Dezbateri parlamentare

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.44, Propunerea legislativă pentru modificarea art.87 din Legea nr.92/1992.

Comisia juridică are o propunere de respingere. Dacă iniţiatorul doreşte. Domnul deputat Boc. Poftiţi. Vă rog să vă susţineţi propunerea.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Propunerea legislativă pe care o avem în vedere vizează modificarea art.87 din Legea nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească.

După cum se poate observa , ea a fost depusă la Parlament în 23 aprilie 2003. În ce context a fost formulată această propunere legislativă? Era imediat după procedura desemnării de către Parlamentul României a noilor membri care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii. În condiţiile în care s-a constatat că procedura de desemnare a unor membri din Consiliul Superior al Magistraturii a fost profund politizată, datorită şi probabil unor inconsecvenţe legislative, am venit cu această propunere legislativă.

În ce constă modificarea pe care o propunem noi? Pornind de la textul actual al Legii de organizare judecătorească, text modificat succesiv prin mai multe ordonanţe de urgenţă şi legi, candidaţii pentru Consiliul Superior al Magistraturii, desemnaţi de către Adunările generale ale judecătorilor şi procurorilor, trebuie să fie validaţi de către Comisiile juridice ale Parlamentului.

Ce s-a întâmplat, în fapt? Au venit propunerile din partea judecătorilor, respectiv procurorilor, prin structurile lor, şi anume Adunările generale ale procurorilor, respectiv judecătorilor de la tribunale şi judecătorii, pe de o parte, de la curţile de ape, pe altă parte, de la Curtea Supemă de Justiţie, pe de altă parte, iar Comisiile juridice trebuiau să verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile legale.

Ce înseamnă condiţie legală? Să fi avut un număr de ani vechime, 15 ani în cazul de faţă, să fi avut calificativul "foarte bine" şi să nu fie acuzat de fapte care să-l facă incompatibil cu calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

În Comisiile juridice ale Parlamentului, mai multe persoane nominalizate de Curtea Supremă de Justiţie, de exemplu, sau de Adunarea judecătorilor de la tribunale, mai multe persoane nu au fost acceptate, fără nici un fel de motivaţie legală. Deci nu au fost acceptate, în sensul că nu li s-a explicat de ce nu sunt acceptate. Pur şi simplu prin votul secret au fost respinse acele persoane.

Pe bună dreptate, se pune întrebarea: cu ce drept poate Parlamentul, Comisia juridică să respingă un candidat propus de către Curtea Supremă de Justiţie dacă nu i se reproşează ceva. Singura explicaţie care rămâne este una că ea, acea explicaţie, este de natură politică. Nu este dorit din punct de vedere politic, din moment ce toate condiţiile legii sunt îndeplinite.

Pentru a curma în viitor astfel de practici, că o persoană desemnată de Adunarea generală a judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie sau de Adunarea generală a judecătorilor de la tribunale şi judecătorii să nu fie acceptată de către Parlament, pe motive politice, am propus prezenta propunere legislativă care, în esenţă, spune următoarele: Comisiile juridice, motivat, pot refuza înscrierea unui candidat pe lista candidaţilor, ce se supune în întregime la vot în şedinţă comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, numai în cazul în care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru a candida, ori dacă i se pot reproşa fapte grave, care l-ar face nedemn cu funcţia de membru al Consiliului Superior al Magistraturii.

Cu alte cuvinte, noi dorim să îngustăm posibilitatea influenţei politice în desemnarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii şi să lăsăm acest Parlament al magistraţilor, care este Consiliul Superior al Magistraturii, să fie expresia voinţei într-adevăr a magistraţilor din România, şi nu rezultatul voinţei politice a politicienilor. Numai aşa putem să ne aşteptăm că în România vom avea o justiţie independentă, numai aşa putem să înlătură criticile din rapoartele de ţară, care ne spun mereu, mereu, că în România, justiţia nu este independentă. Păi, nu este independentă pentru că, exact de la vârful piramidei, influenţa politică se transmite pe aceste canale. Dacă nu curmăm aceste cordoane ombilicale, sunt puţine şanse să ne aşteptăm ca în teritoriu influenţele politice să se atenueze, să se diminueze sau chiar să dispară.

De aceea, între timp, îmi veţi spune - şi colegul meu îmi va răspunde - că există pe rolul Parlamentului, trecut de Senat şi aflat în dezbaterea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în fază finală, noul Proiect al Legii de organizare judecătorească.

Vreau să vă spun că nici această Lege de organizare judecătorească, noua lege de organizare judiciară, nu rezolvă, în acest sens, problema desemnării membrilor în Consiliul Superior al Magistraturii, care acum nu vor mai fi desemnaţi de Parlament în şedinţă comună, ci numai de către Senat.

Acest cordon ombilical rămâne. De aceea, având în vedere că această propunere legislativă se află în faţa dumneavoastră, dacă avem buna-credinţă că reforma sistemului judiciar trebuie să înceapă chiar de la vârful piramidei, haideţi să punem lucrurile în ordine, să respectăm voinţa magistraţilor, iar Parlamentul să valideze, aşa cum face orice for, adică să verifice numai dacă sunt îndeplinite condiţiile. Dacă sunt îndeplinite condiţiile legale, ne place sau nu ne place "X" sau "Y", el trebuie să fie membru în Consiliul Superior al Magistraturii.

Actualele reguli permit ministrului justiţiei şi majorităţii parlamentare, oricare ar fi ea, să facă selecţie, să nu-l accepte pe primul propus de judecători, pe al doilea propus de judecători, în ordinea voturilor, şi să-l ia pe al patrulea, pe al cincilea, aşa cum s-a întâmplat anul trecut. N-a fost acceptat primul, n-a fost acceptat al doilea şi s-a dus, în ordinea descrescătoare, pe listă, până când s-a potrivit cu persoana care corespundea profilului majorităţii parlamentare sau a opţiunilor ministrului justiţiei. O asemenea soluţie nu mai poate fi acceptată şi - repet - aici vorbim deschis despre sistem: indiferent cine va fi la putere sau va veni la putere trebuie să ştie că în privinţa justiţiei nu poate interveni cu barda şi să facă selecţie politică, pentru a desemna membrii în Consiliul Superior al Magistraturii.

Iată motivele pentru care vă solicităm dumneavoastră să acceptaţi un prim pas spre o reformă adevărată a justiţiei şi cred că toate oficialităţile europene, de la Bruxelles până la Bucureşti, vor accepta şi vor înţelege că această măsură este pe calea accentuării reformei şi, în preajma deschiderii Capitolului "Justiţie şi afaceri interne" de negociere cu Uniunea Europeană, o asemenea măsură va fi salutară, ca o primă dovadă palpabilă, directă şi explicită, de luptă împotriva corupţiei şi de eliminare a influenţei politicului în actul de justiţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, domnule secretar, aveţi cuvântul, pentru a vă susţine propunerea de respingere.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Colegul meu, domnul Boc, ne-a dat un exemplu de discurs politic. Declaraţiile politice sunt marţi, dimineaţa.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, analizând această iniţiativă şi ţinând cont de faptul că în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi avem deja pe rol Proiectul Legii privind organizarea judiciară şi Proiectul de Lege privind statutul magistraţilor, precum şi de faptul că, de asemenea, se află în stadiu de finalizare, pentru a fi trimis la Parlament, Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, şi, totodată, ţinând cont că noi avem în faţă - Parlamentul -, la această oră, câteva proiecte de lege pentru armonizarea legislaţiei privind finalizarea Capit.XXIV, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, întrunită în plenul său, au hotărât respingerea acestei propuneri legislative.

Această propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să mai intervină?

Poftiţi. Domnul Cristian Dumitrescu şi apoi domnul Timiş.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Ar trebui să fim de-a dreptul onoraţi de faptul că, astăzi, prin acest amendament, aşa cum a spus antevorbitorul - iniţiatorul acestui amendament -, începe reforma justiţiei.

Datorită acestui amendament, apare o rază de soare care, în mod normal, va fi salutată de la Bruxelles prin toate capitalele occidentale şi va lumina, inclusiv la Bucureşti, justiţia din România, în procesul de reformă.

Sigur, nu am să intru pe fond asupra amendamentului în sine, pentru că este o discuţie care trebuie făcută mult mai larg şi prevăzând în această discuţie, sau având în vedere în această discuţie rolul Parlamentului în raportul care trebuie să existe între cele trei puteri ale statului.

Comisia, în sine, dacă este chemată să dea o astfel de rezolvare, are dreptul să facă acest lucru, dar nu formal, pentru că nu este un organ administrativ, ci este un organ al puterii legislative. Această formalitate de a consulta un dosar pentru a avea o poziţie vis-a-vis de legalitatea înscrisurilor respective nu cred că este de apanajul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, dar nu sunt în temă cu acest aspect şi nici nu vreau să-l aduc în discuţie.

Mi se pare corect punctul de vedere al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ca această problemă sau această posibilitate să fie discutată în contextul întregului pachet legislativ care se află în acest moment în dezbaterea Parlamentului, în diferite etape, pentru a fi modificată legislaţia în vigoare.

Nu sunt de acord şi nu mi se pare, din punct de vedere politic, normal ca, de fiecare dată când apucăm acest microfon şi vorbim despre reforma în justiţie, să spunem că nu s-a făcut nimic, că de-abia de acum încolo... Păi, însuşi amendamentul care se aduce la acest proiect de lege este o dovadă că în domeniul justiţiei se face o reformă fundamentală.

Vorbeşte domnul Boc, l-am nominalizat şi-i ofer posibilitatea să-mi dea drept la replică, despre acest Parlament, care este Consiliul Superior al Magistraturii, după care, practic, nu există nici un fel de reformă în justiţie, deşi, prin adoptarea acestei viziuni noi asupra justiţiei, se schimbă toată concepţia, toată credibilitatea şi se modernizează, în conformitate cu standardele europene, întregul proces din justiţie.

Deci, contradicţia în termeni este evidentă. Sunt curios să văd cum va argumenta această contradicţie în termeni, care este evidentă şi pe care n-o putem suporta la infinit de la acest microfon, numai pentru că ne agăţăm de el şi putem, în orice moment, de la înălţimea lui, să spunem, să invocăm şi să terfelim orice gest, numai din raţiuni politicianiste sau politice. Politice ...? În sfârşit, ... dumneavoastră, mă îndoiesc. Nu-i fac un proces de intenţie domnului coleg, dar, totuşi, măcar atunci când devine tautologic în exprimare, să încerce să se ... Pentru că, altfel, amendamentul, în ideea lui, - aceea de a da maximum de independenţă în ceea ce priveşte întregul proces de nominalizare a magistratului -, nu poate fi un lucru rău. Dar, să vedem cum îl facem. Prin raport? Nu, avem Comisiile pentru politică externă, care dau un aviz candidaţilor pentru posturile de ambasadori, în virtutea unui sistem. Acest aviz este consultativ, nu este un aviz care să fie ferm, să exprime ferm o poziţie de respingere. Este un aviz, de care ţine sau nu ţine cont Şeful statului. În acest înţeles să privim raporturile care există între Legislativ, între cele trei puteri în stat. Altfel, riscăm să facem tot timpul o astfel de dezbatere şi să aducem chiar iniţiative care pot fi la un moment dat benefice, în derizoriul unei dezbateri politice pe care n-o mai înţelege nimeni.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Timiş şi apoi domnul deputat Ştirbeţ.

Domnul Ioan Timiş:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Mă abţin în a face o apreciere politică asupra susţinerilor domnului deputat Boc, pentru că acest tip de aprecieri a fost făcut de către colegii mei şi eu mă opresc doar asupra unor chestiuni de fond privind amendamentul propus de domnul Boc.

Amendamentul domnului Boc scoate în evidenţă o preocupare constantă a domniei sale privind soarta Consiliului Superior al Magistraturii. Dar, dumnealui greşeşte foarte mult. Vorbind de Consiliul Superior al Magistraturii ca fiind Parlamentul Justiţiei, vorbind de această instituţie ca de o instituţie autonomă, greşeşte, pentru că nu forma pe care o propune domnia sa este forma pe care trebuie s-o îmbrace procedura de numire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Domnia sa vine şi ne spune ca Parlamentul, care este o autoritate legiuitoare, să se supună pur şi simplu hotărârii Adunărilor generale ale judecătorilor şi procurorilor din instanţele judecătoreşti. Greşit! Pentru că, în primul rând, suntem autoritate legiuitoare şi trebuie să verificăm aceste condiţii; în al doilea rând, suntem organismul reprezentativ al poporului român şi, de asemenea, trebuie să verificăm aceste condiţii şi, apoi, nu putem să lăsăm adunările judecătorilor şi procurorilor să verifice ele însele condiţiile şi criteriile pentru care şi-au propus oamenii. Cineva, o autoritate - şi în acest caz este Parlamentul -, trebuie să vină şi să verifice aceste condiţii, să vadă dacă sunt îndeplinite şi să fie de acord, sau nu, cu astfel de propuneri.

Propunerea pe care ne-o avansează domnul deputat Boc răstoarnă un sistem de gândire, un sistem juridic bine pus la punct, care nu are de-a face cu politica.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştirbeţ.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mărturisesc că nu aveam de gând să intervin la această dezbatere, dar intervenţia unor colegi ai noştri care s-au simţit lezaţi de această propunere legislativă a domnului deputat Boc m-a determinat să vin la microfon.

Aş vrea să vă spun că, sub nici o formă, această propunere - şi ceea ce spunea şi domnul Boc aici - nu are caracter politic şi nu are conţinutul unei declaraţii politice.

Dacă ne referim la numirea, sau alegerea să-i spunem, alegerea Consiliului Superior al Magistraturii, care s-a făcut anul trecut, pot să susţin cu foarte multe argumente şi foarte clar că, de fapt, nu a fost o alegere, ci a fost o numire a judecătorilor şi procurorilor, fără să se ţină seama de voinţa adunărilor generale. Sigur că ajungerea la această formă de numire s-a făcut cu o anumită procedură specifică, să spun, în Parlamentul actual, prin care voinţa ministrului justiţiei, în speţă, în această cauză, se impune cu destulă uşurinţă, prin intermediul majorităţii parlamentare.

Din acest punct de vedere, cred, fără să politizăm sub nici o formă acest subiect, că propunerea este foarte bine venită şi trebuie susţinută.

Referitor la ideea că reforma în justiţie se face şi că facem o reformă structurală profundă în acest moment, cred că nu trebuie să mai susţinem noi acest lucru, din moment ce toate organismele europene sau toţi oamenii care se raportează la România în acest moment fac referire la lipsa reformei în justiţie, la cazurile şi situaţia generală a justiţiei din România.

Cred că ar trebui ca toţi colegii noştri să nu bagatelizeze, sau să nu transfere acest subiect, atât de uşor în latura politică şi a demagogiei - de fapt politice -, profitând de majoritatea şi de numărul mai mare al celor care ridică mâna.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, vrea şi domnul secretar Puiu Haşotti să vă susţină proiectul.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sigur că aici nu vorbesc ca jurist, dar am două chestiuni la care vreau să mă refer foarte pe scurt.

Prima chestiune este aceea că în raportul comisiei s-a invocat, înainte de toate, faptul că Guvernul are de gând ... Şi încă o dată mi-am amintit că noi, Parlamentul, suntem o anexă a Guvernului, că noi, Parlamentul, suntem un oficiu, un ghişeu unde Guvernul îşi depune proiectele legislative. Mă întreb: de ce este mai important un proiect al Guvernului, decât o iniţiativă a unui parlamentar?

Al doilea lucru - şi-l constat cu tristeţe şi încă o dată spun că nu intru într-o dezbatere pe fond; este o chestiune strict politică - este că vehemenţa cu care a fost contrazis domnul Emil Boc de către un fost coleg de partid, pe mine m-a jenat. Dacă nu am putut să evităm această migrare politică care, din păcate, este atât de amplă, cel puţin să existe o cutumă ca foştii colegi de partid să nu fie atacaţi în maniera în care s-a întâmplat astăzi.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Boc.

Mi-aş permite să vă sugerez, totuşi, să faceţi un raport corect între un amendament la un articol şi să nu-l supradimensionaţi la reforma justiţiei, la combaterea corupţiei, la adopţiile internaţionale şi la rezolvarea tuturor problemelor.

Domnul Emil Boc:

Este subiectul adopţiilor, în sfârşit, în Parlament şi nu ştiu eu? Este, cumva? Ar fi chiar o plăcere şi chiar ar însemna o intrare în normalitate, dacă l-am discuta în Parlamentul României - acolo unde-i este locul. Şi poate-i sugeraţi şi domnului Adrian Năstase să vină şi să prezinte explicaţii aici, în faţa ...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, discutăm orice problemă. Cu atât mai mult asta importantă, a reformei. Dar, haideţi, totuşi, să nu exagerăm. Dintr-un alineat oarecare, pe care-l propuneţi şi a cărei soluţie se regăseşte în bună parte în Legea de organizare judecătorească, cum ştiţi, acum îl luăm şi-l transformăm în pârghia lui Arhimede, cu care răstoarnă Pământul. Nu cred că vă avantajează şi v-aş ruga, cu toată colegialitatea, să vă gândiţi la acest lucru. Este un proiect, susţineţi-vi-l, dar nu să transformăm acest alineat în tema esenţială a dezbaterilor Parlamentului, din această sesiune.

Domnul Emil Boc:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dar la noi, în Partidul Democrat, când cineva ia cuvântul, nu i se spune: asta ai voie să spui, asta n-ai voie să spui. Spui ce gândeşti cu privire la un subiect. Iar cei care sunt în faţă, sunt în măsură să aprecieze; opinia publică ... Suntem într-un for public, într-un for de dezbatere.

Domnul Valer Dorneanu:

Cum ştiţi, vă respect mult şi din grijă faţă de cariera dumneavoastră didactică o fac.

Domnul Emil Boc:

Acolo are altcineva grijă s-o monitorizeze. Fiţi liniştit, domnule preşedinte, dar, oricum, apreciez grija dumneavoastră, domnule profesor. Şi, acolo, cărţile vorbesc, şi nu activitatea politică.

Domnule preşedinte,

În primul rând, unii colegi au făcut unele aprecieri pe care eu le iau ca atare, este un for unde dezbatem, dar, sub aspectul consistenţei lor, ele pot fi puse sub semnul întrebării.

Domnule Cristian Dumitrescu, este, după părerea mea, o greşeală impardonabilă - şi se susţine şi poate fi argumentată pe lipsa experienţei dumneavoastră în materie juridică şi, din acest punct de vedere, eu o înţeleg - de a asimila numirea ambasadorilor cu numirea magistraţilor; absolut lamentabil. Mă aşteptam, la un jurist de talia dumneavoastră, să nu amestece cele două componente. V-aş putea recomanda lucrarea lui Montesquieu "Spiritul legilor", la separaţia puterilor în stat. Ambasadorii ţin de Puterea executivă. Or, regula fundamentală a separaţiei puterilor în stat este că dacă între Legislativ şi Executiv pot exista mecanisme de echilibru şi control reciproc, în ceea ce priveşte Puterea judecătorească, trebuie să se definească printr-o singură dimensiune: independenţa acesteia.

Or, confuzia regretabilă pe care dumneavoastră o faceţi denotă că nu v-aţi aplecat suficient de mult asupra acestui subiect. Dar, niciodată nu este prea târziu.

În al doilea rând, le mulţumesc domnilor deputaţi Ştirbeţ şi Haşotti, pentru că au sesizat esenţa. Eu am depus această iniţiativă legislativă în aprilie 2003. A ni se invoca la infinit "va veni Guvernul, va face şi va drege" reprezintă nimic mai mult decât a accepta rolul de ghişeu de înregistrare a ordonanţelor de către Parlament. Asta înseamnă ceea ce ne propunem în continuare.

De asemenea, soluţia mea era una punctuală: de a rezolva o problemă pe care unii dintre noi ne prefacem că n-o vedem.

Domnule deputat Cristian Dumitrescu, spuneaţi că eu vorbesc din amintiri despre reforma sistemului judiciar, că aceste lucruri nu se justifică. Uitaţi, este Comisia Europeană - "Raportul periodic privind progresele înregistrate de România pe calea aderării - 2003", traducere a Guvernului României; deci, nu este traducerea opoziţiei, a mea, sau a altcuiva. Da?

Vă invit să lecturaţi "Sistemul judiciar", la pag.20, unde vă citesc ce se spune cu privire la subiectul pe care-l discutăm: "Consiliul Superior al Magistraturii are atribuţii în materie de răspundere disciplinară, precum şi de promovare a magistraţilor. A fost introdusă o nouă procedură de selecţie pentru Consiliul Superior al Magistraturii, - pe care v-am precizat-o, prin Ordonanţa nr.20/2002 -, prin care un număr de judecători sunt selectaţi de către Corpul magistraţilor, după care Parlamentul urmează să-i valideze, cu toate că practica procesului de selecţie continuă să fie politizată" - o critică expresă din Raportul de ţară.

Oare, nu noi o spunem - opoziţia, am repetat-o, -, dar nici acest lucru nu-l credeţi? Practica selecţiei membrilor Consiliului Superior al Magistraturii continuă să fie politizată. Ca să nu mai vorbesc de faptul că "independenţa sistemului juridic - se scrie în Raport - rămâne, încă, o sursă de preocupare şi de reformă". Nu mai amintim de amendamentul ...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, iertaţi-mă, dar propunerea dumneavoastră, ca judecătorii, magistraţii care să fie desemnaţi de către Comisiile juridice, care să poată fi determinante, asta nu înseamnă tot politizare?

Domnul Emil Boc:

Nu, domnule preşedinte, asta este diferenţa.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisiile juridice sunt tehnice, nu sunt alcătuite din politicieni, din parlamentari, să înţeleg de la dumneavoastră.

Domnul Emil Boc:

Domnule preşedinte,

Nici domnul Timiş ... se pare că n-a citit propunerea. De fapt, prin susţinerea dânsului, îmi dă dreptate. Şi cred că va ridica mâna în momentul când va fi votul final, pentru că eu propun exact ceea ce domnia sa a spus: noi să verificăm îndeplinirea, de către magistraţii propuşi, a condiţiilor prevăzute de lege. Asta cer eu în propunerea legislativă.

Domnul Ioan Timiş (din loja comisiei):

Nu numai îndeplinirea, ci să hotărâm asupra ...

Domnul Emil Boc:

Păi, dumneata cum hotărăşti, dacă nu analizezi pe baza unor criterii? Hotărăşti, aşa ...

Domnule Timiş, eu cer ca în acest moment, în acest moment, aşa cum s-a întâmplat, din nefericire, la selecţia anteriorului Consiliu Superior al Magistraturii - de exemplu, îmi amintesc că domnul Tiucă, de la Curtea Supremă de Justiţie, judecător propus, avea cel mai mare număr de voturi din cadrul membrilor Curţii Supreme; a venit în comisie, în comisiile reunite, toţi l-am lăudat frumos: ce frumos eşti, ce deştept eşti, câte cărţi aveţi publicate, titlul de doctor ...; la vot a căzut. Omului acela nu i-a spus nimeni: domnule, eşti respins, pentru că nu ai 15 ani vechime, pentru că nu ai calificativul "foarte bine", pentru că planează suspiciuni de corupţie asupra ta. Nimeni nu i-a spus.

Noi nu putem face selecţia magistraţilor pe criterii politice în Consiliul Superior. Trebuie să respectăm nişte criterii. Că, dacă nu le respectăm, atunci nu are rost să mai vorbim de statul de drept. Or, amendamentul depus tocmai asta urmăreşte: să limiteze arbitrariul politic în selecţia magistraţilor. Noi să fim riguroşi, competenţi, avem criterii pe care le punem în lege, putem adăuga, dacă sunt insuficiente. Dar să putem judeca numai în baza acestor criterii şi argumentat. Şi aşa s-a întâmplat cu al doilea judecător de la Curtea Supremă - a fost respins; aşa s-a întâmplat cu un judecător de la tribunale - a fost respins. Nu vreau să intru aici în detalii. Cazul Andreea Ciucă poate avea o pornire din selecţia magistraţilor pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Ea a fost propusă de către Adunarea judecătorilor de la tribunale şi judecătorii. A fost respinsă, după care s-a cerut urmărirea penală. Procesul este pe rol, în curs, şi nu mă pronunţ. Am dat doar un exemplu cu privire la ceea ce se poate întâmpla.

Deci, ori venim şi spunem: aceste lucruri trebuie să fie respectate de către toţi, criteriile trebuie să fie avute în vedere la selecţie, că atunci nu mai este selecţie, este pur şi simplu luarea omului din instanţa de unde activează şi punerea lui în Consiliul Superior. Nu are rost să mai trecem prin Parlament. Lăsăm acest drept majorităţii parlamentare, o face preşedintele partidului majoritar prin dispoziţie şi spune aşa: sunt membri în Consiliul Superior al Magistraturii... N-are rost să mai venim în Parlament, în comisii, şi să dezbatem, din moment ce nu ţinem cont de nici un criteriu şi de nici un alt aspect.

Deci, iată argumentele pentru care amendamentul meu nu spune altceva decât că această desemnare trebuie să ţină cont de criterii şi de nimic altceva. Şi, cu acest lucru, cred că nu puteţi fi împotrivă. Trebuie, dacă suntem de bună-credinţă, să acceptăm un asemenea amendament.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Pentru numele lui Dumnezeu, discutăm de două ore despre un text despre care nu are nici o oportunitate discuţia. Textul respectiv din lege a fost abrogat. Urmează un nou Proiect de Lege pentru organizarea Consiliului Superior al Magistraturii, care acesta va stabili lucrurile - şi domnul Boc ştie foarte bine acest lucru - şi discutăm numai ca să-i dăm posibilitatea domnului Boc să vorbească.

O rog pe doamna secretar de stat Cristina Tarcea să arate exact care este textul legii care va reglementa acest lucru.

Doamna Cristina Tarcea:

Eu ştiu că întotdeauna problema justiţiei şi a reformei în justiţie a fost un motiv copios de discurs, inclusiv politic, - culmea! - atunci când vorbim de justiţie.

Dar nu am să cad în această capcană şi am să prezint lucrurile din punct de vedere strict tehnic. Lăsând la o parte fondul propunerii legislative, propunerea aceasta, dacă va fi adoptată, este o lege moartă din momentul adoptării ei, pentru că, la ora actuală, Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează în mod legal, mandatele membrilor Consiliului Superior al Magistraturii fiind în vigoare.

Sigur că da, în urma modificărilor constituţionale, este necesar să se reglementeze statutul Consiliului Superior al Magistraturii printr-o nouă lege, pentru că Constituţia prevede reglementări de substanţă. Acea lege este în curs de finalizare în cadrul Ministerului Justiţiei, dar, până în momentul în care acea lege va intra în vigoare, mandatul actualilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este legal şi nu vor mai avea loc nici un fel de alegeri în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a putea fi aplicată această propunere legislativă. Şi, oricum, Legea nr.92/1992 este abrogată prin cele două proiecte de lege care sperăm cât de curând să intre în vigoare, proiectele de Lege privind statutul magistraţilor - deocamdată, este în vigoare, sigur că da. Dar, repet, asemenea propunere legislativă, cu toată consideraţia pentru domnul deputat, am înţeles că într-adevăr este depusă cu mult timp înainte, vine prea târziu şi este o lege moartă de la început.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bolcaş doreşte să intervină.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu am venit să vă mărturisesc că-mi place foarte mult Shakespeare: "Mult zgomot pentru nimic".

Refuz şi eu argumentul că existenţa unui proiect iniţiat de Guvern exclude votarea unei modificări la o lege ce este în vigoare. Dar, în asemenea condiţii, scopurile propuse de domnul deputat Boc, generoase pentru presă, pentru că a făcut apel şi la opinia publică, nu-şi găsesc finalitatea în propunere, din două considerente: a spune că prin aceasta se înlătură caracterul politic al votului Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi este o absurditate, raportată la activitatea Parlamentului, care este activitate politică. Dacă vreţi ca Parlamentul să nu mai desfăşoare o activitate politică, atunci să facem un club de discuţii, nu altceva. Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi reflectă ponderea politică a Camerei Deputaţilor, şi eu, în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, totdeauna îmi exprim un vot politic.

În al doilea rând, totdeauna m-am exprimat, chiar în una din primele şedinţe ale acestei legislaturi când s-a pus problema modificării Regulamentului Camerei, cu privire la orice formă de îngrădire a opiniei pe care şi-o exprimă un deputat.

Domnul deputat Boc încearcă să stabilească nişte criterii după care membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi deputaţi trebuie să se exprime, ceea ce este în contradicţie flagrantă cu dreptul nostru la orice fel de opinie, motivată sau nu, este în contradicţie flagrantă cu răspunderea pe care o avem faţă de alegătorii noştri şi vrea să ne transforme, probabil după chipul şi înfăţişarea sa, în nişte simpli funcţionari de percepţie de provincie care să completeze nişte căsuţe şi nişte tabele.

De aceea mă pronunţ împotriva acestei propuneri.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc este maestru în a transforma rânduri, cât este amendamentul dumnealui, în dezbateri de 3 ore. Vorba marelui Shakespeare, ca să nu invoc aici un nume, care, pe urmă, să vină la microfon să ceară dreptul la replică, "mult zgomot pentru nimic".

Domnul Emil Boc:

Cred că fără să vreţi aţi spus exact fraza care defineşte reforma sistemului judiciar din România făcută în aceşti ultimi 3 ani. Mult zgomot fără nimic. Aţi spus exact ceea ce se întâmplă. Asta este realitatea.

Este regretabil că domnul Bolcaş, un cunoscut şi rafinat avocat, trebuie să o recunoaştem, n-o spun eu, recunosc foarte mulţi alţii, utilizând subterfugii juridice, filozofice şi logice, încearcă să deplaseze centrul discuţiei într-o cu totul şi cu totul altă direcţie. Este explicabilă această evoluţie, această încremenire în proiect a domnului Bolcaş, în condiţiile în care domnia sa pune semnul egalităţii între membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi care dezbat şi-şi expun un punct de părere, între dezbaterile politice din plen şi nişte criterii legale existente în lege pe care nici domnia sa nu le-a citit.

Vă recomand cu toată prietenia şi colegialitatea, domnule deputat Bolcaş, vă vedeţi că în lege există criterii pe baza cărora să fie selectaţi membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Dar, dumneavoastră spuneţi că nu vă interesează, probabil că nu vă interesează, probabil că dacă PRM-ul va ajunge la putere, nici măcar prin Parlament nu va mai trece cu aceşti membri şi va da direct prin dispoziţie, pentru că totul e politic în această ţară. Totul e politic. De la administraţie la justiţie, la orice, nu, domnule Bolcaş?

Într-un stat de drept, nu totul este politic. Într-un stat de drept justiţia este independentă şi ferită de ingerinţele politice. Dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană, putem intra numai cu asemenea mentalitate. Nu cu mentalitatea pe care nu ştiu de unde o aveţi dumneavoastră, nu ştiu, deşi pot ghici că totul trebuie să fie politic.

Ei, domnule Bolcaş, nu totul trebuie să fie politic într-un stat de drept. Există domenii şi mă refer aici la sistemul judiciar, unde politicul trebuie să fie limitat de reguli, că altfel de la democraţie la dictatură nu e decât un singur pas. Sistemul confuziei puterilor, confuziunii puterilor în expresia lui Montesquieu...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

totuşi, nu puteţi să păstraţi măcar aparenţele de echilibru şi de însemnătate reală a lucrurilor? Mai rămâne să veniţi să vorbiţi şi despre NATO şi de pacea mondială aici.

Domnul Emil Boc:

Sunt aprecierile unui om provincial şi daţi-mi voie să le spun, aşa sunt, nu am ce face.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi o propunere legislativă. Vă rog eu frumos referiţi-vă la ea. Lăsaţi Uniunea Europeană, lăsaţi NATO, o să veniţi şi cu ONU acum în sprijinul argumentării.

Domnul Emil Boc:

Aveţi vreo propunere despre NATO şi nu ştiu eu? Nu am discutat nici despre NATO, nici despre ONU, discut despre un raport al comisiei europene pe care dumneavoastră l-aţi editat, traducând raportul comisiei europene.

Din acest punct de vedere, domnul preşedinte a reuşit să facă ceea ce şi-a propus: să îmi distrugă firul logic pe care doream să-l duc până la capăt, dar concluzionez. Această propunere legislativă a fost de bună-credinţă. Nu eu sunt vinovat că ea ajunge pe rolul Parlamentului aproape la un an de la depunerea ei. Nu eu sunt vinovat că până în momentul de faţă Ministerul Justiţiei nu a depus în termen pentru a trece prin Parlament noile proiecte de lege de organizare judiciară. Ce garanţii avem că acele proiecte vor trece? Deocamdată suntem în faţa unui proiect pe care îl discutăm în Parlament. Şi oricum soluţiile ministerului, din dezbaterile publice pe care le-am observat, nu vin să se plieze exact pe ceea ce am propus în această soluţie.

Deci, rămân la concluzia că politica este politică şi justiţia e justiţie. În desemnarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să limităm cât se poate de mult influenţa politică şi ea trebuie să fie circumscrisă prin lege şi nu prin arbitrariul majorităţii parlamentare trecătoare, care este la un moment dat. Acei magistraţi sunt pe 6 ani acolo, nu sunt pe 4 ani de aici înainte. Sunt pe 6 ani viitorii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. Vor fi transpolitic, transmajoritate parlamentară. Dacă ei vor fi numiţi pe criterii politice, imaginaţi-vă ce va fi. Toate puterile vor veni şi vor acuza. Eu te-am pus, eu te omor, îmi răspunzi mie politic. Asta se va întâmpla. Dacă îi numim pe criterii politice.

De aceea s-a pus un mandat de 6 ani, tocmai pentru a nu plana nici un fel de suspiciune politică asupra lor, iar noi venim aici şi spunem, ştiţi nu ne interesează criterii, eu votez politic în Parlamentul României. Votul este politic, dar unul conştient.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Bolcaş, aveţi dreptul la replică. V-aş ruga însă să nu-i mai pronunţaţi numele domnului Boc, pentru că până la urmă o să încheiem şedinţa de astăzi mâine, ceea ce şi urmăreşte domnul Boc, de fapt.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc. nu merită nici o replică.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Cristian Dumitrescu.

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

De fapt, a cam spus domnul deputat Bolcaş ce era de spus în legătură cu forma fără fond. Acest tip speculativ de a se agăţa de un cuvânt şi pe urmă a spune, a da doct lecţii, domnule Boc, este infantil. Este infantil şi dacă vârsta într-un fel ar putea să vă scuze, totuşi sunteţi de 3 ani în aceste bănci ale Parlamentului şi aţi putea să înţelegeţi un pic din mecanismele acestei instituţii care, datorită unor discursuri ca ale dumneavoastră, au reuşit să devină, din păcate, una din instituţiile cele mai blamate de către publicul românesc. Asta este, asta este situaţia.

Da, domnule coleg, sunt de 12 ani în Parlamentul României şi am să răspund că, de fapt, pentru domnul deputat Haşotti am venit la microfon.

Domnule deputat, am multe păcate şi cine nu are păcate poate să fie acuzat că e un fariseu, dar faţă de unele comportamente publice ale mele, nu am nici un fel de emoţie în ceea ce mă priveşte că m-am comportat normal. Nu m-aţi auzit pe mine de la acest microfon, în virtutea faptului că am fost într-o fostă guvernare şi nu am spus atunci nişte lucruri, care ar fi trebuit să le spun sau dacă le-am spus, nu s-au auzit şi nu am putut, deşi aveam o anumită poziţie, să le influenţez, nu am atacat acele lucruri sau acele situaţii.

Dar asta nu înseamnă că eu, ca om politic, nu pot şi nu am dreptul la ceea ce se apără cu atâta vehemenţă în Parlamentul acesta, dreptul la opinie. Şi vreau să vă spun că nu pot să stau impasibil şi cu totul neinteresat în această bancă, în momentul când în mod constant de la această tribună se proliferează tot felul, vă rog să mă scuzaţi, nu am folosit în cei 12 ani aşa des acest cuvânt, de inepţii.

Domnule Boc, aţi venit adineauri şi aţi dat ca şi contraargument, nu poţi să spui orice de la acest microfon, că se prevăd în lege criterii cu privire la alegerea magistraţilor. Păi, sigur, dar nu pentru Parlament, ci pentru chiar consiliul în sine. Şi dumneavoastră aţi interpretat: vedeţi, Parlamentul are criterii! Domnule, nu se poate, unde suntem, domnule?

Domnule coleg, poate o să aveţi curiozitatea să vă uitaţi în... vorbiţi de cărţi, domnilor, să vă citim cărţile, domnule, şi asta vreţi să ne obligaţi să facem? Ei, nu se poate aşa ceva.

Domnul Emil Boc:

Luaţi lecţii de morală de la clasici.

Eşti traseist politic, domnule!

Domnul Cristian Sorin Dumitrescu:

Domnule Boc, eşti infantil, domnule. Cum să fiu eu un traseist politic, că am fost singurul dintr-un anumit partid care am stat alături de preşedinte şi nu l-am trădat. E o ruşine ce spui, domnule.

Domnul Valer Dorneanu:

Eu refuz să mai particip la o şedinţă în care din nimic am făcut un obiect de o asemenea tensiune de dezbatere. Daţi-mi voie...(Vociferări în sală.) Nu, daţi-mi voie să închid şedinţa de astăzi.

Stimaţi colegi,

Chiar vreţi să transformăm şedinţa aceasta în... cred că nici domnul Boc n-a urmărit acest lucru.

Poftiţi, sunt convins că veţi aduce o notă de calitate şi de substanţă acestei lungi dezbateri.

Domnul Puiu Haşotti:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Da, într-adevăr, voi aduce o claritate în dezbateri.

am să spun, în primul rând, - "Qui s'escuse, s'accuse", pentru că ştiu că există un important vorbitor de limbă franceză aici. Dar, uitaţi, vă spuneam înainte despre atitudinea Guvernului. Doamna secretar de stat nici măcar n-a avut decenţa să stea până la sfârşitul dezbaterilor noastre. De ce acest lucru nu este observat de distinşii colegi de la Putere?

În al doilea rând, doamna secretar de stat vine aici în Parlament şi spune că o lege este moartă. Fără să fie membru al Parlamentului...

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi spus de propunere, stimate coleg.

Domnul Puiu Haşotti:

Nu, lăsaţi-mă că mai am încă o frază şi am terminat. Deci doamna secretar de stat poate aprecia că o lege este moartă sau nu, la domnia sa la minister, nu aici în Parlament. Aici, în Parlament, noi apreciem dacă este o lege moartă sau nu. Este încă o dată şi încă o dovadă că Guvernul ne tratează într-o manieră incalificabilă care nu este compatibilă cu sistemul democratic.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu ştiu cum ne tratăm noi pe noi, stimaţi colegi, pentru că atunci când este vorba de o dezbatere cu o lege importantă, cu soluţii contradictorii, cu elemente de mare substanţă, nu luaţi cuvântul şi aici v-aţi învolburat toţi şi au dat apele afară din Parlament.

Daţi-mi voie să închei şedinţa de astăzi, nu înainte de a vă anunţa că respingerea o să o supunem la vot în şedinţa destinată votului final. Au avut loc dezbateri cu propunerea comisiei de respingere a acestei iniţiative.