

Asta nu înseamnă că este un volum mai mare sau mai mic, este vorba de un volum de energie sincronă. Este acea energie care ţine sistemul energetic în picioare. E vorba de acea energie care este dată fie de rotorul termocentralelor, fie de rotorul acestor centrale nucleare.

Practic, în această perioadă de timp, până în luna iunie, avem un pericol major în sistemul energetic pentru a putea stabiliza frecvenţa reţelei.

În aceste condiţii, este evident că în orele de la amiază, unde sunt variaţii foarte mari ale energiei injectate în sistemele fotovoltaice, respectiv eoliene şi, de asemenea, pe seară, dar mai ales la amiază, atunci când un nor mai extins ar putea aduce variaţii foarte mari în sistem, din energia fotovoltaică, poate acest fenomen să producă variaţii mari, semnificative în sistem, iar cantitatea de energie din sistem, acea energie sincronă nu mai este capabilă, nu mai este volumul suficient pentru a ţine frecvenţa reţelei.

Din acest motiv este posibil, există un risc să cadă anumite sisteme energetice din România.

Noi, în ultima perioadă, măcar în ultimii 5 ani, dacă este să revedem în urmă, am închis mii de megawaţi capacitate sincronă, o energie vitală pentru stabilitatea reţelei din România.

Or, trebuie să acordăm o atenţie deosebită, măcar în această perioadă de timp, cât Centrala de la Cernavodă este închisă. Măcar în orele de vârf, la amiază şi seara, hidrocentralele să fie asigurate la capacitate maximă, să asigure anumite variaţii posibile din această perioadă. Nu mai avem altă resursă pentru a susţine sistemul naţional în condiţii de variabilitate foarte mare şi condiţii meteorologice, iar aceste condiţii pot să modifice foarte mult stabilitatea sistemului energetic.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumim, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Mircea Fechet, Grupul parlamentar al PNL.

Domnul Mircea Fechet:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Un ministru al mediului are obligaţia să protejeze mediul, dar şi să ţină România conectată la direcţia în care merge Europa.

În toată Uniunea se investeşte accelerat în energia verde şi în reducerea dependenţelor externe. În Bucureşti, în schimb, se renunţă, cât ai clipi, la unul dintre puţinele programe care au redus facturi, au crescut independenţa energetică şi au dus investiţii direct în gospodăriile oamenilor. Şi se renunţă exact într-o perioadă în care războiul din Ucraina şi tensiunile din Orientul Mijlociu împing preţurile energiei către niveluri record.

Programul "Casa Verde Fotovoltaice" a fost un succes dacă raportăm impactul său în facturi, în economie şi în siguranţa energetică a României. Peste 200.000 de gospodării au ajuns să producă energie curată şi au devenit mai puţin dependente de şocurile din piaţa energiei.

Declaraţiile de la vârful Ministerului Mediului, potrivit cărora - citez - "reţeaua naţională nu mai face faţă la cât s-a investit pe zona de panouri fotovoltaice", au aceeaşi logică pe care o cunoaştem după cazurile - nu puţine! - care au dus România la blocaj. Dacă reţeaua are probleme, soluţia este modernizarea infrastructurii, nu pedepsirea românilor care investesc în energie curată cu fonduri inclusiv din propriul buzunar.

Faptul că Programul "Casa Verde Fotovoltaice" a fost tăiat şi în locul său a fost preferat un program pentru baterii nu rezolvă fondul problemei. România are nevoie de capacităţi noi de producţie, distribuite în toată ţara, pe case, blocuri, hale industriale şi instituţii publice. Exact asta a făcut "Casa Verde", program căruia i-am setat tempoul, în aşa fel încât să nu ne oprim până nu vom avea panouri fotovoltaice şi pe ultimul acoperiş din România! Şi avem zeci de mii de hectare de acoperişuri disponibile!

Dragi colegi,

Solicit reluarea Programului "Casa Verde" şi organizarea unei singure sesiuni naţionale, fără haosul absurd al înscrierilor de tip "primul venit, primul servit", cu departajare pe baza cofinanţării, care ar duce la un număr mai mare de beneficiari. Acesta este sensul investiţiilor de mediu, în condiţiile în care pentru consumatorii vulnerabili este în implementare astăzi Programul REPowerEU.

Nu trebuie penalizate gospodăriile pentru că nu au fost făcute investiţii în reţele, în transformatoare, în contoare inteligente şi, mai ales, în stocarea de mare capacitate - fie în pompaj, fie în baterii, pentru că stocarea de mare capacitate este cea mai eficientă, nu bateriile de uz casnic.

Scopul ministerului este să construiască politici care reduc vulnerabilităţile României.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul parlamentar AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Hristos a înviat!

Titlul declaraţiei politice: "Asuprirea populaţiei autohtone creştine a României şi rolul jucat în acest proces de Guvernul Bolojan, dar şi de preşedintele Dan".

Ieri, Institutul Naţional de Statistică a publicat datele demografice pentru luna martie: avem 20.800 de decese faţă de 10.700 de naşteri. Un minus de peste 10.000 de oameni.

Însă, nimic nou faţă de întreaga perioadă a Guvernului Bolojan. În fiecare lună, pierdem peste 10.000 de oameni prin acest proces aşa-zis natural, iar anual pierdem peste 120.000 de oameni.

În ultimul an, aproximativ 120.000 de cetăţeni români au plecat definitiv din ţară.

Per total, România pierde astfel, în fiecare an, cel puţin 240.000 de cetăţeni români.

În schimb, primim anual peste 100.000 de imigranţi non-europeni, necreştini.

Acesta este un proces clar, matematic, de înlocuire a populaţiei României. Nu este o exagerare în a-l numi astfel.

Ce face însă Guvernul Bolojan într-o asemenea situaţie gravă?

Taxează 145.000 de mame cu 10% pe lună; dublează impozitele pe locuinţe şi maşini; creşte TVA; accizele la combustibili; scade salariile profesorilor şi bursele elevilor şi studenţilor; multe alte taxe şi impozite.

Se pierd peste 50.000 de locuri de muncă în România.

Poate veţi spune: premierul a fost responsabil, pentru că datoria ţării a luat-o razna, precum cu toţii ştim.

Dar staţi puţin, ce a mai făcut în această perioadă Guvernul Bolojan?

Ne-a împrumutat peste 16 miliarde de euro pentru a cumpăra armament. Vom plăti înapoi, cu dobândă, aproximativ dublu: 32 de miliarde de euro, bani daţi, în general, către companii străine, fără licitaţii.

Un exemplu, doar un exemplu, deja celebru: 5,6 miliarde de euro acordate unei singure firme germane - Rheinmetall - la fel, fără nicio licitaţie.

Efectul economic în Europa:

Economia Germaniei va creşte cu 8,5 miliarde de euro din banii împrumutaţi de noi pentru arme. Le vom crea peste 33.500 de locuri de muncă.

Economia Franţei, la fel, va creşte cu aproximativ 1,8 miliarde de euro din banii noştri împrumutaţi pentru arme. Şi le vom crea aproape 9.000 de locuri de muncă.

Vom creşte, desigur, profitul băncilor şi fondurilor de investiţii străine, dintre care putem enumera celebrele: BlackRock, Vanguard, Goldman Sachs şi altele, care câştigă şi din acţiunile Rheinmetall şi ale altor firme de armament, şi din dobânzile pe care le vom plăti decenii întregi.

Aceasta este România reală a Guvernului Bolojan şi a preşedintelui Dan - o ţară taxată, depopulată, înlocuită cu popoare necreştine şi îndatorată.

Mulţumesc.

Alin Coleşa, deputat... (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Tanasă Ştefan, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Ştefan Tanasă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Pentru tot mai mulţi tineri din România, prima locuinţă nu mai este un obiectiv firesc al începutului de viaţă. A devenit un vis tot mai greu de atins. Şi nu pentru că nu muncesc. Nu pentru că nu îşi asumă responsabilităţi. Nu pentru că aşteaptă ca statul să le rezolve viitorul. Ci pentru că realitatea de zi cu zi îi apasă din toate direcţiile: preţuri tot mai mari, dobânzi greu de suportat, avansuri imposibil de strâns şi taxe care se regăsesc direct în costul final al unei locuinţe.

În aceste condiţii, mulţi tineri nu mai întreabă când îşi vor cumpăra o casă, ci dacă vor ajunge vreodată să-şi cumpere o casă.

De aceea, am depus o iniţiativă legislativă simplă, corectă şi necesară, şi anume aplicarea unei cote reduse de TVA, de doar 11%, pentru tinerii sub 35 de ani care îşi cumpără o primă locuinţă.

Nu vorbim despre o pomană electorală. Nu vorbim despre privilegii. Nu vorbim despre bani oferiţi fără criterii. Vorbim despre bun-simţ.

Atunci când un tânăr munceşte, economiseşte, îşi asumă un credit şi vrea să îşi construiască viitorul în România, statul nu trebuie să îi mai pună încă o povară pe umeri.

Pentru că prima locuinţă nu înseamnă lux. Înseamnă stabilitate. Înseamnă independenţă. Înseamnă rădăcini.

Este motivul pentru care un tânăr alege să rămână aici, să îşi construiască viitorul aici, să-şi întemeieze o familie aici, să muncească şi să îşi lege viitorul de România.

Acest proiect este unul echilibrat şi responsabil. Se aplică o singură dată, doar pentru tinerii sub 35 de ani, în limite clare de preţ şi suprafaţă, iar locuinţa nu poate fi vândută timp de 5 ani de zile.

Aşadar, sprijinim oamenii care au nevoie de un cămin, nu specula imobiliară.

De ani de zile vorbim despre exodul tinerilor. Despre scăderea natalităţii. Despre faptul că România pierde generaţii întregi.

Dar nu putem cere tinerilor să rămână aici, în timp ce le facem imposibil primul pas spre stabilitate.

Nu le oferim o casă gratis. Le oferim o şansă reală să şi-o cumpere prin propria muncă.

O ţară care îşi respectă tinerii nu le închide uşa în faţă. Le oferă o şansă. Le oferă încredere. Le oferă cheia unui viitor construit aici, în România.

Mulţumesc.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Felix Bulearcă, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Marius-Felix Bulearcă:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi parlamentari,

Dragi români,

Cât timp vom mai accepta să fim făcuţi de râs în Europa de promotori ai urii şi ai dezbinării? De Ziua Europei, Diana Şoşoacă s-a filmat sfâşiind cu satisfacţie drapelul Uniunii Europene. Un gest aflat sub orice limită a decenţei, care promovează violenţa, intoleranţa şi analfabetismul cultural în societate. Această persoană ocupă funcţia de europarlamentar şi beneficiază lunar de venituri de peste 10.000 de euro din partea instituţiilor europene. Dacă nu ştiaţi, veniturile totale ale unui europarlamentar pot ajunge la aproximativ 15.000-18.000 de euro pe lună. Aşadar, drapelul Uniunii Europene trebuie rupt, dar banii europeni sunt încasaţi fără probleme.

Culmea ridicolului este că doamna Şoşoacă pretinde că reprezintă patriotismul. Să distrugi simbolurile Uniunii Europene în timp ce eşti remunerat de instituţiile europene nu poate reprezenta, sub nicio formă, patriotism!

Mai grav este că, în acelaşi timp, doamna Şoşoacă se afişează zâmbitoare alături de reprezentanţii unor regimuri precum Rusia şi Coreea de Nord - state devenite simboluri ale represiunii, cenzurii şi încălcării drepturilor fundamentale ale omului. Gestul de tip taliban a venit la doar câteva ore după participarea sa la o recepţie organizată de Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti. Acolo s-a fotografiat nonşalant alături de personaje cu interese ostile valorilor europene şi occidentale. S-a afişat triumfătoare alături de ambasadorul Rusiei, stat agresor, responsabil pentru mii de victime civile nevinovate în urma războiului împotriva Ucrainei şi care continuă să sfideze România prin încălcări repetate ale spaţiului nostru aerian.

Un alt reprezentant cu care se afişează cu mândrie este ambasadorul Coreei de Nord, unul dintre cele mai autoritare regimuri ale lumii, cunoscut pentru dictatura dinastică a familiei Kim, care îşi ţine propriul popor în foamete, izolare şi teroare. La fel de senină s-a afişat şi alături de Feodor Afanasii, pretins preot lipovean asociat unei fundaţii din Rusia, acuzată că a susţinut operaţiuni de influenţă şi reţele de spionaj în Europa şi sancţionată internaţional pentru activităţile sale.

Să te afişezi cu mândrie alături de reprezentanţii unor state represive, ostile valorilor democratice şi Uniunii Europene din care România face parte, nu este patriotism.

Alegerile Dianei Şoşoacă spun multe despre valorile pe care le promovează. Ceea ce face reprezintă o mizerie morală care se propagă în societate, alimentează dezbinarea şi degradează nivelul moral şi intelectual al discursului public.

Nu mai există nicio limită a decenţei?!

Trebuie să existe o limită.

Deputat Marius-Felix Bulearcă, Circumscripţia electorală nr. 31 Prahova.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Dumitriţa Albu, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat, că aţi venit mai devreme.

Ştiţi, am o ordine aici şi încerc cât pot să o menţin şi în funcţie de cum veniţi.

Doamna Dumitriţa Albu:

"Sfârşitul epocii vătafilor locali"

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

România anului 2026 nu mai poate fi condusă cu mentalităţi de anii '90. Dar în timp ce noi vorbim despre digitalizare şi reformă, în judeţul Dâmboviţa, la Vulcana-Băi, timpul a stat în loc. Acolo, domnul Emil Drăghici nu mai este un simplu primar, este o instituţie în sine, un simbol al anchilozării democratice. Nouă mandate consecutive, peste 30 de ani în aceeaşi funcţie. Să fim sinceri, aceasta nu mai este administraţie publică, este stăpânire. Când un om ocupă acelaşi scaun de pe vremea când România nici nu visase la Uniunea Europeană, nu mai vorbim despre experienţă, ci despre un control sufocant care transformă o comunitate într-o moşie personală.

Dar ambiţiile domnului Drăghici nu se opresc la graniţa comunei. Din postura de preşedinte etern al Asociaţiei Comunelor din România, acesta şi-a ţesut o pânză de influenţă care ajunge până în birourile Guvernului. Avem de-a face cu un paradox periculos - un om care decide soarta a mii de primării, negociind cu prim-miniştrii şi primarii, în timp ce în propria ogradă alternativa politică a fost practic eradicată prin longevitate şi resurse disproporţionate.

Întrebarea este simplă: unde se termină serviciul public şi unde începe imperiul personal?

Presa a semnalat constant aceste anomalii, dar sistemul s-a închis ermetic în jurul său. Atunci când un singur om controlează fluxul de bani, decizia şi influenţa timp de trei decenii, democraţia devine o simplă formalitate pe hârtii.

Este timpul să ne uităm cu mare atenţie la declaraţiile de avere, la traseele de influenţă şi la modul în care această putere cronică a fost exercitată.

România nu are nevoie de nemuritori în funcţii publice. Avem nevoie de aer proaspăt, de transparenţă şi de competiţie reală.

Epoca vătafilor care se cred de neînlocuit trebuie să apună.

Dumitriţa Albu, deputat, UNIT.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul domnului deputat Marius Alecsandru, Grupul parlamentar al USR.

Domnul Marius-Nicolae Alecsandru:

Bună dimineaţa, domnule preşedinte!

Bună dimineaţa, dragi colegi!

Tema declaraţiei de astăzi: "Oare când vom învăţa să nu mai folosim handicapul în sens jignitor?".

În Ungaria, un nevăzător, în persoana domnului avocat Vilmos Kátai-Németh, a preluat Ministerul Afacerilor Sociale şi al Familiei, care are printre atribuţii accesibilitatea, egalitatea de şanse şi drepturile persoanelor cu dizabilităţi.

În România, şeful statului este numit "paraplegic", în mod peiorativ, de către un preşedinte de partid şi ales al poporului în Parlament.

George Simion a mai avut asemenea derapaje între cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale, când l-a numit "autist" pe Nicuşor Dan. Evident, tot în mod peiorativ.

USR nu tolerează astfel de derapaje, ele trebuie sancţionate ferm. Am depus în acest sens o sesizare la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. Sesizarea a fost depusă de către colega Crina Steliana Ţugui, membră USR şi, totodată, a grupului sectorial USR Dizabilităţi.

Da, USR are un astfel de grup încă din 2021. Suntem singurul partid parlamentar care are un grup dedicat sectorului dizabilităţi. În timp ce toate celelalte partide au câte un grup dedicat pentru femei, seniori, tineri, USR a ales să se aplece spre problematica dizabilităţilor. Ne pasă de persoanele cu dizabilităţi, ele nu merită să fie tratate altfel decât normal de către societate. Sunt oameni cu adevărat valoroşi, care nu trebuie lăsaţi în urmă.

Péter Magyar a ales să aibă în echipa sa guvernamentală o persoană nu pentru dizabilităţile, ci pentru abilităţile sale.

Eu am ales să am în biroul parlamentar un tânăr nevăzător pe care îl apreciez pentru ceea ce face pentru semenii săi şi pentru plusvaloarea pe care o aduce echipei. Cunoaşte legislaţia în domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi are experienţă de viaţă ca persoană cu dizabilităţi.

În ţări precum Marea Britanie, ţările scandinave, Statele Unite sau Canada, persoanele cu dizabilităţi sunt considerate ca fiind experţi pe acest domeniu, tocmai prin experienţa lor de viaţă. Conceptul se numeşte "Expertiză prin experienţă".

Altfel spus, ele nu mai sunt tratate doar ca beneficiari de servicii, ci şi ca parteneri esenţiali în proiectarea acestora, ca specialişti în definirea politicilor publice din aceasta zonă a dizabilităţilor.

George Simion, însă, este mai nevăzător decât nevăzătorii. Nu vede persoanele cu dizabilităţi ca pe nişte experţi, ci ca pe nişte săraci cu duhul. Altminteri, nu îmi explic de ce foloseşte dizabilitatea în sens jignitor. Nu este prima dată când o face.

Voi încheia cu vorbele Crinei, de care ar trebui să luăm aminte cu toţii: "Când George Simion a ales să îl numească pe Nicuşor Dan «paraplegic» în sens jignitor, nu a atacat doar o persoană, ci a transmis un mesaj dureros către o întreagă comunitate: că vieţile noastre pot fi folosite ca insultă".

Marius Alecsandru, deputat al USR de Buzău.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, domnule deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Tasica-Aurora Simu, neafiliaţi.

Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Aurora-Tasica Simu:

Scopul principal al unei guvernări este să asigure prosperitatea cetăţenilor. Aceasta nu este o declamaţie, ci este însăşi esenţa şi rostul politicii. Aşa cum le-a definit Aristotel, fondatorul ştiinţei politice, acum 2.400 de ani.

Din Antichitate, guvernările din Europa au avut ca scop principal prosperitatea cetăţenilor şi întărirea ţării. Aceasta este o realitate a trecutului şi o regulă a prezentului în toate colţurile continentului. Cu o excepţie, evident. România! Aici, preocuparea obsesivă a guvernării aşa-zis proeuropene a fost sărăcirea şi demoralizarea românilor.

Scopul principal al coalizaţilor din PSD-PNL-USR-UDMR a fost să dinamiteze economia, societatea, cultura României şi moralul naţiunii noastre.

Aceasta nu este o declaraţie politică, este realitatea incontestabilă de zi cu zi. Este dovedită de faptele lor draconice şi de consecinţele devastatoare ale deciziilor, ordonanţelor, asumărilor şi măsurilor pe care le-au azvârlit contra noastră.

Coalizaţii diabolici din PSD, PNL, USR şi UDMR au acţionat programatic, cinic şi încrâncenat ca să scadă puterea de cumpărare a românilor şi să extindă nivelul de sărăcie din ţară. Au majorat TVA-ul. Au mărit excesiv accizele la carburanţi. Şi au crescut cel mai mult preţul la energie, astfel încât în România, astăzi, plătim cel mai scump curent electric din Europa.

Însă pentru vampirii politici proeuropeni, dar antiromâni, aceste măsuri diabolice nu au fost de ajuns. Ştiind faptul că suntem economi şi că valoarea depozitelor în bănci ale populaţiei este foarte mare, coalizaţii au fabricat şi cea mai mare inflaţie din Europa. Pe care o menţin neschimbată de peste un an. Astfel, prin devalorizarea lunară a leului au slăbit şi mai mult puterea de cumpărare a românilor şi au adâncit sărăcia din România.

Ţara noastră a ajuns să fie cea mai săracă din Uniunea Europeană, Bulgaria depăşindu-ne în viteză.

După aşa-zisa cotitură a moţiunii de cenzură, românii s-au aşteptat ca starea, nevoile şi interesele lor să devină, în sfârşit, prioritate pe agenda guvernamentală şi politică a coalizaţilor.

Noi am ştiut încă de la primele discuţii că nu le pasă de popor şi de ţară.

Preocupările şi strădaniile lor sunt pentru a satisface scopurile şi interesele altor guverne şi popoare. Vezi programul de achiziţii de armament, cumpărarea de gaz lichefiat scump, importuri, vânzarea companiilor strategice şi plătirea dobânzilor tot mai mari la băncile străine.

Pe agenda de priorităţi a coalizaţilor nu există refacerea puterii noastre de cumpărare şi nici ameliorarea condiţiilor de trai. Dimpotrivă, aceşti vampiri politici sunt obsedaţi în continuare să taie, să elimine şi să reducă, afundându-i pe români în resemnare şi depresie.

Deputat Tasica Simu, preşedintele Partidului UNIT.

Domnul Adrian-Felician Cozma:

Mulţumesc, doamnă deputat.

În continuare dau cuvântul doamnei deputat Andreea-Petronela Cîmpianu, Grupul parlamentar SOS România.

Nu este.

Stimaţi colegi,

Dacă nu mai sunt în sală colegi care s-au înscris pentru declaraţii politice susţinute oral, atunci voi da citire listei colegilor deputaţi care au depus declaraţii politice în scris.

Grupul parlamentar PSD: Ştefan Ţintă, Marius-Constantin Budăi, Remus-Gabriel Lăpuşan Răzvan-Iulian Ciortea, Romeo-Daniel Lungu, Liviu-Bogdan Ciucă, Oana Matache, Cristian-Emanuel Cîmpan, Nicolae-Adrian Bara, Ana-Smaranda Rinder, Ion-Alin Tomoescu, Virgil Alin Chirilă.

Grupul parlamentar AUR: Silviu-Titus Păunescu, Lidia Vadim-Tudor, Daniel-Răzvan Biro, Sorin-Titus Muncaciu, Valeriu Munteanu, Fabian-Cristian Radu, Andrei-Cosmin Guşă, Cristina-Emanuela Dascălu, Dorel Vulpoiu, Ciprian-Constantin Paraschiv, Doru-Lucian Muşat, Daniel-Cătălin Ciornei, Tiberiu-Claudiu Barstan.

Grupul parlamentar al PNL: Florin-Claudiu Roman, Ioan Balan, Răzvan-Olimpiu Cadar, Marian Cruşoveanu, Buican Cristian, Vetuţa Stănescu, Adrian Mocanu, Iulian-Alexandru Muraru, Aneta Matei, Bogdan-Iulian Huţucă, Simona-Geanina Pistru-Popa, Răzvan Sorin Prişcă, Patricia-Simina-Arina Moş, Mihai Culeafă, Sebastian Burduja.

Grupul parlamentar al USR: Corina Atanasiu.

Grupul parlamentar al UDMR: Biró Rozália-Ibolya.

Grupul parlamentar SOS România: Vasile Nagy, Ioan Lăzăroi, Simona-Elena Macovei Ilie, Elena-Laura Toader, Florin Caragaţă, Nini-Alexandru Pascalini, Verginia Vedinaş, Sorin-George Oltenaşu, Tudor Ionescu.

Şi Sebastian Burduja, Grupul parlamentar al PNL.

Acestea fiind spuse, stimaţi colegi, declar închisă prima parte a şedinţei noastre, dedicată declaraţiilor politice.

O zi bună şi cu mult spor!

Doamne-ajută!