Dezbateri parlamentare

Doamna Antoneta Ioniţă:

"Locul criminalilor este la închisoare!"

Încă o dramă zguduie România. O adolescentă de 17 ani a fost incendiată de un bărbat cu cinci crime la activ, eliberat condiţionat din închisoare. La momentul la care scriu aceste rânduri, nu ştiu dacă tânăra va supravieţui sau va deveni încă un nume în cartea sumbră a victimelor erorilor din deciziile politice.

Pentru că, dragi colegi, adoptarea cu prea mare largheţe a recursului compensatoriu, din dorinţa de a rezolva problema aglomerării penitenciarelor româneşti, are efecte dintre cele mai grave. Potrivit statisticilor Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, din 19 octombrie 2017, data intrării în vigoare a legii, până la 2 decembrie 2019, 22.917 persoane condamnate au fost eliberate din închisoare ca urmare a recursului compensatoriu. Există şi un top al infracţiunilor celor care au beneficiat de această măsură: furtul şi tâlhăria calificată sunt pe primele locuri, urmate de conducerea unui vehicul fără permis, traficul şi consumului ilicit de droguri şi, pe locul al 5-lea, omorul.

În intervalul menţionat şi ca urmare a aplicării acestor eliberări condiţionate, 1.041 de criminali dovediţi de procurori şi condamnaţi de instanţe au ajuns să se plimbe liberi pe străzile României. Imperfecţiunile legii au făcut ca judecătorii să fie nevoiţi să permită reîntoarcerea în comunitate a foarte multor infractori, pentru că eliberarea condiţionată a acestora este, pur şi simplu, legală.

În ultimul an, am asistat la cel puţin două astfel de situaţii cu un impact emoţional uriaş: tânăra din Mehedinţi şi fetele din Caracal, un alt caz care, chiar dacă nu similar, demonstrează imperfecţiuni legislative şi instituţionale pe care nu le putem nega sau ascunde.

Din postura de mamă, de femeie, de medic, nu pot asista pasivă la această agresiune împotriva tinerelor din România, fără să mă gândesc că este şi responsabilitatea noastră de a da acele legi care să însemne securitate şi confort în spaţiul public. Nu pot să mă simt liniştită când ştiu că peste 1.000 de criminali, dintre care unii cu mai multe victime la activ, cum a fost acest caz de la Mehedinţi, nu au niciun fel de supraveghere şi nu răspunde nimeni pentru gesturile lor.

M-am aşteptat ca, după cazul Caracal, atenţia să crească, unele lucruri să se schimbe esenţial. Din păcate, nu este aşa, şi devine evident că acest recurs compensatoriu, legal acordat, poate face victime în continuare. Interzicerea eliberării condiţionate a criminalilor este singura cale pentru a nu mai asista la astfel de fapte abominabile, pentru a nu mai pune alte suflete în pericol. De opt luni, un astfel de proiect a stat ascuns prin sertarele Camerei Deputaţilor, iar cei care au ales să procedeze astfel, doar din raţiuni politice, ar trebui să aibă pe conştiinţă ce s-a întâmplat la Mehedinţi. Nu există nicio justificare pentru ca un criminal în serie să se plimbe fără nicio restricţie în parcuri şi pe străzi, în pieţe şi în magazine, unde, eventual, să facă alte victime.

Pentru astfel de crime, sunt responsabili toţi cei care pot legifera lucrurile corect şi responsabil şi nu o fac. Locul criminalilor în serie este la puşcărie! Când luăm decizii, ar trebui să ţinem seama de asta!