Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Niţă:

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi. Constataţi că programul s-a încheiat pentru prima parte, trecem la răspunsuri la întrebări.

Începem cu doamna deputat Liana Naum, care are trei întrebări. Este aici doamna deputat? Nu este. Regretăm, data viitoare.

Pentru domnul Dan Brudaşcu, răspunde, din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat. Este aici?

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la tergiversarea nejustificată a cercetărilor într-o serie de dosare de urmărire penală de către Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj, am onoarea să comunic următoarele. La Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj, ca de altfel la toate inspectoratele de poliţie, în toate dosarele de urmărire penală, activitatea de cercetare penală a Poliţiei judiciare este condusă, supravegheată şi controlată, în mod nemijlocit de către procuror, potrivit Secţiunii 4 a art.3, punctele 2 şi 3 ale Legii nr.281/24 iunie 2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură penală şi a unor legi speciale în care se prevede că: organele de Poliţie judiciară îşi desfăşoară activitatea în mod nemijlocit sub conducerea, supravegherea şi controlul procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire toate dispoziţiile acestuia. Lucrătorii de Poliţie judiciară din structurile teritoriale îşi îndeplinesc atribuţiile în mod nemijlocit sub autoritatea şi controlul prim-procurorilor parchetelor de pe lângă judecătorii şi tribunale, corespunzător arondării acestora. Deci procurorul este singurul competent să îndrume şi să dea dispoziţii organelor de cercetare penală privind cercetarea penală, şi nu autorităţile ierarhic superioare ale acestora.

Precizăm că nu este posibilă rătăcirea sau nesoluţionarea, în timp îndelungat, a dosarelor, deoarece acestea se înregistrează cu număr unic, şi la Poliţie, şi la Parchet, astfel încât procurorul poate constata cu uşurinţă lăsarea, de către Poliţie, în nelucrare a unui dosar.

Dat fiind faptul că actele de urmărire penală se desfăşoară, aşa cum am arătat anterior, sub directa conducere şi supraveghere a procurorului, nu pot exista situaţii în care să se folosească anumite acte sau documente în dosare, pentru acoperirea unor fraude sau acte de corupţie care să rămână nedescoperite. Controlul efectuat de către Corpul de Control al Ministrului Administraţiei şi Internelor, al Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj, în cursul lunii februarie 2004, nu a evidenţiat existenţa unor dosare penale de natura celor la care vă referiţi.

În contextul arătat, este exclusă existenţa unor dosare penale, în cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj, la care, în mod voit, nu se finalizează cercetările, urmărindu-se, aşa cum se susţine în interpelare, folosirea acestora în actuala campanie electorală împotriva adversarilor Partidului Social Democrat. Totodată, facem precizarea că Inspectoratul de Poliţie al judeţului Cluj este o structură de ordine publică a Ministerului Administraţiei şi Internelor, şi nu poate fi folosit în lupta politică, existând, în acest sens, garanţii constituţionale şi legale.

Având în vedere caracterul ipotetic al aspectelor semnalate, vă învederăm, că, dacă dumneavoastră deţineţi date concrete cu privire la nesoluţionarea intenţionată a unor dosare penale de către poliţiştii din cadrul Inspectoratului de Poliţie al judeţului Cluj, în care se urmăreşte intervenirea prescripţiei răspunderii penale în cazul unor infracţiuni comise de anumite persoane, vă puteţi adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie care, potrivit punctului 7 al art.3, Secţiunea a IV-a din Legea nr.281/2003 privind modificarea Codului de procedură penală, poate solicita ministrului Administraţiei şi Internelor eliberarea din funcţie a unor lucrători de Poliţie judiciară, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor ce le revin în efectuarea activităţii de constatare a infracţiunilor şi de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale şi de cercetare penală.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă aveţi scurte observaţii la răspunsul primit.

Domnul Dan Brudaşcu:

În primul rând, domnule preşedinte, e politicos să-i mulţumesc domnului secretar de stat pentru faptul că a dat acest răspuns, chiar dacă eu nu sunt în totalitate decât teoretic de acord cu ceea ce spune domnia sa.

Vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că informaţiile pe care vi le-am furnizat prin această interpelare sunt provenite din rândul procurorilor din municipiul Cluj-Napoca. Din păcate, am încercat, înainte de a şti că este pe ordinea de zi răspunsul pentru această interpelare, să-i contactez pentru a-mi permite să le folosesc numele, ca răspuns la ceea ce bănuiam că o să mi se comunice. Nu am reuşit. Dacă acest lucru mi se va permite, fiţi convins că, în foarte scurtă vreme, voi veni cu cazurile concrete pe care domniile lor le-au semnalat în legătură cu întârzierile nejustificate sau modul superficial în care se întocmeşte această lucrare de urmărire penală în dosarele la care am făcut trimitere.

Vreau să vă spun că teoretic dumneavoastră aveţi perfectă dreptate, dar între teorie şi practică este o diferenţă mare. Ţiganul spunea: practica ne omoară. Ăsta este şi cazul problematicii pe care am ridicat-o.

Cu tot respectul, trebuie să vă spun că, din 1996 şi până în momentul de faţă, la Inspectoratul judeţean de poliţie Cluj, absolut toate dosarele în care au fost implicate persoane din rândurile puterii au primit întotdeauna, din partea Inspectoratului judeţean de poliţie Cluj, indicaţia de neîncepere a urmăririi penale, ulterior procurorii însărcinaţi să lucreze dosarele au beneficiat de această recomandare şi au pus-o în practică. Datorită acestei situaţii, am asistat şi asistăm, în continuare, la fraude de zeci de miliarde de lei, dacă nu sute de miliarde de lei, ca urmare a modului părtinitor şi subiectiv în care Poliţia, devenită instrument politic, îşi desfăşoară activitatea cel puţin pe raza judeţului Cluj. Când în cauză sunt persoane aparţinând partidelor din opoziţie, sunt extraordinar de activi şi fac mai mult decât le permite legea. Când însă cei în cauză sunt reprezentanţi ai puterii, trec luni şi trec adeseori ani, până când să se soluţioneze dosarele respective.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule ministru, şi dumneavoastră aveţi dreptul, conform Regulamentului, să-i răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Am reţinut observaţiile domnului deputat. Eu fac încă o dată precizarea că pare o chestiune interesantă aceea ca procurorii să se plângă ei unui distins deputat de faptul că Poliţia nu-şi desfăşoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală, în condiţiile în care, prin lege, s-a conferit instrumentul juridic de control şi, mai mult decât atât, instrumentul juridic care permite procurorului să ia măsuri nemijlocite de sancţionare a acelor poliţişti care-şi desfăşoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală. Deci este o chestiune care este, în momentul de faţă, contrar sistemului judiciar românesc. Atât.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Corect.

Pentru domnul Ludovic Mardari, dacă puteţi rămâne, domnule ministru, să răspundeţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, urmare întrebării dumneavoastră, în care prezentaţi situaţia cetăţeanului Vulpe Laurenţiu, cu domiciliul în Timişoara, susţinând că nu-şi poate exercita dreptul de proprietate asupra unui teren de 5.000 m.p., în comuna Miroslava, judeţul Iaşi, deşi există o hotărâre judecătorească definitivă care-i consfinţeşte dreptul, am onoarea să vă aduc la cunoştinţă următoarele. În baza propunerii Comisiei comunale pentru aplicarea Legii nr.18/1991 şi a prevederilor Legii nr.18 însăşi a fondului funciar, Comisia judeţeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenului a emis domnului Vulpe Laurenţiu titlul de proprietate nr.82584/1992. Ulterior, terenul atribuit a fost revendicat de un fost proprietar, motiv pentru care Comisia comunală pentru aplicarea legii s-a adresat instanţei de judecată, solicitând anularea titlului de proprietate emis pentru Vulpe Laurenţiu.

Întrucât procesul a stat în nelucrare mai bine de un an de zile, prin Decizia nr.351/19.12.1996, Curtea de apel Iaşi a constatat perimarea cauzei. Nefiind atacat fondul, nu poate fi invocată autoritatea de lucru judecat, întrucât hotărârea judecătorească nu este definitivă, aşa cum se arată în interpelare, motiv pentru care fostul proprietar al terenului se consideră, în continuare, îndreptăţit să-l revendice. Din această cauză, secretarul comunei Miroslava este în imposibilitatea să elibereze dovada publicităţii ofertei de vânzare prevăzută de art.6 din Legea nr.54/1998 privind circulaţia juridică a terenurilor. Refuzul conducerii primăriei de a trimite înscrisul susmenţionat este întemeiat, dar poate fi cenzurat, în acest moment, doar de către instanţa de judecată. Prin urmare, ministrul Administraţiei şi Internelor nu are competenţa să intervină în acest caz, aşa cum se solicită în întrebare, iar în temeiul art.64 din Legea nr.18/1991, republicată, petentul se poate adresa instanţei de judecată, pentru a hotărî cu privire la obligarea primarului să elibereze actul solicitat.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Îi mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a formulat, dar apare, aici, o inadvertenţă în cele spuse de domnia sa, şi anume rezultă că domnul Vulpe Laurenţiu va trebui să aştepte ani de zile până când persoana care a revendicat terenul va acţiona în judecată, timp în care nu va beneficia de dreptul de proprietate asupra terenului în cauză. Mi se pare anormală o astfel de situaţie. Deci, deocamdată, nu există nici o acţionare în judecată. El, deşi are titlul de proprietate, deşi a pierdut ceva timp în justiţie, e adevărat că apare o pronunţare a justiţiei, în sensul că perimă acţiunea, dar asta nu înseamnă că el trebuie să aştepte 20 de ani până când fostul proprietar va acţiona în judecată. Deocamdată nu există aşa ceva.

Dacă domnul secretar de stat poate să-mi răspundă la această întrebare, revin încă o dată la microfon.

Aş vrea, domnule preşedinte, să protestez asupra faptului că nu am primit răspuns la o întrebare pe care am adresat-o domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanţelor publice, în data de 26 februarie a.c. şi a fost înregistrată cu nr.1833-A. Deci, oricum, timpul prevăzut de Regulament pentru răspuns a fost depăşit. E adevărat că nu am cerut decât răspuns în scris, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să mi se acorde atenţia necesară.

Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Aveţi dreptate aici şi va trebui să luăm măsuri pentru acest lucru.

Domnule ministru, vă rog. Scurt.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, fac precizarea că, în speţă, este un litigiu, a fost un litigiu de natură civilă, în care au fost implicate Comisia judeţeană Iaşi, care a chemat în judecată pe Vulpe Laurenţiu şi Consiliul Miroslava, pentru anularea titlului de proprietate care a fost emis de Comisia locală. Şi acest proces nu s-a putut desfăşura şi a intrat în perimare pentru faptul că părţile nu s-au prezentat la proces.

Dacă domnul Vulpe Laurenţiu s-ar fi prezentat să valorifice, la timpul respectiv, drepturile procesuale şi dreptul real al său, în ultimă instanţă, cauza ar fi fost soluţionată de la momentul respectiv şi nu mai era nici o problemă în momentul de faţă.

Domnul Constantin Niţă:

E în regulă.

Conform Regulamentului, nu se mai poate. Discutaţi bilateral cu domnul ministru.

Din partea Ministerului Sănătăţii, domnul George Pavelescu.

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

Sunt pentru amândouă. Prezentaţi-le pe amândouă. Vă rog frumos.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Doamnelor şi domnilor,

Stimate domnule deputat,

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Cameră cu nr.1876/2004, prin care, de altfel, reveniţi la întrebarea care priveşte activitatea profesorului doctor Alexandru Irimie, directorul Institutului oncologic din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Referitor la situaţia de incompatibilitate între calitatea de consilier judeţean şi aceea de lider al Organizaţiei judeţene Cluj a PSD, la care faceţi referire, precizăm faptul că aceasta, chiar dacă ar exista, nu poate fi supusă controlului Ministerului Sănătăţii. Ministerul Sănătăţii poate să verifice şi să ia măsurile legale care se impun, numai în ceea ce priveşte starea de incompatibilitate a domnului profesor, în calitatea sa de director general al Institutului oncologic din Cluj-Napoca.

Postul de director general, pe care dânsul l-a ocupat prin concurs şi îl îndeplineşte în prezent, nu face parte din categoria posturilor de funcţionari publici ci din aceea de personal contractual şi, prin urmare, poziţia domnului director, respectiv doctor, nu intră sub incidenţa normelor prevăzute de Legea nr.188, respectiv Legea nr.161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice. Raportul de muncă în care se află dânsul cu instituţia şi respectiv cu Ministerul Sănătăţii se supune prevederilor Codului Muncii.

Referitor la accidentul produs în 24.01, în care a fost implicat autoturismul în care circula, organele de cercetare abilitate au stabilit că accidentul s-a produs exclusiv din vina celuilalt conducător auto.

La cea de a doua interpelare privind multitudinea actelor necesare obţinerii, reînnoirii, de fapt, a autorizaţiei de liberă practică pentru medicii pensionari. În conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.74 privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea şi funcţionarea Colegiului medicilor din România, exercitarea profesiunii de medic se poate face pe baza autorizaţiei de liberă practică care se acordă de către Ministerul Sănătăţii. Autorizaţia de liberă practică are o valabilitate de 5 ani, deci ea se reînnoieşte după 5 ani şi pentru eliberare sunt necesare următoarele acte prevăzute, de altfel, de legea pe care v-am menţionat-o: diplomă eliberată de către institutul de învăţământ superior medical acreditat, în condiţiile legii, certificatul de cazier judiciar, certificatul de sănătate, avizul Colegiului Medicilor din România. Pentru reînnoirea autorizaţiei de liberă practică a medicilor pensionari, se cer aceleaşi documente, alături de care se va prezenta şi autorizaţia de liberă practică din anul anterior, deci nu alte documente.

Conform Ordinului ministrului sănătăţii nr.84 privind autorizaţia de liberă practică medicală pentru personalul medical din reţeaua Ministerului Sănătăţii, aceste autorizaţii se eliberează de către Direcţiile de sănătate publică judeţene.

Celelalte categorii cu pregătire superioară, chimişti, biologi, biochimişti, psihologi, care-şi desfăşoară activitatea conex actului medical în domeniul asistenţei medicale, cu excepţia farmaciştilor şi personalului medical cu pregătire medie, autorizaţia de liberă practică se eliberează de Ministerul Sănătăţii prin DSP-uri.

Este adevărat, aşa cum dumneavoastră aţi sesizat în interpelarea făcută şi unele semnale primite la Ministerul Sănătăţii, anumite Direcţii de Sănătate Publică exagerează, solicitând o serie de acte în plus decât cele care sunt prevăzute în Legea nr.74.

Ca urmare a interpelării pe care dumneavoastră aţi adresat-o, în Camera Deputaţilor, ministrul sănătăţii a emis şi transmis o circulară către toate Direcţiile de sănătate publică, pe care o anexăm, prin care sunt specificate, în mod expres, documentele necesare în vederea eliberării autorizaţiei de liberă practică pentru medicii pensionari.

Faptul că autorizaţia pentru medicii pensionari se solicită anual, este o prevedere în cadrul Legii nr.74, art.9, alin.3. Persoanele care au depăşit limita de vârstă sunt pensionare, dar până la cât îşi pot continua activitatea, dar sunt obligate ca, anual, să obţină autorizaţia de liberă practică, nu mai mult pentru a desfăşura actul medical, ci pentru a fi acreditat, pentru că intră în relaţie contractuală cu Casa. Vă mulţumesc domnule preşedinte.

Domnul Constantin Niţă:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la prima intervenţie, din răspuns s-a ocolit o problemă foarte importantă; s-a împins răspunsul pe problema incompatibilităţii şi a lipsei de competenţă a ministerului de a o soluţiona şi s-a uitat că la accidentul la care s-a făcut vorbire, domnul doctor era prezent cu maşina instituţiei după ce participase la o activitate politică. Am demonstrat că în zilele invocate în primul răspuns, domnia sa nu s-a deplasat nici la Dej, nici la Gherla pentru a verifica activitatea pe linie de oncologie, cu atât mai mult cu cât nici unul dintre unităţile spitaliceşti de acolo nu au secţii specializate în tratamentul oncologic.

Prin urmare, dacă s-a mai emis răspunsul, înseamnă că s-a ajuns la concluzia că într-adevăr, domnul doctor Irimie nu avea ce căuta să folosească maşina instituţiei în interes politic şi prin urmare este în culpă. Orice tăcere înseamnă o afirmare.

În ceea ce priveşte cel de al doilea răspuns, eu vă mulţumesc, domnule secretar de stat, este vorba într-adevăr, de medicii pensionari, aceştia ar solicita ca obligatorie, de vreme ce şi-au depus toate documentele care le dovedesc faptul că sunt absolvenţi de studii de specialitate, faptul că au înregistrat în timp anumite specializări pe linie profesională ş.a.m.d., toate acestea se găsesc în dosarele lor. Ei ar solicita ca numărul acestor documente care li se cer şi pentru care trebuie să depună eforturi şi să cheltuiască bani, să fie redus la minimum, eventual să fie obligatoriu examenul de sănătate, pentru ca să poată confirma capacitatea lor fizică şi mentală pentru a exercita în continuare libera practică în domeniul medicinii.

Poate că dumneavoastră, analizând cu atenţie şi în interesul slujitorilor medicinii româneşti aspectele pe care vi le-am semnalat, veţi interveni ulterior printr-o ordonanţă sau printr-un proiect de lege pentru a reduce birocraţia, pentru că esenţial, în foarte multe localităţi ale ţării, este să folosim potenţialul acestor persoane cu înaltă calificare şi cu experienţă, nu să-i izolăm sau să-i punem în situaţii greu de depăşit ca urmare a unei birocraţii excesive. Oricum, este un pas pozitiv dacă aţi reuşit să determinaţi ca la nivelul tuturor direcţiilor judeţene de sănătate să existe o conduită identică în sensul eliminării oricăror excese în privinţa documentelor care se pretind medicilor pensionari pentru reînnoirea autorizaţiei de liberă practică.

Mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru domnul Dumitru Bentu răspunde doamna secretar de stat Rovana Plumb. Are 7 întrebări, aş ruga-o, cu acordul domnului deputat, să facă o sinteză în aşa fel încât să cuprindă toate aspectele cerute.

Doamna Rovana Plumb (preşedinta Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor):

Bună seara! Vă mulţumesc, domnule preşedinte, şi cu permisiunea domnului deputat, o să răspund succint, pentru că s-au depus şi în scris răspunsurile la întrebări.

În ceea ce priveşte instituţiile cu care colaborează Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sunt toate instituţiile guvernamentale care au drept scop protejarea cetăţeanului, dar şi instituţii neguvernamentale, asociaţiile de protecţie a consumatorilor. Cu acestea avem protocol de colaborare încheiat, iar coordonarea sistemului se face de către Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, este vorba de sistemul de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor în care intră toate aceste instituţii. Detailat îl aveţi în răspunsul scris. În ceea ce priveşte proiecte special derulate de către instituţia noastră cu adresabilitate către mediul rural în afară de controalele periodice pe care le realizăm în colaborare cu celelalte servicii descentralizate în mediul rural, şi pot să vă spun că 30% din numărul total de acţiuni de control se realizează în mediul rural, avem un proiect special de informare şi educare a consumatorilor, dar care are şi componentă de supraveghere a pieţei. Proiectul se intitulează "Siguranţă pentru consumator şi linişte pentru cetăţeni" şi se efectuează în colaborare şi cu sprijinul Jandarmeriei naţionale.

Avem drept obiectiv combaterea consumului de alcool de către minori, cât şi combaterea consumului de ţigarete de către minori, scopul principal, targetul fiind acela de a conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii.

Referitor la campania naţională de educare şi informare a consumatorilor, cea de a treia întrebare, rezultatele sunt următoarele. În perioada 2001- 2003, imediat de după ce s-a încheiat prima campanie naţională de educare şi informare, numărul de consumatori care s-au adresat instituţiei noastre, fie aparatului central, fie oficiilor teritoriale, a crescut cu 68% faţă de perioada 1997-1999.

În ceea ce priveşte acţiunile de control, de verificare pentru a răspunde reclamaţiilor sosite din partea acestor consumatori, 99 din acţiunile pe care noi le-am derulat au fost soluţionate în favoarea consumatorilor, fiind despăgubiţi cu o sumă de 52 de miliarde de lei în perioada 2001-2003, faţă de 3,5 miliarde de lei în perioada 1997-1999.

Ce este important, este că avem un semnal pozitiv în ceea ce priveşte alinierea agenţilor economici la normele europene, transpus în legislaţia naţională în domeniul protecţiei consumatorilor, înregistrând cu 24% mai puţini agenţi economici care nu respectă prevederile legale în domeniul protecţiei consumatorilor faţă de perioada 1997-1999.

În ceea ce priveşte nivelul de funcţionalitate al sistemului de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor, am să citez concluzia raportului Comisiei Europene care a desfăşurat, cum bine cunoaştem, acţiuni de monitorizare suplimentară, în termeni tehnici, ultima fiind realizată la nivelul României pentru acest sistem de supraveghere a pieţei produselor şi serviciilor în luna iulie, comisia făcând public raportul în luna decembrie 2003, Comisia Europeană recunoaşte Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor ca fiind instituţia responsabilă din România pentru supravegherea pieţei produselor şi serviciilor şi protecţia consumatorilor. În raport se subliniază că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor: "a demonstrat o impresionantă capacitate de angajare, precum şi cunoştinţe în domeniul protecţiei consumatorilor, o bună conştientizare a noii abordări, a metodelor de supraveghere a pieţei, precum şi a priorităţilor. Activitatea de supraveghere a pieţei desfăşurată de Autoritate are atât caracter activ, cât şi reactiv, iar supravegherea activă se desfăşoară în concordanţă cu un plan care poate fi verificat prin obiective măsurabile", se arată în raport. În acest sens, a fost apreciată funcţionarea Comitetului interministerial pentru supravegherea pieţei produselor şi serviciilor şi protecţia consumatorilor.

Referitor la cea de a cincea întrebare, sprijinul pe care-l acordă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor societăţii civile, care are obiect de activitate în acest domeniu şi mă refer aici în mod expres la Asociaţiile pentru consumatori, în anul 2001, de la bugetul de stat, prin bugetul Autorităţii noastre a fost transferată suma de 284 de milioane de lei pentru funcţionarea Centrului de Consultanţă şi Informare a Consumatorilor din cadrul Asociaţiei pentru Protecţia Consumatorilor din România. În anul 2002 a fost transferată suma de 400 de milioane de lei, iar în anul 2003, suma de 500 de milioane de lei.

De asemenea, specialiştii instituţiei noastre au participat la activităţi de consiliere şi consultanţă care a fost acordată Asociaţiilor de protecţie a consumatorilor 113 astfel de acţiuni de consultanţă în urma solicitărilor de sprijin din partea asociaţiei pentru întocmirea cererilor de finanţare pentru asociaţii privind programele PHARE-ACCES. Mai multe detalii se regăsesc în răspunsul în scris formulat.

În ceea ce priveşte criteriile de performanţă pe care le-am stabilit la nivelul oficiilor noastre teritoriale, ele sunt în număr de 9 şi sunt stabilite după cum urmează: numărul total de acţiuni de control desfăşurate, numărul de acţiuni de control în colaborare cu alte activităţi publice, controale tematice la nivel naţional, valoarea totală a mărfurilor controlate, numărul de produse prelevate pentru analize de laborator, număr de acţiuni de control în vamă pentru depistarea produselor din import care ar prezenta eventuale abateri, valoarea vărsămintelor la bugetul de stat, numărul total de acţiuni de informare şi educare pentru consumatori, precum şi procentul reclamaţiilor soluţionate din totalul celor înregistrate.

După cum se poate vedea, nu există un indicator de performanţă privind aplicarea unui cuantum anume de amenzi.

În ceea ce priveşte stadiul negocierilor cu Uniunea Europeană (cea de a şaptea întrebare a dumneavoastră), în anul 2001, în luna iulie în ziua de 27, la Conferinţa de aderare România - Uniunea Europeană, România a deschis şi a închis capitolul 23, capitolul de negociere pentru protecţia consumatorilor şi a sănătăţii, menţionăm că, la acea dată, România era singura ţară dintre cele în curs de aderare care nici nu deschiseseră capitolul "Protecţia consumatorilor şi a sănătăţii".

În ceea ce priveşte transpunerea legislaţiei, ne-am respectat angajamentele asumate, pot să aproximez că în jur de 97% din acquis-ul comunitar este în momentul acesta transpus în legislaţia naţională, de asemenea, este urmărită pas cu pas implementarea legislaţiei naţionale care transpune aquis-ul comunitar. În şedinţa de Guvern din 1 aprilie au fost aprobate pentru a fi transmise la Parlament 4 proiecte de legi care transpun 4 piese de acquis, urmând ca în şedinţa din cursul acestei săptămâni, ultima directivă privind creditul pentru consum să fie aprobată de către Guvern pentru a fi transmisă către dumneavoastră spre adoptare sub forma unui proiect de Lege privind creditul pentru consum.

În rest, actele normative secundare sunt deja transpuse în legislaţia naţională. Vă mulţumesc

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Domnule deputat, vă rog să spuneţi dacă sunteţi mulţumit sau nu. Vă rog.

Domnul Dumitru Bentu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Vă rog să-mi permiteţi să mulţumesc doamnei ministru pentru răspunsurile edificatoare furnizate, pentru calitatea acestora, reflex al seriozităţii ce animă Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi în acelaşi context, doresc să exprim deosebite aprecieri pentru modul în care domnia sa s-a implicat în crearea la Bârlad a unui subsistem funcţional al Autorităţii judeţene pentru protecţia consumatorilor, deosebit de util şi foarte bine primit de populaţia municipiului.

Mulţumesc încă o dată, mulţumesc şi dumneavoastră domnule preşedinte.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu vă mulţumesc. Tot pentru dumneavoastră 2-4-6-7 întrebări pentru Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, domnul Emilian Cutean, secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să sintetizaţi, pentru că timpul pentru întrebări şi răspunsuri a expirat şi dorim să finalizăm cât mai repede.

Domnul Emilian Vasile Cutean (secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor):

Am înţeles, domnule preşedinte.

Răspund interpelării nr.1930 prin care s-a formulat întrebarea "Ce măsuri de îmbunătăţire a Legii 42 aţi întreprins?"

Vă aduc la cunoştinţă faptul că în Senatul României se află un proiect de lege care va înlocui Legea 42 şi va răspunde cerinţelor anului 2004. Pentru acest proiect de lege, Secretariatul de Stat şi Guvernul a acordat aviz favorabil. Mai există un proiect de lege care vine să îmbunătăţească Legea 42 care se află la Secretariatul General al Guvernului şi pe site-ul instituţiei noastre.

La interpelarea nr. 1931, "Cum colaboraţi cu organele administraţiei publice şi cu organizaţiile neguvernamentale pentru rezolvarea problemelor specifice revoluţionarilor din decembrie", vă comunicăm următoarele: Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor are în teritoriu angajaţi 11 inspectori care răspund tuturor solicitărilor revoluţionarilor şi împreună cu aceştia încearcă să rezolve problemele lor. Pe lângă Secretariatul de Stat funcţionează un Colegiu al revoluţionarilor din care fac parte preşedinţii asociaţiilor. Deci, toate problemele cu care se confruntă ajung la noi şi împreună le rezolvăm în limita posibilităţilor şi atribuţiilor pe care le are SSPR-ul.

La interpelarea nr. 1932 prin care ne rugaţi să precizăm chiar şi enumerativ programele proprii privind cinstirea eroilor martiri şi sprijinirea revoluţionarilor din decembrie, vă comunicăm că în anul 2003, programele proprii privind cinstirea eroilor martiri şi sprijinirea revoluţionarilor din decembrie au fost: în primul rând, au fost acordate un număr de 10 autoturisme hicomat pentru răniţii invalizi cu deficienţe locomotorii în valoare de 1 miliard 688 milioane lei.

Alt program al Secretariatului de Stat a fost trimiterea în tabere de odihnă în vacanţa şcolară a unui număr de 2440 de copii ai beneficiarilor Legii 42, efortul financiar pentru acest program fiind de 4 miliarde 817 mii 579 de lei. S-au acordat materiale sanitare de strictă necesitate răniţilor şi marilor mutilaţi în valoare de 521 de milioane de lei; s-au plătit subvenţiile de 50% la dobânda plătită la creditele acordate pentru investiţii cu caracter productiv; s-au acordat un număr de 235.000 de milioane de lei şi s-au distribuit un număr de 300.000 de bilete beneficiarilor Legii nr.42, bilete CFR, clasa I-a dus-întors; s-au finanţat şi cofinanţat din bugetul SSPR în municipiul Bucureşti 22 de asociaţii cu suma de 1 miliard 518 milioane lei, iar în ţară un număr de 40 de asociaţii au primit suma de 2 miliarde 182 de milioane lei. S-au plătit indemnizaţiile reparatorii soţului supravieţuitor care are în întreţinere unul sau mai mulţi copiii, pentru vacanţa de vară a anului 2003, SSPR şi Universitatea Biotera au conlucrat pentru realizarea în comun a unui protocol prin care s-au cazat în spaţiile de odihnă ale acestei universităţi aproximativ 100 de persoane cu titlu gratuit. S-a mai încheiat un protocol cu aceeaşi Universitate Biotera şi cu Universitatea Ovidiu din Constanţa prin care beneficiarii Legii nr.42 s-au înscris şi urmează cursurile acestor universităţi gratuit. S-a realizat pagina web a instituţiei prin care toţi cei interesaţi pot verifica şi sunt puşi la curent cu toate programele desfăşurate de SSPR şi pot verifica pe toţi cei care au certificate de revoluţionari.

În trimestrul IV al anului 2003, în colaborare cu Ministerul Culturii şi Cultelor s-a lansat concursul privind proiectul Monumentului revoluţiei din Decembrie 1989, monument care în acest an, la 15 ani de la Revoluţie, se va inaugura. La sediul Organizaţiei Secretariatului de Stat s-a organizat o expoziţie permanentă cu imagini de la Revoluţia din decembrie, s-a încheiat cu Ministerul Turismului în anul 2003 un protocol prin care beneficiarii Legii 42 cu posibilităţi materiale reduse au beneficiat de programul "Mare pentru toţi".

Pentru Ziua eroilor din 2003 s-au acordat 50 de milioane de lei asociaţiilor pentru a comemora această zi. Pentru anul 2004, SSPR va continua aceste programe şi în plus s-au organizat alte programe care cuprind comemorarea şi sărbătorirea a 15 ani de la Revoluţia din decembrie.

La interpelarea nr.1933 prin care ne întrebaţi în ce stadiu de îndeplinire se află obiectivul dumneavoastră prioritar care se referă la acordarea drepturilor cu caracter social şi a indemnizaţiei reparatorii pentru toţi urmaşii eroilor martiri, vă comunicăm următoarele: acordarea drepturilor cu caracter social se finanţează anual din bugetul instituţiei noastre la art.21 din "Drepturi cu caracter social", iar în anul 2003 a fost alocată suma de 14 miliarde 374 milioane lei. Pentru anul 2004 s-a alocat o sumă de 14 miliarde 62 de milioane lei. În prezent, indemnizaţia reparatorie se acordă conform Legii nr.42, republicată cu modificările şi completările ulterioare.

De asemenea, aceste drepturi sunt cuprinse şi în proiectul nou de lege înaintat de SSPR Secretariatului General al Guvernului.

La interpelarea nr.1934, prin care ne solicitaţi să precizăm dacă urmărim în continuare starea de sănătate a revoluţionarilor, vă comunicăm faptul că Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie, în anul 2003 a alocat sumele necesare pentru finanţarea programelor de cumpărare şi acordarea autoturismelor, conform art.10, alin.1, lit.m) din Legea 42 s-au acordat materiale sanitare şi dispozitive medicale răniţilor în luptele pentru victoria Revoluţiei sau în legătură cu acestea, iar în anul 2004 se vor finanţa în continuare aceste programe, precum şi programul privind achiziţionarea de medicamente ce nu sunt cuprinse în contractul-cadru al CNAS şi sunt de strictă necesitate pentru marii mutilaţi şi răniţi de gradul I de invaliditate în valoare de 500 de milioane lei.

La interpelarea nr.1935, prin care s-a formulat întrebarea...

Domnul Constantin Niţă:

Pe scurt, domnule secretar de stat, pe scurt!

Domnul Emilian Vasile Cutean: (secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor.)

Am dori să aflăm dacă mai sunt solicitări, SSPR nu are o bază de date prin care să putem să vă răspundem acestei întrebări, deoarece solicitările pentru atribuirea de teren se fac către primării, noi am înaintat Ministerului Administraţiei şi Internelor o adresă prin care solicităm primăriilor evidenţele nominale a celor care au solicitat drepturile Legii 42.

La interpelarea nr.1936 prin care ne solicitaţi să vă spunem de ce facilităţi dispun copiii beneficiarilor Legii 42, republicată, vă comunicăm faptul că copiii de urmaşi ai eroilor martiri beneficiază de o indemnizaţie reparatorie conform art.8, lit.e) din Legea 112, acordată pe baza coeficientului de multiplicare de 0,60%, aplicat asupra salariului mediu brut, indemnizaţie reparatorie plătită lunar de către SSPR soţului supravieţuitor care are în întreţinere unul sau mai mulţi copii; acces gratuit la creşele şi grădiniţele subvenţionate de stat, burse pentru elevi şi studenţi în instituţiile de învăţământ de stat sau acreditate conform art.10, alin.1, lit.m) şi r) a Legii 42. Copiii de luptători pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 beneficiază de art.10, alin.1, lit.m) şi lit.r), respectiv acces gratuit la creşele şi grădiniţele subvenţionate de stat şi bursele pentru elevi şi studenţi în instituţiile de învăţământ acreditate. Pentru ambele categorii, în colaborare cu Agenţia Naţională a Taberelor şi Turismului Şcolar, în baza protocolului încheiat, trimitem, anual, gratuit în taberele de odihnă copiii persoanelor prevăzute de Legea 42, preşcolari, elevi sau studenţi care urmează cursurile de învăţământ de stat sau acreditate.

Cam acestea sunt răspunsurile la întrebările şi la interpelările formulate. Vă mulţumesc.

Domnul Constantin Niţă:

Da. Mulţumesc foarte mult.