Dezbateri parlamentare

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dau cuvântul domnului deputat Ioan Ghişe din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Ioan Ghişe:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte şi preşedinte de şedinţă.

Stimate doamne şi stimaţi domni,

Titlul pentru declaraţia politică de astăzi este: "Necesitatea şi urgenţa echilibrării sistemului de salarizare în sectorul public".

Fiecare modificare a nivelului salariului minim pe economie aduce după sine, prin efectele ei, schimbări ale corelărilor de salarizare în sectorul public. Cu aceste ocazii nu se modifică însă şi celelalte salarii din sectorul public.

Mai mult decât salarizarea bugetarilor, toate salariile din sectorul public din România suferă modificări de raporturi între salariul minim şi cel maxim practicat în domeniul respectiv de activitate.

De regulă, creşterile salariului minim pe economie creează condiţia ca, odată cu creşterile de preţuri la produsele de bază, veniturile minime ale salariaţilor să fie compensate prin creşterile salariului minim pe economie. Această sincronizare este corectă, însă ea trebuie corelată şi cu alţi factori care influenţează remunerarea muncii în sectorul public.

În ultimii ani, în mod constant, creşterile repetate ale salariului minim pe economie nu au fost însoţite de creşteri de salariu ale tuturor categoriilor de salariaţi din sectorul public. Efectul este că raportul dintre salariul maxim şi cel minim în sectorul public, în fiecare domeniu în parte, s-a diminuat în mod constant, tinzând spre unitate. Acest fenomen creează mari disfuncţii şi demotivarea salariaţilor specialişti cu vechime în muncă.

Se ajunge până acolo că un specialist debutant în domeniul său de activitate să câştige până la 60-70% din salariul unui specialist aflat în câţiva ani înainte de pensie şi care a parcurs în mod constant toate etapele de perfecţionare profesională corespunzătoare studiilor şi nivelului de vechime în muncă.

Sigur că este nevoie ca salariile debutanţilor să fie cât mai mari pentru a motiva tinerii să muncească aici, în ţară. Sigur că performanţa şi productivitatea muncii lasă de dorit în multe domenii de activitate din sectorul public. Sigur că sursele de finanţare pentru salarizarea în sectorul public sunt limitate şi insuficiente.

Totuşi, o grilă de salarizare care, pe parcursul unei cariere profesionale de o viaţă, creează o diferenţă de doar 30% faţă de salariul unui debutant, este departe de a motiva pentru perfecţionare profesională şi muncă entuziastă.

Salariile în sectorul public sunt atât de mici, încât, în multe domenii, ele devin adevărate invitaţii la corupţie, dacă se ţine seama de nivelul ridicat al resurselor cu care se operează şi importanţa deciziilor pe care le iau unii bugetari remuneraţi mizerabil, de-a dreptul indecent.

În acelaşi timp, însă, tot în sectorul public, pentru unele categorii de conducători de instituţii se plătesc salarii, care reprezintă de 100 până la 700 de ori nivelul unor pensii cu care milioane de oameni trebuie să supravieţuiască. De regulă, beneficiarii unor astfel de salarii care depăşesc cu mult până şi salariul preşedintelui ţării, sunt persoane numite în funcţii pe criterii politice.

Sistemul funcţionează astfel nu doar de un an, ci de 16 ani încoace. Coşul zilnic pentru consumul individual şi-a pierdut de mult semnificaţia pentru politicile de salarizare decentă în sectorul public. Sunt sute de mii, poate milioane de salariaţi cărora venitul lunar din muncă în sectorul public nu le ajunge lor personal, nici măcar să plătească hrana zilnică şi întreţinerea locuinţei.

S-a ajuns până acolo ca unele categorii de salariaţi pentru a putea să lucreze în sectorul public au nevoie să fie susţinuţi financiar de către alţi membri ai familiei. Acest fenomen se manifestă în mod special în rândul tinerilor, la debutul lor în carieră.

Ceea ce vrem să subliniem, în esenţă, sunt dezechilibrele principiale şi lipsa unor repere morale în actualul sistem de salarizare în sectorul public. Apare ca urgentă şi necesară modificarea sistemului public de salarizare, astfel încât să fie răsplătită munca cinstită, competenţa, profesionalismul, creativitatea şi inteligenţa mai mult decât nemunca, statul de pomană sau lipsa de calificare şi de experienţă.

Sistemele de salarizare din sănătate, învăţământ, administraţie, instituţii publice şi respectiv agenţii economici din sectorul public sunt tot atâtea dovezi concrete ale aberaţiilor şi lipsei totale de coerenţă a sistemului de retribuire a muncii în ţara noastră. Prea puţin mai contează că defecţiunile de principiu şi lipsa de valori autentice care să fundamenteze sistemul de salarizare în sectorul public sunt, în principal, expresia aplicării mulţi ani de zile a unor politici care s-au revendicat ca fiind de tip social-democrat.

Important este că situaţia de fapt este catastrofală şi se cere urgent corectată. Faţă de cele semnalate mai sus, apare ca necesară şi urgentă o rapidă analiză şi evaluare, precum şi o acţiune a ministerului muncii, solidarităţii sociale şi familiei pentru ca aceste anomalii ale sistemului de salarizare în sectorul public, care afectează viaţa a milioane de cetăţeni din ţara noastră, să fie corectate.

Solicităm ministrului muncii să prezinte de urgenţă în Camera Deputaţilor un raport privind aspectele semnalate şi propuneri de politici care să îmbunătăţească rapid dezastruoasa stare de fapt.

Revine, în final, răspunderea Guvernului, în ansamblul său, să aplice mai rapid prevederile din programul de guvernare pentru îmbunătăţirea salarizării în sectorul public.

Considerăm că o astfel de abordare poate conduce la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru milioane de cetăţeni români, salariaţi în sectorul public, precum şi pentru familiile lor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Aţi depăşit cu 2 minute timpul acordat.