Dezbateri parlamentare

Doamna Tamara-Dorina Ciofu:

"Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici reprezintă un prilej de reflectare asupra îmbunătăţirii condiţiilor sociale şi medicale ale acestor persoane"

La începutul acestei săptămâni, pe data de 15 iunie, a fost marcată Ziua mondială a conştientizării abuzului faţă de vârstnici. În mesajul pentru 2015, secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, sublinia că procesul de îmbătrânire al populaţiei lumii necesită urgent promovarea şi apărarea drepturilor persoanelor în etate.

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia numărul 66/127 din 19 decembrie 2011, a desemnat această zi ca fiind acea zi din an când întreaga lume se manifestă în mod deschis împotriva oricărei forme de abuz sau de suferinţă provocată persoanelor vârstnice. Abuzul faţă de vârstnici se defineşte drept "orice acţiune unică sau repetată sau prin lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relaţii bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau suferinţa unei persoane în vârstă". Abuzul faţă de vârstnici se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoţionale, sexuale sau financiare şi reprezintă o problemă socială ce trebuie expusă, conştientizată şi combătută la nivel de comunitate.

Abuzul faţă de vârstnici, în oricare dintre formele sale, nu trebuie subestimat şi ignorat de societate, acest fenomen reprezintă o problemă socială la nivelul tuturor societăţilor şi afectează sănătatea şi drepturile a milioane de persoane vârstnice din întreaga lume. Se estimează că majoritatea ţărilor se vor confrunta cu îmbătrânirea semnificativă a populaţiei în perioada 2020-2030, iar această creştere va fi mai rapidă în regiunile în curs de dezvoltare. Având în vedere creşterea ponderii populaţiei vârstnice, este de aşteptat să se majoreze şi incidenţa abuzurilor faţă de această categorie de vârstă.

Potrivit unui studiu din anul 2017, prezentat de Organizaţia Naţiunilor Unite, în urma a 52 de anchete realizate în 28 de state din regiuni diferite, 16% dintre persoanele cu vârsta peste 60 de ani fuseseră victime ale unei forme de abuz. Cel mai probabil, aceste cifre sunt subestimate, având în vedere că nu sunt raportate decât 1 din 24 de cazuri de abuz asupra vârstnicilor. Cu toate că aceste date sunt limitate, studiul estimează că pe primul loc se situează abuzul psihologic, acesta fiind urmat de abuzul financiar, neglijarea, abuzul fizic şi cel sexual.

În acest sens consider că se impun condiţii mai bune privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice din ţara noastră.

În urmă cu doi ani am votat alături de colegii mei o nouă lege privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice, prin care am extins serviciile de îngrijire comunitară, am crescut calitatea facilităţilor de care beneficiază aceste persoane şi am majorat sumele necesare asigurării cheltuielilor din cadrul căminelor pentru vârstnici din bugetele locale şi bugetul de stat şi am scăzut nivelul contribuţiei lunare de întreţinere a susţinătorilor legali ai pensionarilor îngrijiţi în centrele rezidenţiale.

Adoptarea acestei legi a arătat nu doar respectul faţă de persoanele vârstnice, care nu se mai pot descurca fără ajutor din partea comunităţii în care trăiesc, dar şi apărarea acestora faţă de abuzuri fizice, financiare şi psihosociale. Cel mai important este faptul că, prin acest proiect legislativ, s-a oferit posibilitatea oricărei persoane vârstnice, care nu se mai poate deplasa, să beneficieze de asistenţă socială şi medicală de specialitate şi să nu fie izolată şi abandonată.

Cadrul normativ prevede în cadrul serviciilor comunitare asigurate persoanelor vârstnice la domiciliu realizarea de lucrări pentru reabilitarea, amenajarea şi adaptarea locuinţei la nevoile fiecărui bătrân, precum şi asigurarea de servicii de tratament şi recuperare pentru afecţiunile de care suferă. Totodată, au fost crescute exigenţele privind persoanele calificate care acordă îngrijirea la domiciliul vârstnicilor, au fost adoptate mai multe modalităţi de semnalare a abuzurilor faţă de aceştia şi au fost incluse în această categorie inclusiv bătrânii care au susţinători legali, dar cu venituri reduse.

Din păcate, în actuala guvernare, PNL devalizează bugetul pentru a umfla buzunarele clienţilor politici, dar nu găseşte bani pentru majorarea punctului pensii.

Drepturile câştigate prin lege de fiecare pensionar, indiferent că este vorba de pensii, de alocaţii, de indemnizaţii, de programe de suport pentru persoanele vârstnice, toate trebuie respectate şi puse în aplicare.

E datoria noastră, a oamenilor politici, să asigurăm creşterea calităţii vieţii pentru persoanele în vârstă şi respectarea drepturilor acestora pentru a putea trăi decent.