Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Adăscăliţei:

"Avem nevoie de mai multe locuinţe pentru tineri"

Dacă întrebăm 100 de tineri ieşiţi de pe băncile şcolii ce vor să realizeze în viaţă, 90 dintre ei ar răspunde invariabil: loc de muncă, întemeierea unei familii, achiziţia unei locuinţe. Despre acest ultim deziderat al oricărui tânăr responsabil voi vorbi în declaraţia politică de astăzi, achiziţia sau construcţia unei locuinţe, ca element determinant în procesul socio-evolutiv, de stabilitate şi de confort a indivizilor unei societăţi. Într-adevăr, ca o caracteristică naţională, mai pregnantă decât în occident, achiziţia unei locuinţe este strâns legată de întemeierea familiei tinere şi influenţează direct atât calitatea vieţii, cât şi capacitatea demografică a populaţiei.

În România, INS evaluează un necesar de fond locativ de aproximativ 1 milion de locuinţe (circa 100.000 anual), în condiţiile în care investiţiile în construcţii nu reuşesc să finalizeze mai mult de 15-20.000 locuinţe. Precizăm că peste 95% din aceste investiţii sunt private, investiţiile bugetare în domeniu fiind nesemnificative.

Cu un aşa de larg grup ţintă, evident că fiecare guvernare a pus această problemă, cel puţin declarativ, pe lista de priorităţi, şi chiar le atribuim tuturor guvernelor prezumţii de bune intenţii deoarece fiecare guvernare a prins un anumit moment al pieţei imobiliare, care după cum ştim a fluctuat de multe ori imprevizibil.

Reţinem însă două programe naţionale care şi-au demonstrat funcţionalitatea, şi anume ANL-ul de pe vremea lui Adrian Năstase, program cu uşor caracter social, şi programul "Prima casă", lansat în 2009 şi în prezent îmbunătăţit, program prin care statul garantează valoarea împrumutului, astfel încât persoanele cu venituri mici au putut obţine creditarea în limitele prevăzute de normativ. În cazul programului "Prima casă" nu s-a impus, din câte ştim, vreo limită de vârstă, singura condiţie fiind ca în trecut persoana să nu mai fi beneficiat de credit ipotecar. Operaţional din 2009, programul "Prima casă" a permis încheierea unui număr de 130.000 de tranzacţii, reprezentând un fond de garantare de 2,6 miliarde euro. Din totalul de contracte au fost executate aproximativ 300 de garanţii, însumând un total sub 10 milioane euro, mai puţin de 0,1% din întregul program.

Pe bună dreptate, membrii Guvernului consideră "Prima casă" cel mai popular program guvernamental, fapt ce a atras după sine îmbunătăţirea sa în 2015, în principal prin mărirea plafonului şi a fondului de garantare, dar şi relaxarea condiţiilor privind construcţia de locuinţe. Cu toate acestea, "Prima casă" nu a ieftinit locuinţele, ci dimpotrivă, făcându-le inaccesibile pentru cei cu venituri foarte mici. În aceste condiţii, la fel cum am adaptat "Prima casă", trebuie să adaptăm şi programele ANL la realitatea zilei. De exemplu, ANL are de la înfiinţarea sa 25.000 de locuinţe construite plus încă 2.000 în construcţie. La necesarul citat la început se vede clar că este nevoie şi de creşterea acestor investiţii publice, ceea ce înseamnă şi o capitalizare directă a economiei.

Îl felicit pe ministrul Liviu Dragnea care a planificat pentru acest an construcţia de locuinţe ANL pentru tineri medici şi cadre din MAI. Dacă ne gândim şi la preţul de vânzare al locuinţelor ANL, de aproximativ 300 de euro/mp, acesta este categoric mai mic faţă de celelalte repere de pe piaţă, un argument în plus că statul nu va rămâne cu banii blocaţi.