Dezbateri parlamentare

Doamna Camelia Gavrilă:

"Guvernul Orban nu pare interesat de siguranţa cetăţenilor. Grave sincope în activitatea poliţiei rurale"

Cele mai frecvente tipuri de infracţiuni cu care se confruntă poliţiştii din mediul rural sunt cele comise prin violenţă - agresiuni, loviri, vătămări, dar şi infracţiuni de tipul tâlhărie sau viol, care apar pe fondul consumului de alcool, în familie, în baruri sau discoteci.

Dincolo de faptul că aceste situaţii grave sunt generate de lipsa educaţiei, datoria poliţiştilor este nu doar să intervină cu promptitudine, să identifice autorii, ci şi să prevină astfel de evenimente. Dacă adăugăm la acest şir de activităţi intervenţiile determinate de apelurile la Serviciul 112, soluţionarea de dosare şi petiţii sau activităţi de constatare a încălcării normelor rutiere, activităţi de verificare a respectării legislaţiei în domeniul comerţului sau pe linia pazei bunurilor şi valorilor, constatăm astfel că există o gamă largă şi foarte diversă de atribuţii şi activităţi ce nu pot fi asigurate în totalitate, în condiţiile în care există în prezent un deficit de lucrători în cadrul Poliţiei, mai ales la posturile rurale.

Acest aspect înseamnă dificultăţi sporite, o multitudine de activităţi solicitante, presiune la locul de muncă şi, de multe ori, o întârziere nedorită atunci când trebuie să se răspundă problemelor şi solicitărilor cetăţenilor.

Dificultăţile domeniului sunt accentuate de faptul că în multiple situaţii o singură patrulă asigură intervenţia pe raza mai multor comune, acoperind distanţe mari şi o paletă complexă de evenimente. În plus, de multe ori se constată o apelare excesivă şi nejustificată a numărului de urgenţă Serviciul 112, fără ca evenimentele sesizate să reprezinte o urgenţă. Numai în judeţul Iaşi, în 2019, au fost înregistrate 79.173 apeluri la 112, ceea ce reprezintă 5,05% din totalul apelurilor la nivel naţional, date prin care Iaşiul ocupă locul al II-lea în ţară, după municipiul Bucureşti, la mare diferenţă faţă de următorul judeţ.

Este adevărat că judeţul Iaşi reprezintă o structură teritorială amplă, cu probleme complexe, în acord cu populaţia şi cu numărul de unităţi administrativ teritoriale. Este greu să desluşim, totuşi, care este situaţia la nivel naţional, în condiţiile în care pagina web a Ministerului Afacerilor Interne ne oferă date statistice privind numărul şi tipologia intervenţiilor serviciilor profesioniste în situaţii de urgenţă, doar din primele nouă luni ale anului 2013, comunicare deficitară, statistici incomplete, absenţa analizelor de specialitate, cu toate consecinţele implicate!

Deşi, pe durata pandemiei, din cauza măsurilor restrictive de circulaţie a cetăţenilor, impuse de ordonanţele militare date de Guvern, a scăzut numărul de infracţiuni, nu trebuie să considerăm problemele rezolvate, să plasăm siguranţa cetăţenilor în plan secund şi să ignorăm statisticile alarmante din perioadele de normalitate. Datele oferite de Poliţia Română arată, de exemplu, că în martie anul acesta numărul infracţiunilor sesizate a fost cu 14,6% mai mic faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut, aşa cum o scădere importantă există şi în privinţa furturilor, aproape 20%, procent înregistrat şi în cazul tâlhăriilor. În mod firesc, infracţiunile stradale au fost cu aproape 27% mai puţine. Revenirea la starea de normalitate poate aduce un alt val de infracţiuni, pentru care avem nevoie de poliţişti pregătiţi şi intervenţii prompte.

Poliţia se confruntă, însă, cu probleme stringente, printre care schema subdimensionată de personal, din cauza pensionărilor excesive din ultimii ani, cu plecări din sistem ce nu au fost compensate decât parţial cu alte încadrări, dar şi cu lipsa de experienţă a celor intraţi de curând în sistem. Ţinând cont de situaţiile care mi-au fost relatate de către primari, de specialişti în domeniul securităţii persoanelor, de cetăţeni veniţi în audienţă la cabinetul parlamentar, considerând relevante şi alte informaţii desprinse din dialogurile şi dezbaterile la nivelul instituţiilor de specialitate, se impun următoarele măsuri posibile, cerute de logica activităţilor şi de responsabilităţile Ministerului Afacerilor Interne:

• Urgenţa unor analize obiective şi temeinice la nivelul ministerului de resort, cu evaluarea tuturor parametrilor şi criteriilor privind derularea activităţilor specifice poliţiei rurale;
• Încadrarea urgentă de personal, până la completarea schemelor existente;
• Acordarea unor salarii adecvate responsabilităţilor şi riscurilor la care sunt expuşi zilnic poliţiştii;
• Modificarea legislaţiei, în sensul susţinerii efective a activităţilor specifice, conferind autoritate poliţistului, dar şi responsabilităţi şi proceduri clare;
• Modernizarea mijloacelor tehnice specifice de investigare;
• Pregătirea adecvată a personalului angajat din sursă externă - măsură aplicabilă cu precădere pentru personalul care nu provine din şcolile de poliţie;
• Asigurarea fondurilor necesare pentru amenajarea/renovarea sediilor în care funcţionează posturile de poliţie rurală, ţinând cont că sunt necesare lucrări de anvergură;
• Achiziţia de autovehicule - din datele statistice prezentate de I.P.J. Iaşi pentru anul 2019, rezultă că gradul de asigurare cu autovehicule este de doar 64,85%;

Pentru a amplifica măsurile care pot fi luate în vederea protecţiei cetăţenilor, cu siguranţă este utilă şi Legea nr. 155/2010, care permite primăriilor să înfiinţeze Poliţia locală la nivel de comună, măsură care ar putea veni în ajutorul cetăţenilor, deşi insuficienţa fondurilor în cazul comunelor mai mici, cu bugete modeste reprezintă un impediment. Un exemplu de bună practică în acest sens se regăseşte în comunele Holboca, Tomeşti sau Miroslava din judeţul Iaşi, unde funcţionează deja, de câţiva ani, Poliţia locală a comunei.

Activitatea lucrătorilor de poliţie rurală este deosebit de importantă, căci poliţistul - obiectiv, imparţial, profesionist, bine pregătit - joacă un rol primordial în aplanarea şi prevenirea conflictelor, în protecţia drepturilor omului, cu respect pentru lege, pentru ordinea publică, cu respect pentru cetăţean.

Numai la nivelul judeţului Iaşi vorbim despre 9 secţii de poliţie rurală, care coordonează 93 de posturi de poliţie comunală. Deci, structurile-cadru sunt bine conturate, dar nevoia de personal suficient, motivat, bine plătit, cu pregătire iniţială şi continuă relevantă, se impune ca o condiţie esenţială pentru eficienţa şi calitatea activităţilor din unităţile menţionate.

Dacă nu le vom asigura condiţii decente pentru desfăşurarea activităţilor, dacă nu va fi personal suficient pentru multiplele provocări, dacă posturile de poliţie nu vor avea dotările necesare, dacă nu se vor parcurge stagii de pregătire, poliţiştii riscă să se îndepărteze de toate aceste responsabilităţi de care societatea are nevoie, iar comunităţile sigure pe care le dorim vor rămâne doar la stadiul declarativ sau simple formulări ale unor obiective iluzorii.