Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2007
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/2007
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2007 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2007
![]() |
2. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor (consemnate conform materialelor depuse la secretariatul de şedinţă): | ![]() |
||
![]() |
2.13 | Adriana Mihaela Rusu - declaraţie politică cu tema "Situaţia bugetară din perspectivă macroeconomică la finele lui 2006; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Situaţia bugetară din perspectivă macroeconomică la finele lui 2006" Execuţia bugetului general consolidat are un deficit de 1,7% din p.i.b., aproximativ 1,6 miliarde euro, pentru care statul trebuie să facă credit şi să plătească dobândă. Ceea ce este frapant e faptul că, la 11 luni, s-a înregistrat un excedent de 1,22% din p.i.b. Practic, într-o singură lună s-a cheltuit cu peste 2,7 miliarde euro peste veniturile aferente lunii decembrie, dublul unei luni. Cheltuirea banilor pe ultima sută de metri doreşte să ascundă incapacitatea, lipsa de viziune şi amatorismul guvernanţilor. Actuala guvernare DA a avut norocul unei macrostabilizări realizate în perioada guvernării P.S.D., economia nemaifiind atât de mult afectată de instabilitatea politică prezentă. Agenţii economici şi populaţia plătesc bani la buget, iar, în schimb, primesc bătaie de joc, teatru ieftin al unor impostori ajunşi în funcţii de conducere prin minciună şi demagogie. Sunt peste 34 de miliarde de euro, o treime din p.i.b.-ul României, gestionaţi ineficient, clientelar, în noul "spirit al Dreptăţii şi Adevărului", o ironie sinistră ce a prins din păcate la oamenii creduli, care au primit în schimb Şantaj şi Minciună. Problema gravă este lipsa unei etapizări, a unei cadenţări şi sincronizări a veniturilor şi cheltuielilor, a faptului că bugetul a rămas după formatul economiei centralizate, bazat pe mijloace în care adevăratele programe ce necesită o viziune în timp lipsesc. Acest lucru este demonstrat şi de numărul mare de rectificări bugetare (în număr de patru) aferente acestui an de preaderare la UE. Slăbiciunea sau soliditatea unei guvernări este dată de măsura în care poate anticipa viitorul, or, în cazul României nu se poate şti cu o aproximaţie decentă nici ce se întâmplă în luna viitoare sau peste două luni. Acest amatorism poate fi comparat cu cel al unui cântăreţ ce cântă după ureche şi nicidecum cu unul care are o anumită partitură, atent pregătită şi exersată. Se pune astfel problema alinierii la standardele Comisiei Europene, care cere statelor membre un buget multianual în care rectificările bugetare vor trebui să dispară. Chiar dacă funcţionarii publici şi executanţii sunt mai mult sau mai puţin pregătiţi, în lipsa unei viziuni bugetare coerente şi a unei bune politici economice generale, a unor minţi limpezi, nu se vor putea îndeplini cerinţele aderării la UE, ale unui nivel de trai mai bun pentru majoritatea populaţiei. Chiar dacă cifrele privind creşterea economică par destul de mari, ea fiind conform statisticilor de 7,8% pe primele nouă luni şi o estimare pentru tot anul de peste 8% din p.i.b., realitatea este cu totul alta, fapt relevat de barometrul economiei care este Bursa de Valori, care a rămas rece la datele statistice guvernamentale. De ce nu explică guvernanţii cum rata anuală a inflaţiei (pe ultimele 12 luni) a continuat trendul descendent, ajungând la 4,67% la sfârşitul lui noiembrie, faţă de 4,8% la finele lunii octombrie? Aceasta, în condiţiile în care, în penultima lună a anului, gazele s-au scumpit cu 5,7%, fapt ce a dus la o creştere de preţ de 17,5% la energia termică, iar alimentele s-au scumpit în medie cu aproape 1,3%, cele mai pronunţate creşteri fiind la legume (2,7%) şi ouă (23,5%). Incapacitatea de gestionare a unei ţări se vede clar în legea bugetară anuală, în numărul de rectificări bugetare, în faptul că ordonatorii nu pot cheltui banii într-un ritm logic, programat, corespunzător unui sistem de prioritizare a necesităţilor. Ordonatorii principali de credite au slabă preocupare pentru utilizarea alocaţiilor de la bugetul de stat, la sfârşitul lunii noiembrie, gradul de realizare a prevederilor anuale este de doar 77,9%. Execuţia bugetară dezvoltată în perioada ianuarie-noiembrie 2006, ca şi cea de anul trecut, se caracterizează printr-o evoluţie cu sezonalitate ridicată în primele 10 luni ale anului, din cauza anumitor venituri bugetare (impozitul pe profit şi t.v.a.-ul), şi nejustificat de accelerată în perioada următoare cheltuielilor, începând cu luna noiembrie. |



