Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă propun să începem şi această parte a şedinţei de astăzi. Domnul deputat Damian Brudaşca - PRM a solicitat din partea Ministerului Finanţelor câteva informaţii în legătură cu legalitatea achiziţionării unor utilaje de tip Power-Pack de către conducerea Consiliului judeţean Cluj.

Din partea Ministerului Finanţelor, domnul ministru Oană Gheorghe îi va da răspunsul la această solicitare.

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor sub nr.693 din 30.09.2002, vă comunicăm următoarele lucruri.

Verificarea aspectelor semnalate de dumneavoastră necesită efectuarea unui control complex cu o durată de desfăşurare destul de mare care, oricum, va depăşi termenul de 15 zile, termen legal, pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră şi, din această cauză, pentru a vă da un răspuns de detaliu şi pentru a nu putea să fim puşi în situaţia să nu răspundem la toate aspectele semnalate de dumneavoastră, în data de 11.X.2002, prin Direcţia generală a finanţelor publice Cluj s-a declanşat un control la Consiliul judeţean.

În funcţie de rezultatele controlului şi după încheierea acestuia, ministrul finanţelor va reveni cu un răspuns de detaliu pentru întrebările dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, dacă "...

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În principiu, sunt de acord cu răspunsul pe care mi l-a dat domnul secretar de stat Oană. Apare, însă, un aspect care pe mine m-a pus pe gânduri de multe ori când mi s-a cerut de către ministerul din care face parte asemenea amânări. Mai există un caz celebru, acei 51,6 miliarde de lei de anul trecut din septembrie care s-au pulverizat şi la care acelaşi minister mi-a promis că-mi va da răspunsul pe care nu l-am primit nici în momentul de faţă. Sper să nu ne aflăm în situaţia favorizării infractorilor. Infracţiune de care nu scapă nici chiar titularii de ministere.

Pentru că este vorba de nici mai mult, nici mai puţin, în cazul de faţă, de furt din banul public a peste 2,7 milioane de euro.

Deci, domnule ministru, aştept cât mai curând posibil răspunsul concret dacă vreţi să faceţi dovada că nu ascundeţi sub pulpanele Guvernului şi partidului corupţii din judeţul Cluj.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Pecsi Ferenc. Este? Da. Şi domnia sa a adresat o solicitare către Ministerul Finanţelor Publice în legătură cu posibilităţile de extindere a prevederilor Legii nr.469 din 2002 asupra segmentului privind întreprinderile mici şi mijlocii.

Îl rog pe domnul ministru Oană să dea răspuns.

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule preşedinte,

Domnule deputat,

Precizăm că prevederile art.1 din Legea 469/2002 se adresează tuturor agenţilor economici, persoane fizice sau juridice, fără ca întreprinderile mici şi mijlocii să fie exceptate, aşa cum solicitaţi dumneavoastră. Aşa încât şi această categorie de agenţi economici cade sub incidenţa legii.

Menţionăm, de asemenea, că nu există nici un act normativ care să interzică întocmirea de facturi în cazul prezentat, iar în acest context, se impune a fi reţinute şi particularităţile de organizare a acestei categorii de comercianţi, specificitatea operaţiunilor pe care le realizează, astfel că, a institui la nivel normativ obligaţia încheierii de contracte sau altor acte care au acelaşi rang, în toate cazurile, ar îngreuna derularea activităţii lor, fapt care va face să descurajeze şi mai rău sprijinirea întreprinzătorilor mici şi mijlocii.

Eu vreau să vă spun în plus, vis-a-vis de această chestiune, că dificultăţile pe care le întâmpină agenţii economici care nu încheie contracte din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, prin neachitarea unor facturi la termen sau niciodată, cum spuneţi dumneavoastră, pot fi rezolvate dacă se întocmesc comenzi care au acelaşi statut ca cel de contract.

Sigur că dumneavoastră ştiţi ca şi mine că o factură întocmită nu poate să ţină locul contractului pentru că ea nu este acceptată la plată şi de aceea nu este achitată. În aceste condiţii, practic, nu avem un cadru juridic în plus care să acopere cererea dumneavoastră. Sigur că noi ne vom gândi în continuare să simplificăm şi să realizăm aceeaşi eficienţă, astfel încât şi ceea spuneţi referitor la blocajul economic şi financiar care se realizează în cadrul livrărilor întreprinzătorilor mici şi mijlocii să fie simplificat şi să se realizeze mai multă eficienţă.

Din păcate, aşa cum v-am spus, eu vă înaintez răspunsul domnului ministru Tănăsescu. Nu avem în vedere în momentul de faţă să modificăm această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat, aveţi ceva de solicitat în plus? Vă rog!

Domnul Francisc Pécsi:

Totuşi, aş supune atenţiei domnului ministru faptul că în comerţ, în special, unde se fac operaţii zilnice, dumneavoastră cunoaşteţi, deci, comercianţii preiau marfa în mod operativ fără să încheie contracte şi apare acest pericol de a nu încasa la termen factura. Şi aceste operaţii sunt numeroase, sunt frecvente. Şi, totuşi, ar trebui să găsim o soluţie pentru...şi Ministerul Finanţelor este interesat ca acest volum să intre în circulaţie, fiindcă dacă nu încasează contravaloarea mărfurilor, sigur creează nu numai dificultăţi pentru firma respectivă, creează dificultăţi şi la plata impozitelor şi aşa mai departe.

Eu totuşi insist să vă gândiţi pentru a acoperi şi acest...fiindcă este un volum foarte mare care circulă fără contracte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă rog să-i răspundeţi, domnule ministru. Poftiţi! A! O faceţi separat.

Domnul deputat Nicolae Sersea este? Da. Domnia sa face o interpelare către Ministerul Industriei şi Resurselor în legătură cu stoparea furtului de combustibil din conducte.

Îl invit pe domnul ministru secretar de stat Romulus Moucha să răspundă la această solicitare.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Răspunsul meu este să zicem, relativ voluminos şi, de aceea, eu voi înmâna domnului deputat textul integral al răspunsului, iar acum aş dori să fac doar câteva punctări ale unor idei pe tema pe care domnul deputat Sersea a lansat această întrebare.

Aş vrea să constatăm faptul că conductele magistrale au constituit, încă înainte de 1990, o ţintă principală pentru infractori care, prin perforarea acestora în scop de furt, au produs pagube importante cât şi poluarea gravă a mediului.

Cea mai afectată conductă sau cele mai afectate tronsoane de conducte sunt acelea care se dirijează către Bucureşti, totalul atacurilor însumând circa 50%, deci, din total pe ţară.

Implicaţiile sunt deosebit de mari atât prin pierderile propriu-zise cât şi prin reducerea drastică a duratei de funcţionare a conductelor datorită anulării efectului protecţiei catodice ca urmare a distrugerii izolaţiei acestora.

Pentru stoparea fenomenului, primul-ministru a dat decizia 394 din 26 octombrie 2001 prin care a fost constituit un comandament pentru siguranţa transportului produselor petroliere.

În vederea stopării atacurilor la conductele magistrale, Ministerul Industriei şi Resurselor a dispus o serie de măsuri pentru prevenirea şi combaterea acestor activităţi dăunătoare economic, printre care: colaborarea cu organele de poliţie zonale, expertizarea stării conductelor şi izolaţiile acestora, montarea de protectoare metalice sau de beton în vederea protejării suplimentare în zonele cu pericol ridicat de perforare şi, implicit, de poluare şi sustragere.

Aş dori, de asemenea, să mai precizez faptul că PETROTRANS-ul Ploieşti, care este operatorul sistemului de transport produse petroliere finite, benzină, motorină şi GPL, a luat o serie de măsuri începând în special cu noiembrie 2001.

De asemenea, CONPET, care este operatorul sistemului naţional de transport ţiţei, gazolină, condensat şi etan lichid, deci, semifabricate, a luat o serie de măsuri, ceea ce a făcut ca, în momentul de faţă, furturile din conducte să fie diminuate în mod substanţial.

A fost, de asemenea, emis HG 151 din 2002. Ministerul nostru a contribuit, de asemenea, prin îmbunătăţirea cadrului legislativ al situaţiilor de genul pe care domnul deputat Sersea le-a precizat.

Domnule preşedinte, repet, m-aş opri aici cu expunerea mea şi, cu permisiunea dumneavoastră, aş înmâna domnului deputat Sersea, in extenso, răspunsul meu.

Domnul Corneliu Ciontu:

Dacă domnul deputat mai doreşte vreo completare? Nu. Sunteţi mulţumit, da? Da.

Am să-l rog pe domnul ministru Romulus Moucha să asigure răspunsul în scris şi pentru domnul deputat Radu Stroe care nu este prezent şi pentru domnul deputat Zgonea Valeriu, P.S.D.

Doamna deputat Lepădatu Lucia Cornelia, P.S.D., de asemenea, s-a adresat Ministerului Industriei şi Resurselor în legătură cu privatizarea în domeniul utilităţilor.

Îl rog pe domnul ministru Mouca să dea răspuns.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule preşedinte,

În legătură cu cei doi colegi mai înainte nominalizaţi şi pentru care am răspunsurile scrise, cu permisiunea dumneavoastră, le voi lăsa la secretariat pentru a fi inserate.

De asemenea, vă informez că, noi, ca Minister al Industriilor, le-am transmis la Ministerul Relaţiilor cu Parlamentul. Deci, ele sunt, să zicem, oficializate.

În legătură cu întrebarea doamnei deputat Lucia Lepădatu, de asemenea, întrucât, sigur, răspunsul este dezvoltat, voi face doar extragerea unor idei, cu permisiunea dumneavoastră şi aş dori în această direcţie să precizez faptul că, în conformitate cu prevederile programului de guvernare şi planului de acţiune al programului de guvernare pe perioada 2001-2004, Ministerul Industriei şi Resurselor îi revin sarcini deosebite în domeniul privatizării sau pregătirii pentru privatizarea unor agenţi economici din portofoliul său.

Astfel, a apărut necesitatea înfiinţării Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea ministerului nostru care să realizeze activităţile legate de administrarea eficientă a patrimoniului şi restructurare în vederea privatizării.

Ministerul Industriilor şi Resurselor reprezintă statul în calitate de proprietar, reprezentând 76,07% din totalul proprietăţii de stat neprivatizate în momentul de faţă în domeniul industrial şi cuprinde agenţi economici din domenii deosebit de importante. Aş aminti în acest sens că portofoliul Ministerului Industriilor şi Resurselor cuprinde 8 societăţi naţionale, 7 companii naţionale, 38 de societăţi comerciale, 2 regii autonome, 7 institute naţionale, 36 de filiale ale agenţilor economici.

Aş dori, de asemenea, să amintesc şi să precizez faptul că Legea 137/2002 ne permite ca să abordăm operaţiile de privatizare printr-o serie de metode care nu au fost practicate decât foarte puţin sau chiar de loc şi ar fi: majorarea de capital; parteneriatul public privat; vânzarea filialelor societăţilor sau conceptul BOO (Build-Own-Operate) şi BOT (Build-Operate-Transfer).

În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr.556 pentru aprobarea mandatului privind strategia de privatizare, oficiul nostru a propus să ofere la privatizare anul acesta 26 de agenţi economici, dintre care 3 în sectorul petrol şi gaze şi 2 în sectorul de energie electrică.

În sectorul de gaze, sunt avansate discuţiile pentru Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud; în sectorul electric, s-a iniţializat privatizarea a două filiale de distribuţie, Banat şi Dobrogea; s-a semnat deja contractul pentru onorariul de succes, aşa-numitul "succes fee" cu Paribas, consultantul Paribas.

De asemenea, pentru privatizarea "Electrica Muntenia" este în curs de negociere contractul pentru servicii de consultanţă cu firma PriceWaterHouse Coopers.

În legătură cu "Termoelectrica", această unitate foarte mare, de altfel, Societatea Termoelectrica şi Oficiul participaţiilor statului şi privatizării şi-au anunţat intenţia de atragere de investitori strategici în sectorul de producere şi furnizare de energie electrică. Până în 12 iulie au fost deja primite 8 expresii de interes.

În legătură cu "Hidroelectrica", au fost oferite 21 de obiective hidroenergetice aflate în diferite faze de finalizare a investiţiilor.

Domnule preşedinte,

Ar mai fi foarte multe de spus, dar, cu acceptul dumneavoastră, voi înmâna doamnei deputat, in extenso, răspunsul la întrebarea dânsei.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc şi eu.

Dacă tiza mea, doamna deputat Cornelia Lepădatu este mulţumită de răspuns. (Doamna deputat Cornelia Lepădatu răspunde că este mulţumită)

Da. Vă mulţumesc.

Domnule ministru, mai aveţi de răspuns pentru domnul deputat Fâcă Mihai care vă solicită să spuneţi câteva lucruri în legătură cu programele de dezvoltare industrială din cadrul programelor de cercetare. Sper că nu ne ţineţi o expunere pe tema aceasta! Sintetic, aşa!

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule preşedinte,

Se pare că seara de azi e seara mea!

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Se mai întâmplă.

Domnul Romulus Ion Moucha:

Da. Voi încerca să fiu sintetic din punct de vedere al sintezei şi nu din punctul de vedere al nonrealităţilor.

În legătură cu întrebarea domnului deputat, aş dori să precizez faptul că Ministerul Industriei şi Resurselor a prezentat Departamentului cercetare din Ministerul Educaţiei şi Cercetării teme prioritare din domeniul nostru de activitate. În cadrul programului MATNANTECH - materiale noi, micro şi nanotehnologii, au fost scoase la licitaţie şapte teme din care se pot menţiona câteva: materiale cu matrice ceramică utilizate în domeniul apărării în ţările NATO; auxiliari chimici de înaltă puritate pentru echipamentele din energetica nucleară; lubrefianţi biodegradabili compatibili cu mediul şi biocombustibili Diesel ecologici.

Deoarece aţi spus ca să fiu sintetic, mă opresc aici şi voi da in extenso tema domnului deputat Fâcă.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Fâcă ar mai dori totuşi o...sau nu e prezent? Nu este. Atunci, cu atât mai mult, va primi răspunsul în scris.

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Întrucât domnul deputat Metin Cerchez de la minorităţi care a avut către Ministerul Justiţiei o solicitare, nu este prezent, am s-o rog pe doamna ministru secretar de stat Cristina Tarcea să-i trimită în scris acest răspuns.

Vă mulţumesc.

Către Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului, domnul Damian Brudaşca a trimis următoarea solicitare: calitatea utilajelor Power pack destinate rezolvării problemei deşeurilor. Deci, aţi adresat-o şi către alt minister, aţi adresat-o şi acestui minister.

Domnul Ovidiu Ianculescu, înţeleg că este prezent, să vă dea şi dânsul răspuns.

Domnul Ovidiu Ianculescu (secretar de stat, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conformitate cu prevederile Legii nr.426/2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/2000 privind regimul deşeurilor, Consiliul judeţean Cluj a avizat planul judeţean de gestionarea deşeurilor. Conform planului, pentru atingerea obiectivelor impuse prin legislaţia de gestionarea deşeurilor, s-a aprobat realizarea în mai multe variante posibile a următoarelor investiţii: proiect pentru sistem integrat de management al deşeurilor şi depozit ecologic pentru Cluj-Napoca şi propunerea pentru un sistem mobil de management al deşeurilor din aglomerările urbane mici şi aşezările rurale.

În planul judeţean, ce are avizul Consiliului judeţean, depozitul de deşeuri prevăzut pentru municipiul Cluj-Napoca a devenit depozit zonal şi se pot începe acţiunile legale necesare realizării obiectivului. Tot pentru depozitul zonal Cluj, vor fi avute în vedere şi realizarea a două staţii de transfer la Gilău şi Apahida pentru colectarea deşeurilor din zona Cluj.

În legătură cu sistemul Power pack, încă din luna august 2002, la solicitarea Ministerului Administraţiei Publice şi Primăriei Cluj, direcţiile de specialitate din Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului au formulat punctul de vedere referitor la această tehnologie care a fost transmis la instituţiile amintite mai sus. Astfel, s-a transmis că tehnologia în cauză este o tehnologie curată, cu emisii poluante reduse asupra mediului şi care asigură o optimizare a procesului de recuperare a materialelor şi energiei din deşeuri şi de depozitare pe termen lung.

Un asemenea sistem de gestiune a deşeurilor începe, însă, cu tehnologia de mărunţire, ambalare şi depozitare, dar trebuie continuată cu separarea materiilor organice şi compostarea pentru a putea fi folosite în agricultură, separarea, depozitarea şi refolosirea materialelor reciclabile, separarea, depozitarea şi incinerarea celor cu putere calorică superioară, aşa-numitele deşeuri ultime sau refuzuri, putând fi depozitate sub formă de baloţi.

Din banca de date a Institutului de cercetări pentru ingineria mediului a rezultat că aplicarea tehnologiei direct deşeurilor menajere nu este posibilă, ci numai după separarea şi compostarea deşeurilor fermentabile. Resturile de deşeuri menajere care rămân în baloţi sunt foarte mici şi se consideră stabilizate şi că nu ridică probleme la depozitarea finală.

Introducerea unui astfel de sistem în România presupune cel puţin următoarele: separarea deşeurilor reciclabile: hârtie, plastic, carton, textile, metale feroase şi neferoase şi transportul acestora la operatori specializaţi; separarea şi prelucrarea deşeurilor fermentabile; mărunţirea, compactarea, ambalarea şi depozitarea finală a deşeurilor inerte; realizarea unui sistem adecvat de depozitare temporară, urmată, în final, de incinerare.

Din informaţiile primite la Inspectoratul judeţean pentru protecţia mediului Cluj reiese faptul că, până în prezent, la această instituţie nu s-a depus nici o documentaţie necesară în vederea obţinerii acordului de mediu pentru amplasarea şi funcţionarea unui depozit de deşeuri cu instalarea unor asemenea instalaţii.

Utilajele nefiind în funcţiune, autorităţile de mediu nu pot aplica sancţiuni contravenţionale. Nu deţinem date privind aspectele contractuale ale utilajelor şi considerăm că aceste probleme nu intră în competenţa ministerului nostru, fiind o responsabilitate a autorităţii administraţiei publice locale.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat Brudaşca, înţeleg că mai doriţi ceva să mai prezentaţi.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Eu mulţumesc antevorbitorului pentru efortul de a se deplasa la această interpelare, dar am sentimentul că domnia sa a încurcat hârtiile. Eu am adresat şase întrebări punctuale ministerului în care ceream detalii concrete, punctuale, legate de această problemă.

Domnia sa mi-a spus lucruri generale. Nimic din ceea ce am întrebat eu privind implicarea şi responsabilitatea ministerului sau altor instituţii din subordine faţă de această escrocherie de mari dimensiuni care prejudiciază bugetul public şi buzunarele locuitorilor Municipiului Cluj-Napoca şi ale judeţului întreg.

Prin urmare, solicit Parlamentului să atenţioneze pe toţi miniştrii şi secretarii de stat care dau răspunsuri la întrebări şi interpelări să se refere la întrebări şi interpelări şi să nu ne vină cu chestiuni generale, teoretice, bune, eventual, pentru cursuri universitare, pentru dezbateri în aulă. Aici, aveam nevoie de un răspuns care să angajeze cu responsabilitate ministerul faţă de această situaţie în care s-au adus utilaje vechi, fără să existe studiu de impact, fără să existe aprobare de mediu, fără să se cunoască din timp care sunt efectele asupra acestor depozite de deşeuri care sunt în judeţul Cluj.

Îmi exprim regretul că Ministerul Mediului, Apelor şi Protecţiei Mediului nu mi-a răspuns la întrebările pe care i le-am adresat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul ministru doriţi să daţi o replică?

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Ministerul nostru este pus în imposibilitatea de a vă răspunde la toate întrebările pentru că nu stă în competenţa noastră. Finalul răspunsurilor la interpelare v-a spus acest lucru.

Ceea ce a fost de competenţa noastră, la ce se referă tehnologia, în ce condiţii poate fi aplicată, v-am răspuns, dar la restul întrebărilor, legat de achiziţionare şi aceasta nu este de competenţa noastră. V-am prezentat faptul că la Inspectoratul de protecţia mediului Cluj nu s-a depus nici un fel de documentaţie prin care să se solicite avizul pentru intrarea în funcţiune a unor asemenea instalaţii şi ştiţi foarte bine că la această oră aceste instalaţii nu sunt intrate în funcţiune.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

Dacă citeaţi mai atent întrebările...

Domnul Ovidiu Ianculescu:

Am întrebările aici, dar vă spun sincer că nu e de competenţa noastră.

Domnul Corneliu Ciontu:

Eu aş avea rugămintea, domnule ministru, poate îi daţi şi în scris răspunsul, cu detaliile de rigoare, dar cu răspuns direct la obiectul întrebărilor formulate.

Am să-l rog pe domnul ministru secretar de stat Tudor Florescu să-i răspundă domnului deputat Gheorghe Roşculeţ în legătură cu strategia ministerului privind modernizarea DN 1 între localităţile Braşov şi Sibiu. Poate aşa mai aflăm şi noi ceva noutăţi prin zona aceea.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Conform Regiei Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului şi Locuinţei, D.N.1 între Braşov şi Sibiu este cuprins în etapa a 5-a de reabilitarea drumurilor naţionale, lucrările urmând a se desfăşura în perioada 2005-2008, cu finanţare de la B.E.I.

Pentru această lucrare există studiu de fezabilitate finalizat şi este avizat de către Consiliul tehnic economic al Administraţiei Naţionale a Drumurilor.

În Legea 1 din ianuarie 2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.16 din 1999 pentru programul "Prioritate construcţii de autostrăzi şi drumuri naţionale cu patru benzi de circulaţie", DN 1 între Braşov şi Sibiu este prevăzut a se lărgi la patru benzi de circulaţie.

În acest moment, este necesară întocmirea studiului de fezabilitate pentru lărgirea şi obţinerea fondurilor necesare pentru realizarea acestor lucrări care, desigur, vor necesita un efort financiar foarte mare.

Vă mulţumesc pentru întrebare.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu pentru concizie.

Domnul deputat Roşculeţ ar mai dori ceva? Poftiţi, vă rog!

Domnul Gheorghe Roşculeţ:

Vreau să mulţumesc reprezentantului Ministerului Transporturilor pentru răspunsul dat şi să fac menţiunea că Ministerul Transporturilor este un minister activ, cu performanţe în această guvernare.

Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamna deputat Maria Lazăr propune înfiinţarea de centre zonale echipate corespunzător pentru depistarea şi soluţionarea problemelor de mediu.

Îl invit pe domnul Ovidiu Ianculescu să revină la microfon.

Domnul Ovidiu Ianculescu:

În perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, Guvernul şi-a formulat o abordare modernă a politicii regionale naţionale pentru a putea primi finanţări din fondurile structurale după ce ţara noastră va deveni membră a Uniunii Europene.

România şi-a asumat responsabilitatea implementării politicilor regionale prin planul naţional de aderare la Uniunea Europeană. Prima etapă în acest sens a fost parcursă în perioada 1996-1998, când România a beneficiat de un proiect PHARE pentru analiza şi dezvoltarea politicii regionale.

În urma acestui proiect a rezultat un ghid pentru introducerea şi dezvoltarea acţiunilor de dezvoltare regională, Uniunea Europeană exprimându-şi disponibilitatea de a oferi în continuare asistenţă în domeniul dezvoltării regionale.

Crearea instituţiilor şi instrumentelor corespunzătoare este necesară pentru a dezvolta politicile regionale la nivel central şi local.

România a făcut un pas important pentru implementarea politicii regionale prin adoptarea Legii 151/98, act normativ care oferea baza legală în cadrul instituţional pentru dezvoltarea politicii regionale. Astfel, în 1999, pe baza similarităţilor economice şi a dezvoltării socio-culturale, în România au luat fiinţă cele opt regiuni pe care le cunoaşteţi.

Ţinând cont de politica regională a Guvernului, Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului are în vedere întărirea capacităţii instituţionale de protecţia mediului în România, în special la nivel local, astfel ca până în luna octombrie 2003, vor avea loc următoarele acţiuni: evaluarea şi întărirea capacităţii inspectoratelor locale de protecţia mediului; înfiinţarea a opt inspectorate regionale, luând în considerare şi regiunile de dezvoltare existente; realizarea unei structuri regionale pentru protecţia mediului între I.P.M.-uri, inspectoratele regionale şi Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului; elaborarea planurilor locale şi regionale de acţiune pentru protecţia mediului şi altele.

Criteriile de selecţie a inspectoratelor regionale vor lua în considerare următorii factori: protecţia mediului şi principiile dezvoltării regionale; topografia zonei, condiţiile atmosferice, ţinând cont, în special, de direcţia vântului; reţeaua hidrografică, atribuţiile şi răspunderile conducerii şi compartimentelor componente ale fiecărui inspectorat, resursele financiare şi umane ale inspectoratelor respective.

Pentru a realiza acest obiectiv, ministerul a obţinut suport tehnic din partea Uniunii Europene prin proiectul 006 din cadrul programului PHARE 2000.

Ţinând cont de criteriile care vor fi elaborate, bazat pe factorii mai sus menţionaţi, se va ţine cont de propunerea ca judeţul Galaţi să fie selectat pentru dezvoltarea unuia dintre inspectoratele de protecţia mediului regionale.

De asemenea, vă informăm că în vederea descentralizării şi a eliminării diferendelor de dezvoltare regională, în România s-a implementat şi este în curs de dezvoltare şi în alte localităţi, "Agenda 21 locale", care este un program bazat pe trei piloni: economic, social şi de protecţia mediului. În Galaţi, se implementează Agenda 21 care oferă cadrul pentru dezvoltarea durabilă socială, economică şi pentru protecţia mediului, şi în răspunsul scris prezentăm care sunt membrii şi contribuţia fiecăruia.

Până în prezent, s-a elaborat şi aprobat strategia locală de dezvoltare durabilă a Municipiului Galaţi, urmând a fi dezvoltat în urma consultării publicului, planul local de acţiune pentru dezvoltare durabilă în care va fi elaborată o listă de proiecte prioritare pentru realizarea unei dezvoltări durabile a Municipiului Galaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Constat că doamna deputat este mulţumită de răspunsul pe care i l-aţi dat.

Îl rog pe domnul ministru să dea răspunsul în scris pentru domnul deputat Marian Anton, P.N.L., care se pare că nu este prezent.

Doamna deputat Liliana Naum, P.S.D., solicită -, de fapt domnul deputat Dan Nica, solicită amânarea pentru răspunsul întrebării puse de doamna deputat Liliana Naum.

Domnul deputat Gheorghe Roşculeţ a solicitat informaţii privind restaurarea Cetăţii Făgăraşului.

Pentru a răspunde, domnul ministru secretar de stat Ioan Opriş, îl invit la microfon.

Domnul Ioan Opriş (secretar de stat, Ministerul Culturii şi Cultelor):

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ministerul Culturii şi Cultelor, prin Programul Naţional de Restaurare finanţează lucrări de restaurare demarate în anii precedenţi. Bugetul pe anul 2002, aprobat de Parlamentul României, nu acoperă, respectiv bugetul PNR-ului, nu acoperă necesităţile de continuare a unui număr de şantiere de restaurare deschise.

În momentul de faţă, 235 de monumente istorice au şantiere deschise şi fonduri alocate. La un număr de 43 de monumente istorice, cu şantiere deschise, au fost sistate lucrările datorită diminuării fondurilor alocate.

Pentru Cetatea Făgăraşului, ministerul a alocat sistematic în perioada 1995-2000, prin Programul Naţional de Restaurare, fonduri substanţiale, atât pentru proiectare, cât şi pentru execuţia lucrărilor de restaurare, lucrări de foarte mare amploare şi complexitate.

Din motivele mai sus expuse, ministerul nu mai poate angaja, în momentul acesta, lucrări de o asemenea dimensiune. Problema reintroducerii în Programul Naţional de Restaurare a lucrărilor de restaurare de la Cetatea Făgăraş se poate reanaliza însă în condiţiile unui angajament ferm pentru cofinanţarea lucrărilor din partea Consiliului judeţean Braşov şi a Primăriei Oraşului Făgăraş. Acesta este proprietarul monumentului, acestea sunt autorităţile cărora ne-am adresat şi ne vom adresa în acest sens. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnul deputat Roşculeţ.

Domnul Gheorghe Roşculeţ:

Mulţumesc domnului Opriş pentru efortul de a face o sinteză în legătură cu întreaga preocupare ce a existat, legată de monumentul Cetatea Făgăraşului, dar vreau să spun că răspunsul a fost un pic general şi că monumentul acesta este unul emblematic pentru Transilvania şi pentru Ţara Făgăraşului este, într-adevăr, emblema acestei ţări.

Aş ruga ministerul ca în viitor să aibă în vedere alocarea unei sume substanţiale pentru Cetatea Făgăraşului, având în vedere că acest monument se doreşte a fi integrat într-un circuit turistic de amploare. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Damian Brudaşca este interesat să vadă ce măsuri privind salvarea Complexului memorial "Octavian Goga" de la Ciucea, a luat Ministerul Culturii şi Cultelor.

Îl rog tot pe domnul Ioan Opriş să ne răspundă.

Domnul Ioan Opriş:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Ministerul finanţează lucrările de restaurare a monumentelor istorice, cum am mai spus, prin Programul Naţional de Restaurare, în limita unor fonduri precise, alocate prin bugetul de stat.

Domnului deputat Damian Brudaşca i s-a mai răspuns la 2.09.2002, că prin bugetul alocat pentru Programul Naţional de Restaurare pe anul 2002 nu s-au acoperit necesităţile de continuare a lucrărilor pe şantierele deja deschise, şi, în consecinţă, a fost cu neputinţă de introdus alte lucrări.

În conformitate cu Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, precum şi cu Legea Administraţiei Publice Locale, responsabilitatea protejării, deci şi a conservării şi restaurării, revine Administraţiei Publice Locale.

Este meritoriu, şi ţin să subliniez acest lucru, că se fac intervenţii prin onoraţii deputaţi, pentru conservare, şi în cazul de faţă pentru conservarea Complexului memorial "Octavian Goga", de la Ciucea, din fonduri alocate de la Consiliul judeţean, de care acesta aparţine.

Complexul muzeal Ciucea, devenind "Muzeu memorial" (are chiar şi o mânăstire în incintă), revenind deci mai multor beneficiari, celor locali, Consiliului judeţean Cluj şi autorităţilor religioase, are şi obligaţii de susţinere financiară.

După cum este foarte bine cunoscut, Ministerul Culturii şi Cultelor nu are în atribuţie controlul financiar al Administraţiei Locale. Amintim că, pentru lucrările finanţate din fonduri publice, modul de atribuire a acestora către o societate comercială, este reglementat de legislaţia în vigoare.

Ca atare, suspiciunile asupra calităţii unor lucrări efectuate sau, citez din ceea ce domnul deputat Damian Brudaşca a subliniat, "bănuiala că o serie de materiale de construcţii au fost şi continuă să fie sustrase", trebuiesc probate în faţa organelor abilitate.

Scurtul timp în care ni s-a adresat interpelarea (a ajuns la noi vineri, pe 11.10) nu ne-a permis să verificăm la faţa locului dacă s-a respectat documentaţia pe baza căreia se execută lucrările de conservare.

În acest sens, însă, am dispus un control, în urma căruia vom comunica domnului deputat dacă se relevă date care nu respectă legislaţia în domeniul protejării patrimoniului cultural. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Am impresia că spiritul de creaţie al Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul a deturnat oarecum sensul acestei întrebări. Eu nu am cerut explicaţii privind măsurile de salvare a Complexului memorial "Octavian Goga", de la Ciucea, ci, aşa cum a subliniat domnul ministru, am sesizat unele nereguli în ceea ce priveşte activitatea de reparaţie şi conservare a unora dintre imobilele ce s-au format parte componentă.

Domnule preşedinte, îmi permiteţi să vă spun că aceeaşi întrebare am adresat-o şi Ministerului de Interne, întrucât cred că, cel puţin, Ministerul de Interne are în atribuţii verificările respective.

Întrebarea pe care am adresat-o eu Ministerului Culturii privea componenta de profesionişti. Nu putem lăsa un monument atât de important pentru patrimoniul cultural românesc, şi, dacă vreţi, chiar şi pentru cel universal, la îndemâna unor persoane care s-au lăudat că, de când sunt în fruntea acestui muzeu, n-au avut curiozitatea să desfacă măcar unul dintre dosarele cu documente să vadă ce există acolo. Dar, în acelaşi timp, îşi face interesele, pentru că, eu personal vreau să-i informez pe cei doi distinşi secretari de stat, ieri am fost la Ciucea şi am verificat la faţa locului dezastrul care este acolo.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc. Înţeleg că urmează să primiţi răspunsul şi din partea Ministerului Culturii pe solicitarea expres făcută.

Îl invit pe domnul Pavel Abraham, ministru secretar de stat la Ministerul de Interne, să răspundă la solicitarea domnului Brudaşca.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca privind ilegalităţile sesizate în desfăşurarea activităţii de reparare a Complexului memorial "Octavian Goga"din comuna Ciucea, judeţul Cluj, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă că, în urma verificărilor efectuate de către organele competente ale Ministerului de Interne, au rezultat următoarele:

Muzeul "Octavian Goga" este o unitate cu personalitate juridică, aflată în subordinea Consiliului judeţean Cluj. Pentru anul 2002, Consiliul judeţean a alocat Muzeului "Octavian Goga", prin bugetul de venituri şi cheltuieli, suma de 250.000.000 lei pentru reparaţii curente şi 200.000.000 lei pentru reparaţii capitale, aceste sume fiind virate în tranşe aferente celor patru trimestre.

Pentru executarea lucrărilor de reparaţii au fost obţinute avizele necesare de la Comisia tehnico-economică a Consiliului judeţean Cluj şi Comisia regională. Firmele câştigătoare au fost desemnate în urma analizei de către Comisia de analiză de oferte, constituită prin Decizia nr. 4/12.08.2002, compusă din cinci membri, dintre care doi din partea Consiliului judeţean Cluj, a celor şapte oferte depuse de către firmele de profil.

În urma verificării datelor înscrise în procesul-verbal al selecţiei de oferte şi în hotărârea de adjudecare a rezultat că firmele desemnate câştigătoare, S.C. INSTAL COMP. IMPEX S.R.L. - Cluj Napoca şi S.C. LATIX EXIM S.R.L. - Cluj Napoca, au avut valoarea ofertată cea mai mică, au îndeplinit condiţiile stabilite în Caietul de sarcini, cu privire la experienţă, Declaraţia privind eligibilitatea şi bonitatea, şi au mai executat lucrări în domeniu.

În baza selecţiei de oferte au fost încheiate contracte de execuţie cu firmele desemnate câştigătoare. Până în prezent, S.C. INSTAL COMP. IMPEX S.R.L. - Cluj a realizat următoarele lucrări: desfacerea porţiunilor de tavan deteriorate, înlocuirea grinzilor rupte, executarea izolaţiei termice a tavanelor, tencuitul zonelor reparate, gletuirea zonelor, gletuirea întregii suprafeţe a tavelor din cele trei încăperi. Lucrarea la reţeaua de alimentare cu apă potabilă este realizată, până în prezent, în proporţie de 80%.

S.C. LATIX EXIM S.R.L. - Cluj Napoca, executanta lucrării, reamenajare grup sanitar şi fosă septică vidanjabilă, a realizat până în prezent următoarele lucrări: săpătură pentru fosa septică, recompartimentarea cabinetului grupului sanitar, pozarea conductorilor pentru alimentarea cu apă.

Menţionăm că, până în prezent, nici una dintre lucrările executate nu au fost recepţionate.

Înlocuirea şindrilei deteriorate a acoperişului, lucrare finalizată, s-a executat prin încredinţare directă, pe bază de Convenţie civilă de prestări servicii, încheiată cu doi executanţi, persoane fizice.

Paza Complexului memorial "Octavian Goga" şi a materialelor de construcţii a fost şi este asigurată, timp de 24 de ore, cu ajutorul unui post de pază înarmată, neînregistrându-se reclamaţii privind sustrageri de materiale şi materii prime. Cu ocazia verificărilor nu s-au constatat fapte de natură penală. Cu deosebită stimă. Semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Eu apreciez că domnul general este un om al vigorii, al exactităţii şi un om deosebit de serios, un bun profesionist. Din păcate, cei care au efectuat controlul n-au făcut o informare extrem de detaliată asupra situaţiei. Încredinţarea directă nu s-a făcut unor persoane de acolo, ci unor favorizaţi ai directorului acestui complex muzeal. Iar sustragerile, să ştiţi că s-au efectuat, având în vedere că unul dintre paznici este rudă cu magazionerul. Trageţi dumneavoastră, domnule ministru, în continuare toate concluziile. Deci, o mână se acoperă cu alta.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Dumitru Bentu, P.S.D., îi solicită domnului general să răspundă, în legătură cu măsurile întreprinse pentru rezolvarea problemei minorilor români aflaţi în Franţa.

Îl rog pe domnul general Pavel Abraham să răspundă domnului deputat.

Domnul Pavel Abraham:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Situaţia creată de către minorii români aflaţi în străinătate, în dificultate, a determinat autorităţile române cu competenţă în materie ca încă din cursul anului trecut să întreprindă demersuri în vederea identificării căilor şi mijloacelor celor mai eficiente, care să contribuie la soluţionarea problematicii date.

În acest sens, la 12 decembrie 2001, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul de Interne şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Copilului şi Adopţii au încheiat un document interne privind colaborarea părţilor semnatare, în vederea asigurării repatrierii minorilor români abandonaţi în străinătate, şi a prevenirii abandonului copiilor români pe teritoriul altui stat.

Problematica cetăţenilor minori, care întâmpină dificultăţi pe teritoriul Franţei, constituie obiectul atenţiei speciale a instituţiilor competente din ţara noastră, în special ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie, Ministerului de Interne şi Ministerului Afacerilor Externe.

Potrivit competenţelor ce-i revin, Ministerul de Interne aplică prevederile instrumentelor juridice în vigoare, prin care este reglementată cooperarea bilaterală româno-franceză, în domeniul afacerilor interne, ca şi ale documentelor de colaborare încheiate cu ocazia întâlnirilor dintre domnii Ioan Rus, ministrul de interne al României, şi Nicolas Charcosi, ministrul de interne al securităţii interne şi libertăţilor locale a Republicii Franceze astfel:

1. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind readmiterea persoanelor aflate în situaţii legale, semnat la Bucureşti, la 12 aprilie 1994;
2. Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, semnat la Bucureşti, la 21 februarie 1997;
3. Protocolul miniştrilor de interne din România şi Republica Franceză, referitor la întărirea cooperării bilaterale, în scopul luptei împotrivei criminalităţii organizate, a traficului de fiinţe umane şi asigurării securităţii interne în cele două ţări, semnat la Bucureşti, la 30 august 2002.

De asemnea, în vederea extinderii şi diversificării cooperării în materie, la Bucureşti, la data de 30 august 2002, a fost semnat Protocolul adiţional la Acordul între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în domeniul afacerilor interne, încheiat la Bucureşti, la 21 februarie 1997.

Totodată, pe componente specifice atribuţiilor în domeniu, Ministerul de Interne va aplica prevederile Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Franceze privind cooperarea în vederea protecţiei minorilor români aflaţi în dificultate pe teritoriul Republicii Franceze şi a întoarcerii acestora în ţara de origine, precum şi a luptei împotriva reţelelor de exploatare, semnat la Paris, la 4 octombrie 2002, de către domnul Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României.

Potrivit măsurilor convenite cu ocazia misiunii operative de legătură, executate în Franţa, în perioada 27 iulie - 3 august 2002, o delegaţie de experţi a Ministerului de Interne urmează să fie realizate două comisii rogatorii internaţionale, în vederea soluţionării a două cauze referitoare la cetăţeni români arestaţi în Franţa, care sunt implicaţi în organizarea şi desfăşurarea activităţilor în reţele cu handicap pe care le-a obligat să cerşească.

De asemenea, cu ocazia vizitei de lucru efectuate în România, în perioada 21 - 23 august 2002, de o delegaţie franceză, formată din reprezentanţi ai Oficiului Central pentru reprimarea traficului de fiinţe umane şi Oficiului Central pentru reprimarea migraţiei ilegale şi a folosirii forţei muncii la negru, au fost stabilite o serie de măsuri pentru eficientizarea schimbului de date şi informaţii.

Potrivit prevederilor Protocolului miniştrilor de interne din România şi Republica Franceză referitor la întărirea cooperării bilaterale în scopul luptei împotriva criminalităţii organizate, a traficului de fiinţe umane şi asigurării securităţii interne în cele două ţări, începând cu data de 30 septembrie 2002, şase specialişti francezi în domeniul combaterii migraţiei ilegale se află în România pentru desfăşurarea de acţiuni specifice, în comun cu structuri din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei române şi Inspectoratul General al Poliţiei de Frontiere, respectiv profesionalizarea serviciilor române în domeniul controlului frontierelor, al detectării documentelor false, al securităţii aeroporturilor, al luptei împotriva filierelor de crimă organizată.

Începând cu data de 29 iulie 2002, la Ambasada Română din Paris îşi desfăşoară activitatea un reprezentant al Ministerului de Interne, în calitate de ofiţer de legătură, care de la 1 septembrie a.c., a fost definitivat pe post în calitate de ataşat de afaceri interne. Activitatea pe care reprezentantul Ministerului de Interne o desfăşoară în cadrul Ambasadei Române la Paris s-a evidenţiat prin realizarea unui număr mare de identificări de persoane, schimb de date şi informaţii operative, eliberarea de titluri de călătorie pentru un număr important de persoane în vederea repatrierii în baza Acordului bilateral de readmisie.

Subliniez, însă, şi faptul că problema copiilor români aflaţi în Franţa, care urmează să fie repatriaţi, este o problemă complexă pentru a cărei soluţionare este nevoie de acţiunea conjugată a tuturor autorităţilor guvernamentale cu atribuţii în domeniul de implicare activă a organizaţiilor nonguvernamentale. Cu deosebită stimă. Semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc, domnule general.

Domnul Bentu, este OK, da? Bine. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca a adresat două solicitări către Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale: una în legătură cu reanalizarea cazului prof. univ. dr. Vasile Nilcă, din Cluj-Napoca; a doua solicitare pe tema doamnei Viorica Lupaş, din localitatea Mihăieşti, judeţul Cluj, persoană handicapată, asimilabilă gradului II de invaliditate.

Îl rog pe domnul ministru secretar de stat Petre Ciotloş să se refere la cele două solicitări.

Domnul Petre Ciotloş (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ca răspuns la întrebarea domnului deputat Damian Brudaşca privind cazul domnului Vasile Nilcă, domiciliat în Cluj-Napoca, str. Bucegi nr.4, în ceea ce priveşte încadrarea în prevederile Decretului-Lege nr.118/90 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate - din motive politice - de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi a celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, formulăm următorul răspuns:

Perioada prevăzută de Decretul-Lege nr.118/90 pentru care se acordă drepturi persoanelor persecutate, din motive politice, de dictatura instaurată în România, este constituită cu începere de la 6 martie 1945, singurele excepţii în care se iau în calcul şi perioadele anterioare acestei date fiind situaţiile în care persoana a fost deportată în străinătate după 23 august 1944 sau a fost constituită în prizonier de către partea sovietică, după data de 23 august 1944, sau fiind constituită ca atare înainte de 6 martie 1945 a fost reţinută în captivitate şi după încheierea armistiţiului.

Din Decizia cu nr.1907 emisă la data de 12 august 2002 de către Direcţia Generală de Muncă şi Solidaritate Socială Cluj, rezultă faptul că domnul Vasile Nilcă solicită să-i fie recunoscută calitatea de persoană persecutată - din motive politice -, invocând faptul că în toamna anului 1944 a fost arestat de către jandarmi şi deţinut timp de două luni, la sediul Jandarmeriei din Sighişoara, această afirmaţie fiind susţinută şi de declaraţiile cu martori, anexată la întrebare, din care rezultă faptul că petentul în cauză a fost arestat în toamna anului 1944.

Întrucât perioada invocată este anterioară datei de 6 martie 1945, dată la care a fost instaurat regimul comunist în România, şi de la care legiuitorul a statuat că au început persecuţiile politice, sus-numitul nu poate beneficia de prevederile Decretului-Lege nr.118/90.

De asemenea, petentul susţine că în perioada 1957-1975 a fost persecutat politic, în sensul că a fost îndepărtat din funcţii de conducere de mai multe ori pe parcursul activităţii sale şi trecut în funcţii de execuţie. Această situaţie, de modificare a raportului de muncă, nu se regăseşte între situaţiile expres şi limitativ prevăzute la art.8 din Decretul-Lege nr.118/90.

Având în vedere prevederile legale, considerăm că decizia de respingere a cererii domnului Vasile Nilcă este justificată şi are temei legal.

În ceea ce priveşte solicitarea domnului Vasile Nilcă de acordare a drepturilor prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr.105/1999 aprobată şi modificată prin Legea nr.189/2000, facem cunoscut că prin acest act normativ se acordă drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940, până la 6 martie 1945, din motive etnice.

Aşa cum rezultă însă din declaraţiile martorilor, domnul Vasile Nilcă nu a fost persecutat pe motive etnice, neîncadrându-se în nici una din situaţiile prevăzute de Legea nr.189/2000.

Menţionăm că stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se face de către Comisia constituită în acest scop, la nivelul caselor teritoriale de pensii, şi nu de către comisia constituită la nivelul direcţiilor generale teritoriale de muncă şi solidaritate socială, al căror obiect de activitate îl constituie stabilirea drepturilor în temeiul Decretului-Lege nr.118/90. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da. Îmi daţi şi al doilea răspuns, şi pe urmă domnul deputat să vă spună " " "

Domnul Petre Ciotloş:

Urmare întrebării adresate referitor la situaţia doamnei Lupaş Viorica, domiciliată în comuna Sânpaul, sat Mihăieşti nr.18, judeţul Cluj, conform datelor furnizate de Primăria comunei Sân Paul au rezultat următoarele:

Doamna Lupaş Viorica domiciliază împreună cu soţul său, Lupaş Ioan, şi copilul Lupaş Marius Ioan. Casa familiei Lupaş prezintă condiţii de locuit corespunzătoare. În luna ianuarie 2002, domnul Lupaş Ioan a depus la primăria de domiciliu cererea de solicitare a ajutorului social.

Din analiza situaţiei financiare a familiei, potrivit actelor doveditoare depuse la primărie de domnul Lupaş Ioan, rezulta că familia se poate încadra pentru încadrarea ajutorului social în cuantum de 50.000 lei. Prin ancheta socială efectuată de persoanele desemnate de primar s-a constatat faptul că familia Lupaş are în proprietate un autoturism a cărui valoare de utilizare-valorificare luată în calcul a condus la depăşirea de către familia Lupaş a nivelului de venituri până la care se acordă ajutorul social pentru asigurarea venitului minim garantat.

Având în vedere că ajutorul social se acordă în raport de numărul de persoane din familie şi veniturile nete lunare ale acestora, calculate potrivit prevederilor art.8, alineatul 1 şi 2 din Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, familia Lupaş nu s-a încadrat pentru a beneficia de ajutor social.

Referitor la situaţia doamnei Lupaş Viorica, în legătură cu încadrarea într-o categorie de persoane cu handicap, precizăm faptul că, potrivit prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, încadrarea într-una din categoriile de persoane cu handicap şi acordarea de indemnizaţii nu mai reprezintă o activitate în competenţa Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, acestea revenind comisiilor de expertiză medicală a persoanelor cu handicap şi inspectoratelor de stat teritoriale pentru persoanele cu handicap, aflate în subordinea Secretariatului de Stat pentru Persoanele cu Handicap.

În lumina celor prezentate anterior, în situaţia în care doamna Lupaş Viorica nu beneficiază de facilităţile prevăzute de lege pentru persoanele cu handicap sau cele prevăzute de legislaţia de pensii, se vor face demersurile necesare pentru acordarea unui ajutor familial, în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.118/1999, aprobată prin Legea nr.366/2001. Iar în materialul pe care vi-l prezentăm sunt arătate şi condiţiile concrete din legislaţie, privitoare la acest aspect. Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

În legătură cu primul răspuns. Aş dori să atrag atenţia ministerului, cu tot respectul, asupra unei situaţii, pe care probabil nici ministerul şi nici comisia judeţeană nu a luat-o în calcul.

Este vorba de faptul că, deşi la 23 august 1944, s-a produs prin lovitura de stat o schimbare de regim în România, aceste schimbări nu s-au resimţit pe întregul cuprins al ţării. Se ştie foarte bine că în Transilvania, în mod deosebit, a rămas administraţia aflată sub control hortist, până în 1946. De aceea, domnul Vasile Nilcă a fost, ca membru al P.N.Ţ.C.D., la data respectivă, preşedinte al Uniunii de Tineret a P.N.Ţ.C.D. A fost închis la Sighişoara pe o perioadă prevăzută în documentele pe care le-am anexat la întrebare. Este vorba de o sancţiune cu caracter politic şi o sancţiune cu caracter etnic.

Mai mult decât atât, pentru a întări cele spuse, vreau să vă aduc la cunoştinţă, domnule ministru şi dumneavoastră, asupra faptului că s-a ajuns să fie sancţionat pe considerente politice şi etnice de către un fost membru al mişcării hortiste din Transilvania, care întâmplător la data indicată de petent în documente, era şeful de personal al Universităţii Agricole din Cluj-Napoca. Şi, din acest considerent, s-a răzbunat pe acest cetăţean şi a dispus sancţiuni care i-au adus prejudicii în ceea ce priveşte profesia şi calităţile oficiale pe care le deţinea în momentul respectiv.

Prin urmare, având în vedere faptul că, până la 6 martie 1945, nu se poate vorbi că Transilvania se afla efectiv sub conducere românească, cred că i se poate recunoaşte, cu bunăvoinţă şi cu înţelegerea situaţiei de fapt, la faţa locului, se poate recunoaşte petentului calitatea de deţinut politic. El a fost arestat de către autorităţile aflate în funcţiune în momentul respectiv, care se aflau sub conducerea sau sub controlul riguros al trupelor de ocupaţie sovietică.

Prin urmare, nu mi se pare că este deplasată solicitarea petentului, care nu cere să fie stipendiat în conformitate cu Decretul-Lege nr. 118/1990, ci în legătură cu Legea nr. 189/2000, pentru că el întruneşte condiţiile. Dacă se cercetează cu bună-credinţă şi în deplină cunoştinţă a adevărului istoric, veţi constata, domnule ministru, că are pe deplin dreptul să i se recunoască calitatea de deţinut politic în această perioadă şi, în consecinţă, să i se aprobe aceste prevederi legale. Nu uitaţi că are 88 de ani. Măcar aceşti ultimi ani, câţi îi mai are, unul, doi, trei, s fie totuşi recompensaţi pentru suferinţa pe care a avut-o.

În legătură cu cea de a doua situaţie. Eu vreau să vă informez, domnule ministru, că am sesizat în mod deosebit faptul că această persoană care a fost încadrată iniţial printr-un document şi o decizie din 1995, persoană handicapată asimilabilă gradului II de invaliditate, ca în prezent să fie lipsită de absolut orice sprijin.

Nu ştiu care este obiectivitatea cercetării făcute în comuna Sân Paul, unde primarul de acolo atribuie ajutoarele sociale în raport, nu cu legea, ci cu interesale sale personale. Aş vrea însă să vă spun că soţul acesteia a fost o bună bucată de vreme şomer şi n-au avut resursele necesare pentru un trai decent.

De aceea, vă rog cu tot respectul, am adus şi dosarul complet al acestei persoane, vă rog să-l analizaţi cu competenţa pe care o aveţi, şi să decideţi în conformitate cu legea, şi starea de fapt a acestei persoane, aflată în momentul de faţă în aceeaşi stare gravă de sănătate, deci tot în gradul II de handicap, şi care nu poate să-şi câştige prin efort propriu cele necesare traiului zilnic. Mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Vekov Caroly, U.D.M.R., este interesat de aplicarea principiului egalităţii între pensionarii aceleiaşi categorii.

Îl rog pe domnul Petre Ciotloş, ministru secretar de stat, să-i răspundă şi domnului Vekov.

Domnul Petre Ciotloş:

Ca răspuns la întrebarea domnului deputat Vekov Carol, cu privire la neaplicarea principiului legalităţii în ceea ce priveşte acordarea pensiilor, Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale a formulat următorul răspuns: până la data de 1 aprilie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, pensiile au fost stabilite conform prevederilor Legii nr. 3 din 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială, diferenţiindu-se în funcţie de vechimea în muncă, retribuţia medie tarifară realizată în perioada aleasă ca bază de calcul şi grupa de muncă.

Referitor la principiul legalităţi, acesta se reflectă în modul de calcul al drepturilor de pensii, astfel, persoanele ale căror drepturi de pensii au fost stabilite la date diferite au beneficiat de un tratament egal, în sensul că li s-au aplicat aceleaşi dispoziţii legale.

Faptul că două pensii diferă în cuantum, deşi au fost stabilite pe baza unei vechimi în muncă aproximativ egale pentru aceeaşi funcţie, se datorează salariilor care au intrat în baza de calcul la pensie, respectiv nivelul contribuţiilor de asigurări sociale achitate şi care au fost diferite, funcţie de anul înscrierii la pensie.

O egalizare a pensiilor ar conduce la o încălcare a altui principiu, respectiv cel al echităţii.

Existenţa unor discrepanţe între pensiile stabilite potrivit legislaţiei anterioare Legii nr. 19/2000 este încă un aspect cunoscut. Aceasta se datorează utilizării în baza de calcul a pensiilor a salariilor brute, după data de 1 aprilie 1992 şi a sporurilor cu caracter permanent, precum şi menţinerii prevederii Hotărârii Guvernului nr. 565 din 1996, mai mult decât se preconizase iniţial, ceea ce a defavorizat creşterea cuantumului pensiilor stabilite în ultimii trei ani, comparativ cu cele stabilite anterior.

Toate aceste cauze ar fi putut fi înlăturate dacă nu se amâna introducerea noului sistem de pensii.

Implementarea noului sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a întâmpinat dificultăţi inerente unui asemenea început, iar problemele cu care se confruntă în prezent se datorează în principal situaţiei economice a perioadei de tranziţie.

Pentru înlăturarea efectelor negative ale perioadei de tranziţie, în programul de guvernare pentru perioada 2001 - 2004 sunt prevăzute măsuri de protecţie socială menite să asigure refacerea proporţiilor fireşti în diverse categorii de pensii, stabilite în perioade diferite, prin recorelarea şi indexarea diferenţiată a pensiilor, în funcţie de data înscrierii la pensie.

Programul de recorelare a pensiilor se va realiza pe o perioadă de trei ani, prin aplicare semestrială în lunile ianuarie şi iulie a fiecărui an, în baza unui efort al bugetului asigurărilor sociale de stat estimat la 2.250 de miliarde de lei în anul 2002, 9.000 de miliarde în 2003 şi 17.500 de miliarde în 2004.

Acest proces va fi aplicat numai pensionarilor care au un punctaj mediu anual mai mic de trei puncte. În acest sens, începând cu data de 1 ianuarie 2002, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1.315/2001 privind măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public, s-a aplicat prima etapă de recorelare pentru pensiile de limită de vârstă cu vechime completă şi pentru pensiile de urmaş, stabilite până la data de 31 decembrie 1997, urmând ca pensiilor stabilite în anul 1998 să li se aplice procedura de recorelare începând cu anul 2003.

În luna iulie a.c., conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 642 s-a aplicat a doua etapă de recorelare care constă în adăugarea la punctajul mediu anual al pensionarilor a unui număr suplimentar de puncte determinat ca diferenţă între numărul total de puncte prevăzute a fi acordate în cursul anului 2002 şi numărul punctelor deja acordate la prima etapă.

Numărul total al persoanelor care au beneficiat de primele două etape de recorelare este de aproximativ 2.599.000 de persoane, din care 2.197.000 sunt pensionari din sistemul de stat şi circa 400.000 pensionari din fostul sistem pentru agricultori.

Procedura acordă prioritate pensiilor cu venituri mici, care vor primi în anul 2002 un procent de recorelare mai mare comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urmând ca proporţia să se modifice în anii următori, astfel încât până în anul 2004 toţi pensionarii a căror pensie se recorelează să beneficieze de recorelare în procent de 100%.

Prin acest proces se urmăreşte o aliniere a pensiilor stabilite anterior anului 1999 cu pensiile ce se stabilesc potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, neputându-se, însă, atinge nivelul pensiilor stabilite în ultima perioadă de aplicare a Legii nr. 3/1977, nivel care în multe cazuri era egal cu valoarea ultimului salariu obţinut în perioada de activitate.

Atingerea acestui nivel pentru toţi cei peste 2,2 milioane de pensionari cu vechime completă din sistemul asigurărilor sociale de stat, ieşiţi la pensie înainte de 1999, ar însemna o cheltuială imposibil de suportat din bugetul asigurărilor sociale de stat; după evaluările noastre, circa 36.000 de miliarde, calculat la valoarea punctului de pensie din luna septembrie 2002. Cu toată cota de contribuţie foarte ridicată până în prezent, de 35%, acest buget are deficite, în condiţiile unui raport total defavorabil între numărul contribuabililor la sistem, circa 4,7 milioane şi cel al beneficiarilor, peste 6,2 milioane.

Referitor la indexarea pensiilor persoanelor ale căror drepturi au fost deschise în perioada anterioară aplicării Legii nr. 19/2000 precizăm că pentru protejarea puterii de cumpărare a pensionarilor, începând cu anul 2001 a fost introdus un sistem de indexare trimestrială diferenţiată a pensiilor în cursul execuţiei bugetare, cu un coeficient care să acopere în limita disponibilităţilor financiare efectele inflaţiei. Subliniem faptul că de această măsură adoptată de Executiv au beneficiat toţi pensionarii în funcţie de cuantumul pensiei.

Având în vedere cele prezentate, precizăm că evoluţia pensiilor trebuie privită ca un fenomen în dinamică, sumele acordate prin recorelare intrând ulterior în procesul indexării trimestriale, fapt ce va conduce, în final, la diminuarea inechităţilor existente între diferite generaţii de pensionari. Desigur, măsurile adoptate de Guvern privind protecţia socială au fost şi sunt luate şi în funcţie de resursele financiare disponibile.

Vă mulţumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Vekov Carol.

Domnul Vekov Carol Ioan:

Stimate domnule preşedinte,

Domnule secretar de stat,

Dacă-mi permiteţi, eu vă mulţumesc pentru explicaţia foarte minuţioasă pe care mi-aţi dat-o, cu toate acestea, rămân cu un sentiment de a nu înţelege din partea dumneavoastră, cel puţin, cele expuse de către mine în ridicarea problemei. Este vorba de faptul că m-am referit la un caz specific care, de fapt, vizează generaţii foarte în vârstă, al căror număr este tot mai redus.

Întrebarea mea este: în ciuda explicaţiilor pe care le-aţi dat dumneavoastră, de ce nu ne putem gândi şi la o asemenea strategie aplicată faţă de aceste persoane în vârstă şi chiar foarte în vârstă, care să beneficieze măcar în ultima fază a vieţii de nişte avantaje de care alţii benficiază, fiind mult mai tineri. Situaţia oamenilor mai în vârstă este mult mai gravă decât a unora care abia au ieşit acum un an, doi la pensie. Deci, poate strategia Guvernului ar putea să fie regândită sub acest aspect. De ce trebuie să aşteptăm ca aceşti oameni să dispară din imagine, să moară, pur şi simplu, aşteptând poate chiar pe degeaba să fie corelate pensiile lor.

Şi o a doua problemă legată de aceasta: dacă puteţi să-mi daţi şi în scris răspunsul dumneavoastră.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Ultimile trei întrebări au fost direcţionate către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Ne va răspunde domnul Gheorghe Predilă, secretar de stat la acest minister. Am să-l rog pe domnia sa să dea răspuns pentru domnul deputat Petre Posea, PSD şi domnul deputat Mihai Nicolescu, PSD, urmând ca domniile lor să spună dacă au ceva de completat, iar pentru domnul deputat Marin Anton, PNL, răspuns în scris.

Domnul Gheorghe Predilă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Pentru domnul Posea am următorul răspuns: Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a luat iniţiativa ca prin eforturile specialiştilor proprii, cei de la OCAOTA, Ministerul Agriculturii, de la Regia Pădurilor, sub conducerea Departamentului de specialitate să identifice toate terenurile degradate care nu se mai pretează la culturi agricole şi să fie folosite, mă refer la cele din proprietatea Agenţiei Domeniului Statului, pentru împădurire, pentru a le pune în valoare în mod superior.

În conformitate cu legislaţia în vigoare şi actul normativ Hotărârea Guvernului nr. 357, în primă instanţă au fost transferate din domeniului privat şi public al statului 7.696 de ha din Agenţia Domeniului Statului pentru fondul forestier proprietate publică şi în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor.

În prezent se întocmesc documentaţiile tehnico-economice, urmând să se treacă ulterior la împădurirea suprafeţelor respective.

De asemenea, o altă suprafaţă de 4.600 ha s-a constituit în perimetre de ameliorare, urmând să se iniţieze fazele de proiectare şi execuţie a lucrărilor de împădurire, în funcţie de fondurile disponibile.

În primul semetru al acestui an s-au împădurit 510 ha de terenuri degradate, preluate în fondul forestier, iar pe o suprafaţă de 570 de ha din afara fondului forestier s-au creat plantaţii forestiere antierozionale, din care 110 ha sunt perdele de protecţie.

Acesta a fost răspunsul pentru domnul deputat Posea.

Pentru domnul deputat Mihai Nicolescu.

Principalele activităţi din campania de toamnă din acest an au fost aprobate prin programul special întocmit într-o şedinţă a Guvernului şi ele au în vedere recoltarea culturilor prăşitoare, transportul şi depozitarea în condiţii corespunzătoare a producţiei obţinute, eliberarea terenului de resturi vegetale, însămânţarea cerealelor păioase de toamnă şi a rapiţei de toamnă pentru ulei, recoltarea produselor horticole, efectuarea arăturilor pentru însămânţările de primăvară.

Îl informez cu respect pe domnul deputat că la ora actuală floarea-soarelui este recoltată pe 97% din suprafaţă, soia s-a recoltat pe 46% din suprafaţă, porumbul şi sorgul pe 70% din suprafaţă, sfecla de zahăr pe 11%, cartofii de toamnă s-au recoltat pe 98% din suprafaţa plantată, iar terenul este eliberat pe 89%.

Sunt efectuate arături pentru însămânţări de toamnă pe 81% din program, respectiv din 2.491.000, 2 milioane 7 mii de hectare sunt arate.

În legătură cu însămânţările culturilor de toamnă, situaţia se prezintă astfel: grâul şi secara s-au semănat pe 20%, orzul de toamnă pe 58% din suprafaţă, orzoiaca de toamnă pe 48%, rapiţa pentru ulei pe 148% faţă de programe, şi e o cultură care cunoaşte o dezvoltare foarte puternică în ultimii ani în România, legume de câmp şi solarii pe 38% şi culturile furajere din această toamnă pe 75%.

Un ritm mai lent avem la însămânţările pentru culturi de primăvară: 7%, întrucât forţele sunt concentrate în aceste ferestre pentru realizarea lucrărilor din campania de toamnă.

În ceea ce priveşte sprijinul acordat producătorilor agricoli, eu vreau să vă spun că în acest an tot sprijinul se referă la 10 mii de miliarde de lei. Deci, până acum 6 mii de miliarde s-au dat în sectorul vegetal, 4 mii de miliarde în sectorul zootehnic. Sunt patru hotărâri de Guvern care au în vedere înlesniri aduse producătorilor agricoli pentru procurarea seminţei pentru culturile de toamnă, Hotărârea Guvernului nr. 945 se referă la acordarea unui avans de 30% pentru producătorii cultivatori de sfeclă de zahăr, în aşa fel încât să-şi realizeze lucrările din această toamnă pe 183 de miliarde şi o Hotărâre de Guvern 1077 care are în vedere acordarea unui avans de 30% pentru a sprijini direct producătorii agricoli pentru însămânţarea culturilor de toamnă.

Eu am şi răspunsul scris, mai în detaliu, pe care îl voi pune la dispoziţie domnului deputat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Posea, mulţumit, da? Domnul Mihai Nicolescu înţeleg că doreşte să spună ceva.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc domnului secretar de stat. Mi-aş permite şi eu să reiterez încă o dată în legătură cu volumul acesta mare de lucrări pe care încă le mai avem de realizat şi foarte important timpul scurt pentru efectuarea acestor lucrări şi în mod deosebit în această toamnă, cu condiţii deosebite, pentru că într-adevăr în zonele unde nu a plouat în vară, toate precipitaţiile care trebuiau să cadă atunci au căzut acum şi sunt zone în care au căzut în ultimile trei săptămâni 200 de milimetri, perioadă în care aproape nu s-a lucrat în câmp.

De aceea, cred că este bine să fim alături şi aproape de producători, să ne concentrăm eforturile pentru ca imediat ce se pot efectua lucrările, să putem să încheiem aceste lucrări.

În legătură cu susţinerea, mi-aş permite, şi cred că este absolut necesar ca aceste fonduri care vor fi repartizate pentru 2003 probabil să ne gândim să vedem cum putem alimenta creditul agricol, lege care a fost aprobată atât în Senat, cât şi în Camera Deputaţilor şi cred că trebuie promulgată această lege, de aşa manieră încât să putem reaviza o relaţie normală între producători şi bănci şi în felul acesta vom putea într-adevăr eficient şi la timp să sprijinim agricultura, agricultură care va constitui o problemă deosebită în dialogul pe care îl vom avea cu Comunitatea Europeană. Încă o dată vă mulţumesc pentru răspunsul primit.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulţumesc şi eu.