Dezbateri parlamentare

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor de astăzi cu şedinţa consacrată comemorării atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Daţi-mi voie să-l invit la tribună pe domnul deputat Florin-Alexandru Alexe, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Florin-Alexandru Alexe:

Stimaţi colegi,

Anul acesta se împlinesc 20 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie, îndreptate împotriva valorilor şi civilizaţiei occidentale.

În dimineaţa zilei de 11 septembrie, 19 terorişti Al-Qaeda au deturnat patru avioane comerciale de pasageri, prăbuşind două dintre ele în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, unul peste clădirea Pentagonului şi al patrulea peste un câmp din Pennsylvania, deşi planul era să cadă peste Casa Albă.

Aproape 3.000 de oameni au fost ucişi în acea zi neagră pentru lumea democratică, între care şi cinci români.

Mii de oameni nevinovaţi au devenit victimele unui plan diabolic, conceput de minţi întunecate, de credinţe incompatibile cu conceptele moderne de individ, libertate şi democraţie.

Tragedia petrecută în urmă cu 20 de ani, în America, a provocat reacţia lumii civilizate. Lumea avea să se schimbe radical, iar România s-a angajat, alături de Statele Unite, ca un aliat statornic în lupta împotriva acestui flagel global.

Timp de două decenii terorismul a fost principalul adversar al forţelor democratice din întreaga lume şi, din nefericire, a continuat să facă victime nevinovate.

Ne amintim cu tristeţe de atentatele din ultimii ani din Europa, Asia şi Africa, de masacrele comandate de teroriştii islamişti, fie din Al-Qaeda, ISIS, Boko Haram, Taliban şi aşa mai departe.

Suferinţa umană provocată nu poate fi pusă în cuvinte.

Distrugerea iremediabilă a atâtor piese din patrimoniul universal nu poate fi pusă în cifre.

Aflate sub asalt, statele democratice s-au solidarizat.

După 10 ani de căutări, liderul Al-Qaeda, Osama bin Laden a fost identificat şi eliminat de forţele americane.

Prin eforturile comune ale Americii, ale României şi ale celorlalte forţe armate aliate, terorismul a primit un răspuns în Orientul Mijlociu, în Afganistan şi în Africa Subsahariană.

Până de curând, soldaţii noştri, care merită toată preţuirea noastră, ne-au reprezentat cu demnitate în Afganistan.

România nu era membru al NATO în septembrie 2001, însă după atacurile din 11 septembrie s-a alăturat Statelor Unite şi s-a dovedit un aliat de nădejde în lupta comună împotriva terorismului şi a extremismului.

Dacă vrem să rămânem parte a lumii libere trebuie să combatem orice formă de extremism prezentă atât pe teritoriul nostru, cât şi în orice parte a lumii.

Ne confruntăm în ultimii ani cu o creştere îngrijorătoare a manifestărilor extremiste, iar asta nu poate decât să ne mâhnească şi să ne mobilizeze să acţionăm pentru protejarea valorilor democratice.

Evenimentele recente din Afganistan trebuie să fie un semnal de alarmă pentru comunitatea internaţională.

Avem o responsabilitate imensă în faţa istoriei, dar şi în faţa noilor generaţii, cărora trebuie să le lăsăm moştenire o lume pusă la adăpost de ameninţările terorismului internaţional.

Valorile democratice şi drepturile omului trebuie apărate în faţa acestor forţe ale întunericului.

În continuare, suntem datori să rămânem activi în lupta cu ameninţările teroriste.

Mai mult ca oricând avem responsabilitatea să întărim relaţia cu Statele Unite ale Americii, să transmitem un mesaj puternic împotriva forţelor teroriste care ameninţă civilizaţia democratică.

Libertatea viitoarelor generaţii depinde de atitudinea noastră. România trebuie să-şi păstreze determinarea, demnitatea şi libertatea.

Ca reprezentanţi ai românilor în Parlamentul României, trebuie să ne asumăm zilnic lupta împotriva fenomenului reprezentat de terorism, dar şi împotriva cauzelor sale profunde - extremismul.

În fiecare zi, putem să devenim mai puternici.

În fiecare zi, putem să onorăm memoria românilor care şi-au pierdut viaţa în urmă cu 20 de ani.

În fiecare zi, putem fi recunoscători soldaţilor români care ne-au reprezentat în Irak şi Afganistan!

Putem stopa terorismul, putem stopa extremismul!

Putem apăra lumea liberă!

Putem împreună!

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim domnului deputat Florin-Alexandru Alexe, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Înţeleg că a solicitat intervenţia şi domnul deputat Mircia Chelaru.

Dacă este în sală domnul general, fostul şef al Statului Major General al Armatei Române şi fostul comandant al Armatei a IV-a Transilvania?

Poftiţi la microfon, domnule deputat.

Domnul Mircia Chelaru:

Ziua bună, dragi colegi!

Subscriu în totalitate cu ideile expuse de reprezentantul PNL-ului, pentru că nu marcăm doar un moment de tristeţe a umanităţii şi de invocare a unui punct de cotitură în civilizaţia umanităţii. Îl transfer ca şi pe o problemă de reflecţie asupra stării în care se găseşte la ora actuală în general societatea umană şi în special cea pe care o reprezentăm.

Folosim uşor şi repede cuvântul "terorism" sau "teroare". El a fost introdus ca formă specifică de ducere a luptei, în special împotriva barbarilor de către romani. Cuvântul vine de la "terra horror", adică "pământul groazei"; transformarea întregului într-o spaimă colectivă.

Această spaimă colectivă a fost exercitată de diferite - hai să le spunem - "forme de guvernare" împotriva exteriorului lor, dar şi tocmai împotriva propriilor popoare.

2001 a fost - aşa a fost să fie soarta - momentul prăbuşirii celor două Turnuri Gemene; le-am comentat în direct cu regretata Cristina Ţopescu, între orele 18,00 şi 21,00.

2001 înseamnă şi a însemnat pentru umanitate intrarea în era exerciţiului terorismului de stat. Împotriva acestui tip de terorism se produce această alianţă, spunem noi cvasiuniversală, pentru a combate, ce? Filosofia morţii.

Este momentul în care crima publică este introdusă în viaţa şi starea naţiunilor.

Insist asupra acestor probleme pentru a înţelege şi mai bine de ce România s-a aflat de partea cea bună şi dreaptă a alegerii.

Vreau să vă reţin atenţia, aducându-vă în timpul prezent, că scopul terorii se îndreaptă către cele patru puncte:

1. înspăimântarea mulţimilor;

2. negarea liderilor;

3. generarea neîncrederii în instituţii;

Şi 4. dezagregarea socială.

Teroristul este fiinţa fără chip, el este cel ce se disimulează printre noi şi reacţionează fără avertisment.

Doctrina teroristului este una singură, dragii mei, este doctrina morţii, ca singură revanşă a neputinţei sale.

Sloganul este simplu şi vi-l reamintesc: "Cu moartea prin moarte răzbunând".

Nu este vorba numai de un anumit tip de terorism, cel islamic. Aduceţi-vă aminte ce s-a întâmplat mulţi ani de zile în Irlanda, în Columbia, în Brigăzile Roşii din Italia, şi putem continua. Chiar şi în alte state care şi-au câştigat independenţa folosind teroarea ca formă legitimă de apărare.

Dar, trebuie să reţinem, actul de teroare este cu atât mai abominabil, pentru că el vizează nu ţinta vinovată, ci omul civil fără de apărare. Aici este esenţa crimei.

De ce, dragii mei? Şi mă apropii de sfârşit.

Analizând evoluţia gândirii acelora care au făcut apel sau au dispus la asemenea acţiuni, gândirea naturii umane în decădere a fost cam aceasta.

La început l-au ignorat pe Dumnezeu. Apoi a venit o vreme în care - vezi bolşevicii - l-au negat pe Dumnezeu. Iar astăzi, dragii mei, suntem în faţa unui fenomen de-a dreptul înspăimântător. Astăzi aceştia îl urăsc pe Dumnezeu.

De aceea, cred că, faţă de ceea ce vedem în lume, am curajul să spun că teroarea este la ea acasă, pentru că suntem în faţa unui sistem de metaterorism sub toate formele sale, manifestate prin spaime. Spaima continuă faţă de moarte, spaima faţă de ziua de mâine, spaima faţă de insecuritatea urmaşilor noştri.

În 2004, o delegaţie NATO a venit în România şi, împreună cu un colectiv de cercetători în domeniu de la Universitatea "Carol Davila" şi de la alte centre, au analizat marea spaimă a omenirii care va veni în timpul viitor. Era în 2004! S-a numit bioterorismul.

Acest lucru a fost analizat şi iată-ne că azi, sub ochii noştri, suntem într-un bioterorism incredibil, care adună toate spaimele. Abuzarea umanităţii se face sub ochii noştri.

Dragii mei, trebuie să avem şi o soluţie. Soluţia este simplă: să ne întoarcem la dreptate, la om şi la Dumnezeu.

Poporul român merită această recuperare şi numai astfel se explică de ce terorismul violent de tip distructiv militar nu şi-a găsit locul la noi. Pentru că suntem un popor al lui Dumnezeu, un popor bun şi în deplină omenie.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim, domnule deputat, pentru intervenţia dumneavoastră.

O invit să se adreseze plenului pe colega noastră, doamna deputat Ana-Maria Cătăuţă, Grupul PSD.

Doamna Ana-Maria Cătăuţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

"Sunetele a sute de mii de oameni care ţipă când Turnul de sud s-a prăbuşit, acesta este sunetul pe care-l aud - primul lucru - când mă trezesc şi ultimul lucru pe care-l aud atunci când merg la culcare". Aceasta este mărturia unui supravieţuitor al atacului terorist din 11 septembrie 2001.

Un atac terorist ce reprezintă, probabil, cel mai sângeros atac din istoria modernă, un atac terorist care n-a fost doar asupra a două simboluri ale Statelor Unite, Turnurile Gemene şi Pentagonul, a fost un atac în care au murit 3.000 de oameni, din care patru au fost români.

"Nine Eleven", cum spun partenerii noştri americani, a fost un moment care a cutremurat întreaga planetă.

Am fost la un moment dat la "Ground Zero", în New York, şi pot să vă spun că încă poţi să simţi, la 20 de ani după, atmosfera aceea apăsătoare şi sentimentul de tristeţe.

Însă 11 septembrie a fost şi un accelerator al istoriei, a fost un atac asupra valorilor noastre morale şi fundamentale. A fost prima dată în istoria NATO în care a fost invocat şi activat Articolul 5 - clauza sacrosantă de sprijin şi apărare reciprocă. A fost şi prima dată când Occidentul a pornit un război împotriva terorismului.

Însă "Nine Eleven" a fost şi un moment de conştientizare a faptului că istoria modernă, cea de după Războiul Rece, se confruntă şi cu noi tipuri de ameninţări.

De asta - şi vreau să spun asta foarte apăsat - o ţară cu geografia României nu-şi permite să nu fie parte a unui sistem de apărare stabil şi puternic, aşa cum este cel pe care ni-l oferă Parteneriatul Strategic cu America şi apartenenţa noastră la NATO.

Anul acesta aniversăm cinci ani de la operaţionalizarea scutului antirachetă de la Deveselu, o reconfirmare a apartenenţei noastre la NATO, dar şi a dorinţei de a reîntări constant Parteneriatul Strategic pe care îl avem cu Statele Unite.

Anul viitor aniversăm 25 de ani de parteneriat strategic cu Statele Unite, un pilon esenţial al politicii noastre externe, iar astăzi mă bucur că relaţia dintre România şi Statele Unite este mai puternică decât oricând.

În ciuda multor lucruri care se spun în spaţiul public, mai ales zilele acestea, apartenenţa la valorile democratice promovate de Occident, cum ar fi libertatea, drepturile omului, valorile democratice sunt valori care ne fac pe noi, românii, mai puternici şi un actor mai important pe scena globală.

Şi sunt convinsă că, fiind uniţi de un set de valori comune, vom reuşi şi în demersul destinat combaterii terorismului, oriunde s-ar afla în lume.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumim şi noi, doamnă deputat.

Din partea Grupului USR, îl invităm să ia cuvântul pe colegul nostru, domnul deputat Adrian Wiener.

Domnul Adrian Wiener:

Stimaţi colegi,

Aş vrea să fiu scurt.

Mantra terorismului cred că se poate reduce la ceea ce a spus unul dintre ei, cu puţin timp înainte să moară, ca un testament, ca o justificare la oroarea ce avea să urmeze: " Noi iubim moartea mai mult decât iubiţi voi viaţa". Este o justificare, este o raţionalizare, dacă vreţi, a ceva complet iraţional, a unei forme de intoleranţă care are rădăcini biologice. Să nu uităm acest lucru.

Ştiu eu, dreptatea, orice concept filosofic la care am face referire ca justificare a împărţirii lumii în buni şi răi, în alb şi negru, nu poate să fie până la urmă decât o justificare a iraţionalului care fierbe şi tinde să iasă la suprafaţă de fiecare dată în noi. Este un parazit al naturii umane, dacă vreţi, nu cred că poate fi atribuit unei construcţii religioase sau culturale şi de aceea pericolul este iminent şi permanent, iar pentru aceasta nu cred că există soluţii simple, ci doar ataşamentul constant - reiterat prin educaţie - la un set de valori, la nişte principii care, poate, pe termen lung ne face să aparţinem unei lumi în care copiii noştri vor să trăiască, unei lumi în care spaima colectivă să fie cât mai mică şi în care să iubim doar viaţa şi să detestăm moartea evitabilă, moartea gratuită, moartea în sine.

Pentru că tot ceea ce ar trebui să reprezentăm noi, ca şi cultură şi civilizaţie - şi mă refer la Occident acum - ar trebui să fie pentru viitor, pentru generaţiile care urmează. Acest lucru am vrut să-l spun vizavi de 11 septembrie.

Nu am nimic scris, dar sunt câteva lucruri care permanent m-au marcat, în aceşti 20 de ani, şi m-au făcut să trag concluzii permanente şi care întotdeauna au fost doar temporare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumim şi noi domnului deputat.

Având în vedere că nu mai sunt colegi înscrişi la cuvânt, declar închisă şedinţa Camerei Deputaţilor consacrată comemorării atentatelor de la 11 septembrie 2001.

Rugămintea este să încercăm să rămânem în sală. Înţeleg că se lucrează la raportul celor trei comisii pe Legea consumatorului vulnerabil; sunt foarte multe amendamente. Urmează să fie finalizat raportul şi continuăm cu dezbaterea acestui ultim punct de pe ordinea de zi, iar apoi vom intra în şedinţa de vot final.

Vă mulţumim pentru înţelegere.

După pauză

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Bună ziua, doamnelor şi domnilor colegi!

Am primit în sfârşit raportul.

Întreb liderii de grup, dacă colegii sunt pregătiţi ca să putem relua şedinţa?

Mulţumesc.